Acordarea indemnizatiei de cresterea copilului. Gemeni

Curtea de Apel Cluj, Sectia comerciala si de contencios administrativ si fiscal, Decizia nr. 821  din 31 martie 2010

Prin sentinta civila nr.3631 pronuntata la data de 28.10.2009 a Tribunalului Maramures a fost respinsa actiunea formulata de reclamanta B.M.I. impotriva Agentiei Judetene pentru Prestatii Sociale Maramures pentru Directia  de Munca si Protectie Sociala Maramures.
Pentru a dispune astfel instanta a retinut ca in cazul exceptiei de nelegalitate chiar daca se constata nelegalitatea actului consecinta nu este anularea lui ci faptul ca nu se mai tine cont de actul respectiv. Invocarea exceptiei nu profita reclamantei careia i-a fost  respinsa cererea prin decizia nr.10476/2.06.2008, decizie irevocabila  dat fiind ca o noua cerere cu acelasi continut nu poate fi primita.
Impotriva solutiei aratate a declarat recurs reclamanta in considerarea ca cererea cu privire la  cel de-al doilea copil nu a fost respinsa ci institutia parata a omis sa se pronunte cu privire la  acesta, considerent pentru care s-a adresat  autoritatii care prin actul emis ulterior deciziei a relevat ca potrivit reglementarilor in vigoare OUG nr.148/2005 si HG nr.1025/2006 se acorda o singura indemnizatie.
Retinerile autoritatii arata recurenta sunt gresite intrucat se incalca  principiul egalitatii de tratament intre copii proveniti dintr-o sarcina simpla si multipla.
Tot astfel arata recurenta sunt gresite si retinerile instantei intrucat nu  a invocat anularea unui act ci refuzul nejustificat in acordarea indemnizatiei  in contextul nasterii gemelare si al deciziilor date de instante  prin trimitere la actele normative.
Raspunzand celor invocate prin intampinare intimata Agentia Judeteana pentru Prestatii Sociale Maramures a  relevat ca nu au fost respectate dispozitiile Legii nr.554/2004 referitoare la termenul de contestare a actelor emise.
Totodata s-a aratat ca potrivit dispozitiilor OUG nr.148/2005, HG nr.1025/2006 se acorda o singura indemnizatie; nu exista o discriminare deoarece concediul este acordat in considerarea persoanei parintelui care doreste sa ramana acasa si sa se preocupe de cresterea si ingrijirea copilului, sens in care statul intervine si acorda aceasta indemnizatie pentru sprijin fiind  o forma mixta de asigurare si asistenta sociala.
Mai arata intimata ca in cererea ce priveste momentul acordarii dreptului de indemnizatie pentru cresterea copilului in cuantum prev. la art.1 alin.1 si art.2 din ordonanta de urgenta , asa cum a  fost acesta modificat prin Legea nr.239/2009 si respectiv Legea nr.240/2009 acesta a fost expres stabilit prin HG nr.1016/2009 publicata in Monitorul Oficial nr.655 din 2 octombrie 2009 ca incepand cu data intrarii in vigoare a prevederilor acestor legi. Raportat la dispozitiile art.11 alin.1 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative, intrucat legile modificatoare sus-mentionate  au intrat in vigoare la data de 18.06.2009, se apreciaza ca la acest moment reclamanta este indreptatita sa beneficieze de o majorare cu 600 lei a cuantumului indemnizatiei de crestere a celor doi copii nascuti la data de 27.01.2008 doar cu data de  18.06.2009, data de la care  de altfel i s-a si majorat cuantumul indemnizatiei.
Analizand recursul declarat prin prisma motivelor invocate, Curtea retine ca este intemeiat pentru urmatoarele considerente:
Din actele dosarului rezulta ca la 27 ianuarie 2008 reclamanta a nascut doi gemeni si ca apoi a solicitat acordarea indemnizatiei pentru cresterea copilului pentru care prin actul emis s-a stabilit ca este indreptatita sa primeasca o indemnizatie  de 600 lei.
Ulterior reclamanta s-a adresat paratei solicitand acordarea indemnizatiei de 600 lei si pentru cel de al doilea avand in vedere ca a nascut doi copii si nu a beneficiat de dreptul pentru cel de-al doilea.
La aceasta parata a raspuns sustinand ca HG  nr.1025/2006 defineste termenul de nastere, norma instituita de acest act normativ este  intarita si de OUG nr.148/2005 iar in conditiile ordonantei  se datoreaza o singura indemnizatie.
Fata de cele comunicate reclamanta a  sustinut  in fata primei instante ca retinerile sunt gresite indemnizatia acordandu-se pentru fiecare copil, dispozitiile OUG nr.148/2005 relevand  aceasta dar si practica.
Cele sustinute de reclamanta recurenta sunt intemeiate intrucat art. 6 alin 1 si 4 din OUG nr. 148/2005 nu se refera expres la imprejurarea ca, intr-o astfel de situatie, se acorda o singura indemnizatie in cuantum de 600 lei lunar.
Din contra, analizand coroborat toate cele mai sus expuse, rezulta intentia legiuitorului de a acorda aceasta suma pentru cresterea copilului, fiind evident ca, atunci cand in urma nasterii rezulta gemeni, premisa de la care se porneste pentru stabilirea indemnizatiei este diferita.
Mai mult, alin. 4 al art. 6 vine in sprijinul sustinerilor reclamantei, intrucat se refera la situatia in care, in timpul concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, se naste al doilea copil, masura de protectie instituita in acest caz fiind aceea a prelungirii corespunzatoare a concediului, chiar daca se acorda in continuare doar cuantumul de 600 lei lunar.
Or, daca in aceste conditii legiuitorul a prevazut remediul prelungirii concediului, este inechitabil ca, in situatia reclamantei, sa se sustina legalitatea masurii de plata a aceleiasi sume, fara a fi instituita o alta masura de protectie, care sa tina cont de realitatile unei familii  cu 2 copii. In acelasi sens sunt, de altfel, si prev. art. 8 din H.G. nr. 1.025/2006, care au fost in mod gresit invocate de catre prima instanta pentru a justifica solutia de respingere a actiunii reclamantei.
De asemenea, se remarca ca distinctia sustinuta de catre parata nu este prevazuta si in situatia reglementata de textul art. 5 alin. 2 si art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 148/2005, respectiv, teoretic, o familie ar putea sa adopte/ia in plasament etc. simultan doi copii, iar pentru acestia ar fi indreptatita la acordarea sumei de 1.200 lei lunar.
Din aceasta perspectiva, este cel putin ciudat ca parintii firesti ai gemenilor sa nu fie tratati cu aceeasi unitate de masura, motiv pentru care, prevederile art. 3 alin. 1 din H.G. nr. 1.025/2006 vor fi inlaturate de catre instanta,  intrucat este vorba despre un act normativ cu un rang inferior, fiind inadmisibil ca prin intermediul unor norme metodologice de aplicare a unui act normativ sa se adauge la continutul acestuia.
Pentru a dispune in acest sens, Curtea apreciaza ca prevederile textelor legale mai sus aratate trebuie interpretate in ansamblul lor, in sensul recunoasterii dreptului de a beneficia de indemnizatie pentru cresterea copilului/copiilor, ca masura concreta de protectie sociala, in favoarea persoanelor indreptatite, acordarea ei fiind conditionata, in mod justificat, doar de cerinta existentei unei perioade contributive minime, conditie indeplinita in speta.
Este relevanta, in acest sens, expunerea de motive ce se regaseste in preambulul O.U.G. nr. 148/2005, conform careia acest act a fost adoptat  din necesitatea imbunatatirii echilibrului social-economic al familiei, prin sustinerea acesteia in vederea cresterii copilului, in scopul stimularii cresterii natalitatii si diminuarii fenomenului de abandon al copiilor_,
A sustinut reclamanta, in mod intemeiat, ca este clara intentia legiuitorului de a preveni inechitati in legatura cu acordarea indemnizatiei de cresterea copilului si aceasta intentie a legiuitorului ar trebui sa primeze atunci cand se interpreteaza textele de lege la care s-a facut referire mai sus. De altfel nu trebuie omis ca aceasta a fost recunoscuta intai de practica apoi chia de  legiuitor prin modificarile aduse prin Legea nr.239/2009. Prin acest din urma act normativ s-a recunoscut si  inlaturat neechitatea prin statuarea unui cuantum majorat al indemnizatiei de 600 lei pentru fiecare copil  nascut dintr-o sarcina gemelara, de tripleti, multipleti. Prin urmare dat fiind lipsa previzibilitatii OUG nr.148/2005 si recunoasterea ulterioara ca in situatii similare sa fie recunoscut diferit dreptul la indemnizatie pentru copii dintr-o nastere gemelara.
Desigur se face trimitere de catre parata la decizia nr.937/2007 a Curtii Constitutionale. Aceasta trimitere nu poate fi retinuta intrucat aceasta s-a pronuntat doar asupra compatibilitatii textului art. 6 alin. 1 din O.U.G. nr. 148/2005 cu prevederile constitutionale, respectiv art. 16, insa respingerea exceptiei de neconstitutionalitate, nu poate fi opusa judecatorului fondului, in sensul in care ea ar trasa directii clare de aplicare si interpretare a acestui articol.
Astfel, Curtea apreciaza ca este atributul sau exclusiv sa aplice legea in spiritul sau, intr-o maniera echitabila, fara insa ca prin aceasta sa constate o incalcare a prev. art. 16 din Constitutia Romaniei, raportat la starea de fapt care a facut deja obiectul analizei contenciosului de constitutionalitate, ci procedand la o analiza unitara si coroborata a textelor legale mai sus redate.
Pentru toate aceste considerente, in baza art. 312 alin. 1 teza I C.pr.civ., recursul declarat va fi admis, cu consecinta modificarii sentintei in sensul admiterii actiunii introductive, conform dispozitivului.