Viol. Recidiva postcondamnatorie

Prin Rechizitoriul din data de _..2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria Zalau, din Dosar nr_./P/2010, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului LI pentru comiterea infractiunii de tentativa la viol, prevazuta de art.20 raportat la art.197 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.
Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Zalau la data de _.2010 sub nr_../337/2010.
In cuprinsul actului de sesizare a instantei, s-a retinut, in esenta ca invinuitul LI, prin constrangere, a inceput executarea actiunii de a avea act sexual cu partea vatamata SAP, actiune care a ramas neterminata din motive independente de vointa invinuitului, respectiv a fost intrerupta de aparitia martorului BV.
Pentru dovedirea situatiei de fapt expusa in rechizitoriu au fost mentionate urmatoarele mijloace de proba: declaratiile invinuitului (f.9-10, 69-70), declaratiile partii vatamate (f.15-21), declaratiile martorului BV (f.28-29), declaratiile martorei NDA (f.30-33), declaratiile martorului CLA (f.34-36), declaratiile martorului MIM (f.37-38), declaratiile martorului BIN (f.39-40), declaratiile martorului NAI (f.41-44), declaratiile martorului MI (f.45-46), declaratiile martorului NC (f.47-50), adeverinta medicala nr_..2010 (f.22), raportul de constatare medico-legala nr.,,,,,din mm.2010 (f.25), procesul-verbal de cercetare la fata locului din _.2010, la care au fost atasate si planse fotografice (f.66-67, 51-54), dovada de ridicare (f.56), proces-verbal de examinare la care sunt atasate si planse fotografice (f.55, 59-65), fisa cazier invinuit (f.11).
Prin declaratia de la termenul din data de _.2010, partea vatamata S A P a aratat ca isi mentine constituirea de parte civila formulata in cursul urmaririi penale, solicitand obligarea inculpatului la plata sumei de 20.000 euro reprezentand daune morale.
Pe parcursul cercetarii judecatoresti, dupa citirea actului de sesizare, conform art.322 Cod procedura penala, la termenul de judecata din _.2010, inculpatul a declarat ca isi mentine declaratiile date in faza de urmarire penala si nu doreste sa dea declaratii in fata instantei de judecata (f.85), motiv pentru care instanta a procedat in conformitate cu dispozitiile art.325 alin.2 Cod procedura penala si a dispus citirea declaratiilor date de inculpat pe parcursul urmaririi penale.
La termenul de judecata din data de _.2010, au fost audiati martorii     NDA si BV, iar la termenul din _.2010 martorii MI, MIM, CLA si NCN,  declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosarul cauzei la filele 93-94 si, respectiv 108-111.
Pe parcursul cercetarii judecatoresti s-a omis audierea martorului B I fata de imposibilitatea de prezentare a acestuia, rezultata din cuprinsul procesului-verbal de executare a mandatului de aducere si din declaratiile celorlalti martori audiati in cauza, facandu-se aplicarea prevederilor art.327 alin.3 Cod procedura penala si dandu-se citire declaratiilor acestora din cursul urmaririi penale, precum si martorului NC, luandu-se act de pozitia de renuntare la audierea acestuia exprimata de catre reprezentantul Ministerului Public si insusita de catre partea vatamata si de catre aparatorul inculpatului.
La filele 80-82 a fost depus referatul de evaluare a inculpatului LI, intocmit de catre SP de pe langa Tribunalul Salaj, din cuprinsul caruia rezulta ca inculpatul prezinta perspective reduse de reintegrare in societate.
Analizand materialul probator administrat in cauza pe parcursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
In data de 31.12.2009, inculpatul LI a fost invitat de martorul BI sa participe la petrecerea de revelion organizata la locuinta martorului N C N situata in localitatea _., alaturi de partea vatamata SAP si martorii NDA, NAI, BV, BIN, CLA, MI, MIM.
Petrecerea a durat pana in dimineata zilei de 01.01.2010 in jurul orei 6.30, perioada in care toti cei prezenti au consumat bauturi alcoolice si au dansat, cand partea vatamata a hotarat sa mearga la locuinta bunicilor sai unde se aflau parintii acesteia, motiv pentru care a iesit din camera unde s-a desfasurat petrecerea in holul de acces unde avea incaltamintea si haina groasa de iarna. In timp ce partea vatamata se incalta, inculpatul a urmat-o in hol si aflandu-se in spatele acesteia, cu palma i-a astupat gura pentru a o impiedica sa strige, iar cu celalalt brat a ridicat-o pe sus si a transportat-o in afara locuintei, amenintand-o totodata cu moartea daca va striga. Partea vatamata s-a impotrivit, apucandu-se cu bratele de usa de acces in locuinta, fara a reusi sa-l impiedice pe inculpat sa-si continue deplasarea. Ajuns afara, inculpatul a dus-o in brate pe partea vatamata mergand prin spatele casei, pana pe terasa imobilului unde functioneaza magazinul alimentar apartinand de _..., aflat in apropiere. Aici, inculpatul a trantit-o pe partea vatamata cu spatele jos, moment in care a luat palma cu care-i astupase gura, continuand totodata, in timp ce se afla peste partea vatamata, cu o mana sa-i desfaca nasturii de la pantaloni, tragandu-i impreuna cu colantii si chilotii, cu care era imbracata, pana la nivelul genunchilor, dupa care s-a ridicat in picioare, si-a dat jos pantalonii impreuna cu chilotii, asezandu-se din nou peste partea vatamata, care in tot acest timp a strigat dupa ajutor, moment in care a realizat care era intentia inculpatului. Acesta a incercat sa introduca penisul in vaginul partii vatamate cu scopul realizarii unui contact sexual, insa din cauza ca victima s-a zbatut in incercarea de a scapa, nu a reusit. MBV, aflandu-se la wc-ul amenajat in curtea imobilului unde a avut loc petrecerea de revelion a auzit strigatele de ajutor ale partii vatamate, astfel ca s-a indreptat spre locul de unde veneau strigatele, iar cand a ajuns acolo l-a vazut pe inculpat cu pantalonii trasi pana la genunchi, peste partea vatamata, fara a-si da seama de identitatea acestora din cauza intunericului, pana cand s-a apropiat de acestia. In momentul in care martorul si-a facut simtita prezenta, inculpatul s-a ridicat cu repeziciune tragandu-si pantalonii, fapt pe care l-a facut si partea vatamata. Dupa ce s-a imbracat, inculpatul a parasit locul faptei in fuga, sarind peste poarta de acces in curte, nu inainte de a-i spune martorului ca nu s-a intamplat nimic, cerandu-i totodata sa nu spuna nimanui despre cele vazute.
Vazandu-se eliberata, partea vatamata s-a aruncat in bratele martorului si fiind foarte speriata a inceput sa planga in hohote, fara a reusi sa articuleze nici un cuvant, dupa care doar in ciorapi si cu pantalonii murdari, s-a deplasat la imobilul unde a avut loc petrecerea de revelion, afectata in mod vizibil de ce i s-a intamplat si le-a povestit celor prezenti modul in care inculpatul a incercat sa intretina relatii sexuale impotriva vointei sale. La scurt timp si-a facut aparitia si inculpatul care si-a cerut iertare de la partea vatamata fara a explica motivul, fapt ce a determinat-o pe aceasta sa porneasca din nou in plans, iar cand martorii i-au cerut inculpatului sa nu paraseasca locul pana la sosirea organelor de politie, acesta a facut o criza de epilepsie cazand pe dusumea, iar cand si-a revenit din criza a plecat la locuinta sa fara sa dea vreo explicatie in legatura cu fapta savarsita.
In aceeasi zi, partea vatamata insotita de parinti s-a prezentat la Spitalul Judetean de Urgenta Salaj, sectia Obstetrica - Ginecologie unde i s-a recoltat secretie vaginala, cu ocazia consultului constatandu-se ca aceasta prezenta excoriatii fata anterioara antebrat drept, echimoze in regiunea mamara stanga la nivelul cadranelor superioare, echimoze hemitorace stang, dupa care in data de _...2010 s-a prezentat la Serviciul Judetean de Medicina Legala Zalau  unde a prezentat actele medicale eliberate si a fost examinata.
Cu ocazia audierii sale in cursul urmaririi penale, inculpatul a negat comiterea infractiunii retinute in sarcina sa,  mentionand totodata ca datorita bolii de care sufera, si anume epilepsia, nu isi aminteste exact ce s-a intamplat, dar nu ar fi fost capabil sa comita o asemenea infractiune. Totodata, inculpatul a sustinut ca la petrecerea de revelion organizata la familia N, partea vatamata SA era in stare de ebrietate si a dansat pe masa, in timp ce si-a dat jos o parte din hainele pe care le avea pe ea.
Art.69 Cod procedura penala prevede ca declaratiile inculpatului facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului numai in masura in care se coroboreaza cu fapte sau imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente.
In cauza, declaratiile inculpatului nu se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza, fiind contrazise de acestea, iar din analizarea lor, se poate observa ca inculpatul nu este in totalitate sincer, sustinand ca isi sminteste doar anumite momente din cursul serii respective, momente care nu l-ar putea incrimina, respectiv faptul ca a servit masa si a consumat alcool, precum si ca a facut o criza de epilepsie.
Din raportul de constare medico-legala nr__.2010 (f.25) eliberat de medicul legist rezulta ca partea vatamata nu prezinta leziuni traumatice recente pe cap, trunchi si membre, precum si la nivelul sferei genitale, iar in secretia vaginala nu se constata prezenta spermatozoizilor, astfel ca nu sunt elemente medico-legale pentru a afirma ca intre victima si agresor a avut loc un contact sexual, confirmand insa ca leziunile traumatice suferite de partea vatamata s-au putut produce prin comprehensiune cu o mana de adult si intre doua planuri dure si nu au necesitat zile de ingrijiri medicale.
Concluziile raportului de constatare medico-legal se coroboreaza cu toate celelalte mijloace de proba, respectiv cu declaratia partii vatamate si a martorilor audiati carora aceasta le-a povestit cele intamplate, precum si cu declaratia martorului BV, care a fost cel care i-a gasit pe inculpat si pe partea vatamata pe terasa magazinului _.., observand ca ambii aveau pantalonii trasi pana la genunchi si auzind-o pe partea vatamata cerand ajutor, iar pe inculpat cerandu-i sa nu spuna nimanui ce a vazut, intrucat nu s-a intamplat nimic. De asemenea, toti martorii audiati si care au participat la aceeasi petrecere cu inculpatul si cu partea vatamata au vazut-o pe aceasta din urma ca s-a intors la locuinta familiei N plangand, avand pantalonii murdari, fiind desculta, cu sosetele rupte si fara a avea pe ea haina groasa, aspecte remarcate si de martorul BV, care a insotit-o pe partea vatamata pana la locuinta unde s-a desfasurat petrecerea si reliefate si de plansele fotografice intocmite in cursul urmaririi penale. In ceea ce priveste sustinerile inculpatului referitoare la comportamentul nepotrivit al partii vatamate pe parcursul petrecerii, prin care instanta apreciaza ca acesta a vrut sa insinueze o eventuala stare de provocare a partii vatamate, se constata ca ele sunt contrazise de declaratiile tuturor martorilor audiati, participanti la petrecere si care au relatat ca partea vatamata SA a avut un comportament normal, decent si nu a consumat bauturi alcoolice, inchinand doar un pahar cu sampanie la miezul noptii.         
Coroborand intregul material probator administrat atat in fata de urmarire penala, cat si in faza cercetarii judecatoresti, instanta apreciaza ca atat fapta, cat si vinovatia inculpatului in comiterea ei au fost pe deplin dovedite, impunandu-se condamnarea inculpatului.
In drept, fapta inculpatului LI de a incerca, in dimineata zilei de _.2010, sa intretina un raport sexual prin constrangere cu partea vatamata SA, fara a avea consimtamantul acesteia, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de tentativa de viol, fapta prevazuta si pedepsita de art.20 raportat la art.197 alin.1 Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, instanta retine ca elementul material al infractiunii consta in actul sexual pe care inculpatul a incercat sa il intretina cu partea vatamata, fara consimtamantul acesteia, prin constrangerea acesteia. Urmarea imediata, ca element component al laturii obiective, se caracterizeaza prin incalcarea libertatii si inviolabilitatii sexuale a partii vatamate, iar legatura de cauzalitate dintre actiunea ilegala si urmarea imediata rezulta din imprejurarile cauzei, fiind dovedita de probatoriul administrat.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul LI a savarsit infractiunea cu intentie directa, in acceptiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.a) Cod penal. Astfel, din probele administrate reiese ca inculpatul a avut reprezentarea faptei sale, a consecintelor acesteia, a prevazut rezultatul si a urmarit producerea lui, constientizand, de asemenea, ca a incercat sa intretina un raport sexual cu partea vatamata, fara consimtamantul acesteia si exercitand amenintari asupra acesteia in acest scop.
Fapta retinuta in sarcina inculpatului a ramas in faza de tentativa, intrucat inculpatul a luat hotararea de a savarsi infractiunea, a pus-o in executare, insa actiunea sa a nu fost dusa la sfarsit datorita faptului ca a intervenit martorul BV, astfel ca infractiunea nu s-a consumat, inculpatul nereusind sa intretina un act sexual cu partea vatamata.
Din fisa de cazier judiciar a inculpatului reiese ca acesta a primit anterior doua masuri educative, mustrare si libertate supravegheata pe timp de 1 an pentru infractiuni de furt calificat comise in timpul minoritatii si, totodata, a fost condamnat la o pedeapsa de 7 ani inchisoare pentru comiterea unei infractiuni de talharie, fiind arestat la data de _.2003 si liberat conditionat la data de _.2008, cu un rest neexecutat de _ zile inchisoare. Instanta constata ca, intrucat inculpatul a savarsit o noua infractiune intentionata la data de _..2010, pentru care legea prevede o pedeapsa mai mare de 1 an inchisoare in termenul liberarii conditionate, inainte ca pedeapsa sa poata fi considerata ca executata si nefiind incidente dispozitiile art.38 Cod penal, in cauza sunt intrunite conditiile de existenta ale pluralitatii infractionale sub forma recidivei postcondamnatorii.
Retinand vinovatia inculpatului, instanta urmeaza sa dispuna condamnarea acestuia pentru savarsirea infractiunii de tentativa de viol, comisa in stare de recidiva postcondamnatorie, prevazuta de art.20 raportat la art.197 alin.1 Cod penal, cu aplicarea art.37 lit.a) Cod penal.
La individualizarea sanctiunii si proportionalizarea acesteia, instanta va avea in vedere disp.art.72 alin.1 si art.52 Cod penal.
Raportat la aceste criterii, instanta apreciaza ca fapta inculpatului prezinta un pericol social ridicat, motivat prin faptul ca a savarsit infractiunea dupa ce anterior mai fusese condamnat pentru o infractiune de talharie, in termenul liberarii conditionate din executarea unei pedepse de 7 ani inchisoare, fiind in stare de recidiva postcondamnatorie, ceea ce denota perseverenta infractionala si o periculozitate sporita, precum si faptul ca pedeapsa anterioara aplicata inculpatului nu si-a atins scopul.
Instanta va avea in vedere si circumstantele referitoare la persoana si conduita inculpatului, care este in varsta de 28 ani, fara ocupatie si loc de munca si cunoscut cu antecedente penale, precum si faptul ca pe parcursul urmaririi penale si in fata instantei de judecata, inculpatul a avut o atitudine oscilanta si nesincera in declaratii. De asemenea, instanta va avea in vedere ca din raportul de constatare medico-legala de la dosar rezulta ca inculpatul prezinta intarziere mintala usoara si discernamantul diminuat, iar din cuprinsul referatului de evaluare rezulta ca starea de sanatate si comportamentul sau sunt afectate de consumul de alcool, inculpatul neasumandu-si responsabilitatea faptelor comise.
In raport de dispozitiile art.21 alin.2 Cod penal, fapta fiind in faza de tentativa, limitele de pedeapsa prevazute de lege vor fi reduse la jumatate.
Raportat la aspectele mentionate anterior si la limitele de pedeapsa prevazute de lege, inchisoarea de la 3 la 10 ani, reduse la jumatate, respectiv de la 1 an si 6 luni la 5 ani, instanta va aplica inculpatului o pedeapsa orientata spre minim, de 2 ani si 6 luni inchisoare, considerand ca o asemenea pedeapsa va fi de natura sa asigure realizarea scopurilor prevazute de art.52 Cod penal, fiind deopotriva un mijloc de constrangere, dar si un mijloc de reeducare si de preventie eficient.
In ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanta va avea in vedere considerentele mentionate anterior, astfel ca raportat la natura si gravitatea infractiunii savarsite, imprejurarile cauzei, persoana inculpatului, apreciaza ca acesta este nedemn in exercitarea drepturilor prevazute de art.64 alin.1 lit.a) teza a-II-a si lit.b) Cod penal, fiind justificata indepartarea acestuia de la activitati ce presupun increderea publica ori exercitiul autoritatii.
Instanta apreciaza ca inculpatul nu este nedemn in exercitarea dreptului de a alege si avand in vedere faptul ca infractiunea comisa este absolut independenta de aspectele referitoare la exercitarea functiei si profesiei sau legate de exercitarea autoritatii parintesti, instanta apreciaza ca nu se impune interzicerea drepturilor prevazute de art.64 alin.1 lit.a) teza I, c), d) si e) Cod penal.
Instanta a avut in vedere decizia nr.74/2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie data in recurs in interesul legii, care a statuat ca interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a) teza I-lit.c) nu se va face automat si va fi supusa aprecierii instantei, in functie de criteriile prevazute de art.71 alin.3 Cod penal.
De asemenea, raportat la natura infractiunii retinute in sarcina inculpatului, la atitudinea inculpatului, la imprejurarile ce caracterizeaza intreaga activitate desfasurata de inculpat, instanta, retinand si dispozitiile art.65 alin.2 Cod penal, raportat la art.66 Cod penal, va aplica inculpatului si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 alin.1 lit.a) teza a II-a si lit.b) Cod penal pe o durata de 1 an dupa executarea pedepsei inchisorii, toate cele aratate facandu-l pe inculpat incompatibil cu exercitarea acestor drepturi. Fapta comisa de inculpat si toate datele referitoare la acesta aflate la dosar constituie indicii temeinice in a aprecia ca, daca ar pastra exercitiul acestor drepturi, acesta ar abuza de ele, daunand vietii politice a statului.
Ca urmare a imprejurarii ca faptele pentru care inculpatul a fost trimis in judecata si condamnat prin prezenta hotarare au fost comise dupa liberarea conditionata a acestuia si inainte ca pedeapsa sa poata fi considerata ca executata, in baza art.61 alin.1 Cod penal, instanta va dispune revocarea beneficiului liberarii conditionate privind pedeapsa de 7 ani inchisoare aplicata inculpatului prin sentinta penala nr_..2004 a Tribunalului Salaj si va contopi restul de pedeapsa ramas neexecutat de 901 zile inchisoare cu pedeapsa aplicata inculpatului prin prezenta, de 2 ani si 6 luni inchisoare, urmand ca in final acesta sa execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani si 6 luni inchisoare, cu interzicerea drepturilor prevazute de art.64 lit.a) teza a II-a si lit.b) Cod penal pe durata executarii pedepsei principale si timp de 1 an dupa executarea acesteia.
In ceea ce priveste modalitatea de executare a pedepsei, instanta apreciaza, in contextul probelor administrate, ca scopul educativ si preventiv al pedepsei nu poate fi atins decat prin executarea efectiva a acesteia in regim de detentie. Prin executarea pedepsei se urmareste formarea unei atitudini corecte a inculpatului fata de munca, fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala, motiv pentru care va dispune executarea pedepsei rezultante cu privare de libertate.
Avand in vedere prevederile art.7 alin.1 din Legea nr.76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, care arata ca prin hotararea de condamnare, instanta de judecata este obligata sa dispuna prelevarea probelor biologice de la persoanele condamnate definitiv la pedeapsa inchisorii pentru savarsirea infractiunilor prevazute in anexa, tinand cont de imprejurarea ca infractiunea pentru care a fost condamnat inculpatul este mentionata in anexa amintita, instanta urmeaza sa dispuna prelevarea probelor biologice de la inculpat, aceasta urmand a fi facuta, potrivit art.7 alin.2, la eliberarea din penitenciar.
Totodata, in baza art.5 alin.5 din acelasi act normativ, se va aduce la cunostinta inculpatului faptul ca probele biologice recoltate vor fi utilizate pentru obtinerea si stocarea in Sistemul National de Date Genetice a profilului genetic.  
Sub aspectul laturii civile, instanta retine ca partea vatamata SA s-a constituit parte civila pe parcursul procesului penal cu suma de 20.000 euro, reprezentand daune morale pentru trauma suferita. 
Legea civila, mai exact, art.998-999 Cod civil prevede ca raspunderea civila delictuala este incidenta in ipoteza indeplinirii urmatoarelor conditii: existenta unui prejudiciu de natura materiala sau morala, dovedit de catre partea vatamata, existenta unei fapte ilicite, in speta savarsirea de catre inculpat a infractiunii de tentativa de viol, fiind dovedita vinovatia acestuia si, de asemenea, legatura de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu.
Instanta apreciaza ca pretentiile partii civile sunt insa exagerate si depasesc cuantumul prejudiciului moral efectiv suferit, tinzandu-se la obtinerea unor beneficii necuvenite pe seama acestui incident. Avand in vedere suferinta fizica si mai ales cea psihica resimtita ca urmare a faptei comise de inculpat, disconfortul produs si situatia jenanta in care a fost pusa partea vatamata, precum si modificarile profunde ale echilibrului vietii sale, instanta considera ca suma de 5.000 lei reprezinta o indemnizatie compensatorie de natura sa atenueze suferintele acestei parti civile, astfel incat va admite in parte actiunea civila formulata si va obliga inculpatul la plata acestei sume cu titlul de daune morale.
In baza art.191 alin.1 Cod procedura penala, instanta va obliga pe inculpat la plata sumei de 850 lei cheltuieli judiciare catre stat, potrivit dispozitivului hotararii.