Uzucapiune

                Tip document  -  Sentinta civila
                Nr.  document - 1540
    Data elaborarii: 12.12.2011
          Titlul spetei: uzucapiune
          Domeniu asociat:  uzucapiune
          Continut:
 

     
     Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 21 iunie 2011 sub nr. 1388/334/2011, reclamantul a chemat in judecata parata Comuna D.C., solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa constate ca reclamantul a dobandit prin uzucapiune dreptul de proprietate asupra parcelei nr. 3298/12 din CF nr. 30357 provenita din conversia CF nr. 755 a com. cad. D.C. in suprafata totala de 1229 mp. si inscrierea in CF a dreptului astfel dobandit pe numele reclamantului.(_)
     In drept, potrivit art. 82 din Legea nr. 71/2011 dispozitiile art. 930 - 934 din Codul civil referitoare la uzucapiunea imobiliara se aplica numai in cazurile in care posesia a inceput dupa data intrarii in vigoare a acestuia. Pentru cazurile in care posesia a inceput inainte de aceasta data, sunt aplicabile dispozitiile referitoare la uzucapiune in vigoare la data inceperii posesiei.
      Avand in vedere faptul ca reclamantul a indicat ca moment al inceperii posesiei anul 1990, data confirmata cu aproximatie si de martori, instanta va avea in vedere, in baza art. art. 329 din Codul de procedura civila, Decizia nr. 86/2007 a Inaltei Curti de Justitie si Casatie data in Recurs in interesul legii, care a statuat ca, in situatia prescriptiilor achizitive incepute sub imperiul Decretului-lege nr. 115/1938 si implinite dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 7/1996, actiunile in constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune in regim de carte funciara sunt guvernate de dispozitiile legii vechi, respectiv ale Decretului-lege nr. 115/1938.
     In sistemul de carte funciara reglementat de Decretul Lege nr. 115/1938, spre deosebire de reglementarea data prescriptiei achizitive in Codul civil, uzucapiunea, ca mod de dobandire a drepturilor reale imobiliare, are un caracter de exceptie.
      Astfel, in art. 28 din acest decret este prevazut cazul in care dreptul de proprietate asupra imobilelor poate fi dobandit prin uzucapiune, cand o persoana a posedat un bun nemiscator, in conditiile legii, timp de 20 de ani, dupa moartea proprietarului inscris in cartea funciara.
     Instanta constata ca suprafata de 1229 mp se afla situata intr-o regiune in care functioneaza regimul de carte funciara, potrivit caruia constituirea drepturilor imobiliare se face conform prevederilor Decretului Lege nr. 115/1938 si numai posesiunea ceruta in vederea uzucapiunii trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de Codul civil. (...)
     Posesiunea pe care o invoca reclamanta indeplineste conditiile cerute de Codul civil, in sensul ca aceasta a detinut imobilul cu intentia de a poseda pentru sine, sub nume de proprietar si nu cu titlu precar.       
      Cat priveste calitatile pe care posesia trebuie sa le aiba pentru a fi apta sa fondeze uzucapiunea, instanta constata in cauza ca reclamantul a exercitat o posesie utila, aceasta fiind continua, pasnica si publica. Primele doua calitati ale posesiei sunt prezumate relativ, in sensul ca, odata ce s-a dovedit ca posesia a fost inceputa sub nume de proprietar, ea este prezumata ca s-a exercitat fara discontinuitati, respectiv intr-un mod pasnic.
              Aspectul litigios care se ridica in speta priveste posibilitatea aplicarii art.28 din Decretul Lege nr.115/1938 si atunci cand proprietarul tabular este o unitate administrative teritoriala.
      Fata de aceste aspecte, prevederile art.553 alin. 1 si 4 Cod civil stabilesc ca sunt obiect al proprietatii private toate bunurile de uz sau interes privat apartinand persoanelor fizice, persoanelor juridice de drept privat sau de drept public, inclusiv bunurile care alcatuiesc domeniul privat al statului si al unitatilor administrativ teritoriale iar aceste bunuri pot fi instrainate, pot face obiectul unei urmariri silite si pot fi dobandite prin orice mod prevazut de lege.
      In acelasi sens, in prevederile art.41 al. 2 din Constitutia Romaniei, se stabileste ca "proprietatea privata este ocrotita in mod egal de lege indiferent de titular".
      Dintr-un alt punct de vedere este important de mentionat faptul ca institutia uzucapiunii ca mod original de dobandire a proprietatii a fost si este este reglementata in dreptul comun art.1890 Cod civ. din 1864 si 928 si urm. Cod civil, ca o sanctiune impotriva proprietarului pasiv, care a permis altuia o perioada indelungata de timp  sa  se manifeste  fata de bunul imobil ca adevarat proprietar.
      In speta, prin inscrisurile depuse la  dosar s-a dovedit ca reclamantul si-a inscris terenul la rolul agricol si a platit impozitul aferent pe toata durata posesiei de peste 20 de ani.
      De asemenea, instanta constata ca sunt indeplinite conditiile art.28 din Decretul Lege nr.115/1938, care  au preluat uzucapiunea ca modalitate de dobandire a proprietatii din dreptul comun, fiind dovedita  pasivitatea proprietarului tabular pe o durata de peste 20 de ani, perioada in care reclamantul a platit impozit pentru teren si s-a manifestat fata de acesta ca adevarat proprietar.
     A admite un alt punct de vedere ar insemna implicit a stabili o discriminare intre domeniul privat al statului si proprietatea privata a persoanelor fizice ceea ce contravine, fata de cele mentionate mai sus,  dispozitiilor imperative  stabilite prin art.553 Cod civil si art.41 alin.2 din Constitutie.
      In aceste conditii, respingerea cererii pe temeiul ca, Comuna Dorna Candrenilor ar fi o persoana "care nu moare niciodata" ar insemna lipsirea reclamantei de orice posibilitate de valorificare a drepturilor sale - care ar putea constitui un "bun" in sensul art. 1 din Protocolul 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
      Astfel, in unele cauze deduse judecatii sale, Curtea Europeana a retinut existenta unui drept protejat de Conventie din situatii de fapt, cu mare persistenta in timp.
     In cauza, reclamantul s-ar afla in imposibilitate de valorificare a drepturilor sale rezultand dintr-o indelungata stapanire a unui teren din cauza lipsei unei activitati coerente a statului. Or, apararea efectiva a dreptului de proprietate impune si adoptarea unor masuri pozitive de protectie, ce semnifica existenta unor obligatii pozitive in sarcina autoritatilor statale competente, acolo unde exista o legatura intre masurile pe care un reclamant le-ar putea astepta in mod legitim de la acestea, raportate la exercitarea prerogativelor conferite de stapanirea unui bun.
     Interpretand in alt mod textul de lege, s-ar fi creat in mod evident o situatie discriminatorie incompatibila cu prevederile art. 16 din Constitutia Romaniei “Cetatenii sunt egali in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si fara discriminari." si art. 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
     De asemenea, in jurisprundenta Curtii Europene a Drepturilor Omului este calificata ca discriminare tratarea intr-o manier? diferit?, f?r? justific?ri obiective si rezonabile, a persoanelor aflate in situatii comparabile (a se vedea in acest sens Hotararea pronuntata de Curte in cauza Driha c. Romaniei, in data de 28 februarie 2008).
     Prin urmare, nu ramane decat ca instanta sa constate ca, in speta, conditia prevazuta de art. 28 din Decretul Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozitiilor privitoare la cartile funciare, de a fi posedat bunul imobil, in conditiile legii, timp de 20 de ani, dupa moartea ultimului proprietar inscris in cartea funciara, este indeplinita.
      Instanta constata ca cererea este intemeiat si urmeaza sa o admita ca atare, fiind dovedit ca reclamantul a exercitat asupra terenului din litigiu o posesie utila, peste 20 de ani, proprietarul tabular ramanand in pasivitate toata aceasta perioada.  
     In baza Legii nr. 7/1996 se va dispune inscrierea reclamantului, cu dreptul de proprietate asupra suprafetei de teren dobandite.
     Pentru toate aceste considerente, in temeiul dispozitiilor art. 111 Cod de procedura civila, ale art. 28 din Decret Lege nr. 115/1938 si ale Legii nr 7 /1996,  instanta urmeaza sa admita cererea de chemare in judecata  asa cum a fost formulata.