Codul muncii comentat 2019 Avocat Marius-Catalin Predut
InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Curtea de Apel Alba Iulia

Viol si incest. Gresita apreciere a probelor de catre instanta de fond cu consecinta achitarii unui inculpat.

(Decizie nr. 2/A din data de 29.01.2008 pronuntata de Curtea de Apel Alba Iulia)

Domeniu Viol | Dosare Curtea de Apel Alba Iulia | Jurisprudenta Curtea de Apel Alba Iulia

     Viol si incest. Gresita apreciere a probelor de catre instanta de fond cu consecinta achitarii unui inculpat.
     
     Conform dispozitiilor procedurale penale, in vederea aflarii adevarului, instanta de judecata este obligata sa lamureasca cauza sub toate aspectele, pe baza de probe; probele nu au valoare dinainte stabilita iar aprecierea fiecarei probe se face de catre instanta de judecata in urma examinarii tuturor probelor administrate.
     
          Sectia pentru cauze cu minori si de familie  –  Decizia penala nr. 2/A/29 ianuarie 2008.


     Prin s.p. nr. 186/23.05.2007 pronuntata de Tribunalul Hunedoara – sectia penala s-a hotarat in baza art. 334 C.p.p. schimbarea incadrarii juridice a faptelor deduse judecatii din infractiunea de viol prev. de art. 197 al. 2 lit. b/1 si al. 3 C.p., cu aplic. art. 41 al. 2 C.p., in infractiunea de viol prev. de art. 197 al. 2/1 lit. b C.p., cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. ( parte vatamata S.L.M. ).
     In baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d C.p.p. a fost achitat inculpatul S.N. pentru infractiunile de:
- viol, prev. de art. 197 al. 2 lit. b/1 C.p., cu aplic. art. 41 al. 2 C.p.; incest, prev. de art. 203 C.p. , cu aplic. art. 41 al. 2 C.p.( parte vatamata S.L.M. )
          -    viol, prev. de art. 197 al. 2 lit. b/1 C.p., cu aplic. art. 41 al. 2 C.p.; incest, prev. de art. 203 C.p. , cu aplic. art. 41 al. 2 C.p. ( parte vatamata S.L.C. )
     S-a constatat ca inculpatul s-a aflat in retinere si arestare preventiva in perioada 11 iulie 2002 – 16 septembrie 2004. S-a constatat ca partile vatamate S. L.M. si S.L.C. nu s-au constituit parti civile in cauza.Cheltuielile judiciare in suma de 1000 lei au ramas in sarcina statului.
     In motivarea acestei solutii Tribunalul a aratat urmatoarele:
     Prin sentinta penala nr. 637 din 06 octombrie 2003, Tribunalul Dolj, dupa ce in baza art. 334 Cod proc. penala, a schimbat incadrarea juridica data initial faptei inculpatului, din art. 197 al. 2 lit. b/1 si al. 3 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, in art. 197 al. 2 lit. b/1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal ( victima fiind S.L.M.) a condamnat pe inculpatul S.N. la pedepsele de:
     -5 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 203 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, parte vatamata fiind S.L.C.;
     -6 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 203 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, parte vatamata fiind S.L.M.;
     -13 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 197 al. 2 lit. b/1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, parte vatamata fiind S.L.C.;
     -15 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 197 al. 2 lit, b/1 Cod penal, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal, parte vatamata fiind S.L.M.
     In baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal, s-a dispus ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, de 15 ani inchisoare, cu 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b,d,e Cod penal, pedeapsa complementara. Pe perioada prev. de art. 71 Cod penal, inculpatului i-au fost interzise drepturile prev. de art. 64 Cod penal.
     In baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa rezultanta aplicata perioada executata in arest preventiv incepand cu 12 iulie 2002, la zi, mentinandu-se arestul preventiv al inculpatului.
     Au fost admise actiunile civile formulate in procesul penal de catre partile vatamate constituite parti civile.
     A fost obligat inculpatul la 5.000.000 Iei cheltuieli judiciare catre stat.
     Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut urmatoarele:
     In ziua de 26 iunie 2002, inculpatul S.N. se afla in locuinta proprietate personala din mun. Craiova, impreuna cu sotia sa, martora S.A.F. si cele doua fiice, partile vatamate S.L.C. si respectiv S.L.M.
     Ramanand singur intr-un dormitor al locuintei cu p. vat. S.L.C., inculpatul a inchis usa prevazuta cu sistem de inchidere de tip broasca yala ingropata, ce avea un buton de blocare pe interior, astfel ca sistemul respectiv in momentul inchiderii, nu permitea ca usa sa fie deschisa cu cheia.
     In incaperea aratata, sub amenintari, inc. S.N. a intretinut raport sexual cu fiica sa, S.L.C., in varsta de 20 de ani, in timp ce mama si sora acesteia din urma se aflau in bucatarie, fara sa cunoasca ce se intampla in una din camerele locuintei.
     Dupa cele intamplate, p. vat. S.L.C. s-a deplasat la Politia mun. Craiova, unde a sesizat fapta comisa, ocazie cu care a fost condusa la Spitalul Clinic nr. 1 Craiova, unde i s-au recoltat probe biologice.
     In seara zilei respective, p. vat. S.L.C. nu a revenit in locuinta, insa a telefonat mamei sale, S.A.F., careia i-a relatat cele intamplate mai devreme, astfel ca la aflarea acestora si sora sa mai mica, p. vat. S.L.M., s-a hotarat sa ii spuna mamei sale ca si ea a fost constransa de inculpat sa intretina relatii sexuale.
     Martora S.A.F., sotia inc. si mama celor doua p. vat., in ziua de 28 iunie 2002, a depus plangere impotriva inc., invocand ca fiica sa, S.L.M., nascuta in anul 1986, a fost constransa de inculpat sa intretina raporturi sexuale, incepand cu luna iunie 2001, cand aceasta inca nu implinise varsta de 15 ani.
     Aceeasi instanta de fond a mai stabilit ca in luna ianuarie 1998, inc. a patruns in camera in care dormea fiica sa S.L.C., i-a pus mana la gura si pentru ca aceasta a incercat sa scape, i s-au aplicat lovituri peste fata, spunandu-i-se sa taca, in continuare tragandu-i pantalonii si chilotii in jos, reusind sa intretina raport sexual cu victima.
     Pe perioada lunii februarie a anului 1998, intre partea vatamata si agresor s-a interpus o pauza, dupa care intre cei doi, in aceleasi imprejurari, se consumau raporturi sexuale de doua ori pe saptamana.
     Intr-una din zilele lunii decembrie 2001, afland ca partea vatamata S.L.C. ar avea un prieten, in timp ce se aflau in locuinta lor din Hunedoara, dupa ce a trimis de acasa pe sotia sa cat si pe martorii G.R. si C.C., inc. a amenintat-o pe partea vatamata ca o va omori si dupa ce i-a aplicat mai multe lovituri peste fata si corp, a intretinut cu aceasta, prin constrangere, raporturi sexuale.
     A mai retinut prima instanta ca la 07 decembrie 2001, in timp ce se aflau  in  casa  bunicilor materni  din  localitatea  C, judetul  Hunedoara, inc. dupa ce a lovit-o pe fiica sa L.C., a intretinut cu aceasta un raport sexual.
     De asemenea, si pe perioada februarie-martie 2002, in timp ce locuia la fiica sa L.C., in Craiova, in gazda, la martora R.N., intre cei doi, inculpat si victima, s-au consumat astfel de raporturi sexuale.
     S-a mai stabilit ca la 30 iunie 2001, inculpatul prin amenintari fizice si verbale, a intretinut raport sexual si cu fiica sa mai mica, p.vat. S.L.M., in apartamentul familiei din Hunedoara, iar intr-una din zilele lunii august 2001, in aceleasi imprejurari, a intretinut relatii sexuale cu aceeasi victima, in casa bunicilor materni din comuna C., judetul Hunedoara.
     Cu privire la aceasta victima, a retinut prima instanta, inc. avea o atitudine anormala, obisnuind sa doarma cu aceasta in pat, sa o tina in brate, cat si sa o sarute pe gura. Totodata, inc. obisnuia sa puna mana pe sanii si picioarele partii vatamate.
     A mai desprins instanta de fond ca aceasta atitudine inculpatul o avea si fata de fiica sa mai mare, L.C.
     Situatia de fapt retinuta de prima instanta, existenta faptelor dar si vinovatia inculpatului, au fost demonstrate de un amplu probatoriu, constand in declaratiile celor doua parti vatamate, acesta coroborate cu declaratiile martorilor S.A.F., G.R.S., B.M.R., C.L., C.C., R.N., D.G., P.F., V.M.R., cat si cu celelalte acte si lucrari ale dosarului, respectiv concluziile expertizei ADN si ale rapoartelor medico legale efectuate in cauza.
     Impotriva acestei sentinte a declarat apel inc. S.N., invocand nelegalitatea si netemeinicia solutiei, sustinand in esenta, atat prin motivele scrise, cat si prin cele dezvoltate oral de aparatori, ca faptele retinute fata de inculpat nu exista, nefiind demonstrate de probatoriu, sens in care s-a cerut adoptarea unei solutii de achitare;
cu privire la infractiunea de viol retinuta a fi savarsita fata de partea vatamata S. L.C., s-a sustinut ca lipseste unul din elementele constitutive, considerente pentru care a fost invocata o solutie corespunzatoare de achitare; daca fata de inculpat se va retine infractiunea de incest, prev. de art. 203 Cod penal, savarsita asupra p. vat. S.L.C., pedeapsa ce i se va aplica sa fie reindividualizata in sensul stabilirii acesteia la limita perioadei executate in arest preventiv.
     Prin decizia penala nr. 168/2004, Curtea de Apel Craiova a respins apelul declarat de inculpat ca nefondat, apreciindu-se ca hotararea instantei de fond este legala si temeinica.
     Impotriva mentionatelor hotarari, inculpatul a declarat recurs,solicitand casarea lor, in temeiul art. 385/9 pct, 10,12,14 si 18 Cod procedura penala, intrucat instantele nu s-au pronuntat asupra unor cereri de probatoriu formulate de acesta de natura sa influenteze solutia procesului, ca administrarea unor probe (cu referire speciala la analizele de laborator) s-au facut cu incalcarea dispozitiilor legale, infractiunile de viol si incest, retinute in sarcina sa, nefiind dovedite.
     Examinand hotararile pronuntate in raport de motivele de casare invocate in recursul inculpatului, cat si din oficiu, recursul declarat de inculpatul S.N. a fost admis, au fost casate hotararile atacate si s-a trimis cauza la instanta de fond, pentru rejudecare. Totodata, s-a dispus punerea de indata in libertate a inculpatului.
     In al doilea ciclu procesual, la Tribunalul Dolj, s-a format dosarul nr. 4585/P/2004, administrandu-se in cea mai mare parte mijloacele de proba indicate de instanta suprema.
     Prin incheierea nr. 3299/2006, pronuntata in dosarul nr. 6363/I/2006, Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis cererea formulata de inc. S.N. si a dispus stramutarea judecarii cauzei la Tribunalul Hunedoara, mentinand actele indeplinite de Tribunalul Dolj.
     Tribunalul Hunedoara, ca instanta de fond in al doilea ciclu procesual, a retinut urmatoarele:
     Reaudierea partilor vatamate S.L.C. si S.L.M. a relevat ca acestea nu isi mai mentin declaratiile date anterior iar motivul pentru care au formulat initial plangerile penale impotriva inculpatului a fost acela de a se razbuna pe acesta, urmare a comportamentului autoritar al inculpatului.
     Inc. era nemultumit ca partile vatamate obisnuiau sa paraseasca domiciliul parintilor pentru a se intalni cu diversi prieteni, comportament neacceptat de el. P. vat. S.L.M. a mai precizat ca in momentul in care a auzit ca sora ei a fost violata de inculpat a considerat ca in acest mod poate sa o ajute razbunandu-se pe tatal ei.
     A fost reaudiata martora S.A.F., care este sotia inculpatului si mama celor doua parti vatamate, care a confirmat ca acestea i-au spus pe parcursul desfasurarii procesului ca nu au intretinut relatii sexuale cu inculpatul, ea nu a avut anterior suspiciuni cu privire la existenta unor relatii incestuoase intre fiice si tatal lor.
     Martorii audiati in al doilea ciclu procesual au negat existenta unor relatii deviante intre inculpat si partile vatamate sustinand ca s-a preocupat indeaproape de cresterea si educarea lor, fiind nemultumit de relatia de prietenie pe care partea vatamata S.L.C. o avea cu un baiat din Hunedoara. Nesuportand sa-i fie ingradita libertatea, aceasta a fugit de acasa alegand sa locuiasca la prietene timp ce cateva zile, motiv pentru care inculpatul a devenit mai sever si autoritar cu aceasta. Membrii familiei nu au privit ca o abatere de la normal faptul ca inculpatul obisnuia sa doarma impreuna cu fiica mai mica in timp ce sotia sa dormea separat sau impreuna cu fiica mai mare.  In prezent inc. locuieste impreuna cu sotia sa si cu partea vatamata S.L.M., p.vat. S.L.C. fiind plecata in Spania din anul 2003, mentinand legatura cu familia.
     Prin urmare, daca in primul ciclu procesual declaratiile partilor vatamate nu au fost sustinute cu probe indirecte - martori audiati, inclusiv mama partilor vatamate, fapt considerat insuficient de instanta suprema , probatiunea testimoniala administrata in al doilea ciclu procesual inclusiv declaratiile celor doua parti vatamate si ale mamei lor infirma acuzatiile aduse inculpatului.
     In ceea ce priveste testul ADN efectuat de IML Craiova, acesta nu a fost legal efectuat si nu poate fi luat in considerare.
     La randul ei, partea vatamata S.L.C. a sustinut prin declaratia data in al doilea ciclu procesual ca a luat o seringa si si-a injectat in vagin lichidul seminal al inculpatului dupa care s-a deplasat la politie pentru a formula plangere penala impotriva acestuia.
     In literatura de specialitate s-a argumentat ca atunci cand urmare a administrarii tuturor probelor necesare solutionarii cauzei se ajunge la indoiala asupra vinovatiei si aceasta indoiala nu este inlaturata dupa administrarea de noi probe, prezumtia de nevinovatie a inculpatului nu este rasturnata, orice indoiala fiind in favoarea inculpatului.
     Or, in speta este evident ca instanta suprema a avut o indoiala cu privire la vinovatia inculpatului, motiv pentru care a admis recursul acestuia si a dispus rejudecarea cauzei de catre instanta de fond, precum si revocarea masurii arestarii preventive a acestuia, iar mijloacele de proba ce au fost administrate in al doilea ciclu procesual nu au condus decat la pastrarea indoielii asupra vinovatiei inculpatului.
     Din cuprinsul certificatelor medico legale aflate la dosar rezulta ca cele doua parti vatamate au intretinut raporturi sexuale. Nu a rezultat din probele administrate ca aceste raporturi sa fi fost intretinute cu inculpatul, astfel ca solutia ce se impune in cauza este cea de achitare.
     Impotriva acestei hotarari a declarat apel Parchetul de pe langa Tribunalul Hunedoara considerand solutia atacata ca fiind netemeinica si un rezultat a unei interpretari gresite a materialului probator administrat in cauza. In motivarea apelului s-au aratat urmatoarele:
     Instanta de fond a retinut aspecte din declaratiile unor parti si a unor martori care sunt in vadita contradictie cu materialul probator si chiar cu logica iar motivarea este contradictorie. In concluzie, Parchetul solicita admiterea apelului, desfiintarea hotararii atacate si rejudecand cauza, pronuntarea unei solutii de condamnare a inculpatului S.N. dupa incadrarea juridica castigata de inculpat in calea de atac.
     Curtea de Apel examinand hotararea atacata prin prisma motivelor invocate precum si din oficiu conform disp. art. 371 al. 2 constata ca apelul declarat este fondat si va fi admis pentru urmatoarele considerente:
     In mod gresit instanta de fond a interpretat probele existente la dosarul cauzei, luand in considerare doar schimbarea de catre partile vatamate si de catre mama acestora – martora S.F., a declaratiilor date in al doilea ciclu procesual. Retractarile formulate de acestea sunt evident facute „pro causa” si reprezinta de fapt achiesarea la sustinerile inc. S.N.
     Curtea de Apel constata ca aceste noi declaratii ale partilor vatamate si ale martorei sus-mentionate nu pot fi luate in considerare din urmatoarele motive:
     Inculpatul a fost acela care pentru a se apara a declarat intr-o completare de declaratie data de abia la data de 5.09.2002, ca la data de 26.06.2002 a avut cu sotia sa in baia apartamentului un act sexual anormal si ca a ejaculat pe cada, fara a o spala, desi in toate declaratiile date anterior nu a sustinut niciodata acest fapt. In primul ciclu procesual martora S.A.F. a declarat atat in faza de urmarire penala cat si in fata instantelor de judecata ca la data de 26.06.2002 nu a avut cu inculpatul nici un act sexual.
     Partea vatamata S.L.C. a declarat constant pana in al doilea ciclu procesual ca tatal sau, inc. S.N. a violat-o in acea zi, relatand cu amanunte modul in care s-au petrecut faptele si actiunile sale dupa fapta.
     In al doilea ciclu procesual partea vatamata S.L. a preluat sustinerile inc. sustinand ca a intrat in baie dupa ce parintii sai au iesit si si-a injectat in vagin cu o seringa sperma de pe cada pentru a pretinde ca a fost violata de tatal sau in ideea de a se razbuna pe acesta. Dupa aceasta actiune p. vat. sustine ca s-a dus la politie iar apoi s-a dus insotita la spital unde i s-a recoltat din vagin sperma pe care si-a injectat-o singura. Or asemenea sustineri nu pot avea credibilitate si sunt neverosimile deoarece modalitatea in care partea vatamata sustine ca a ajuns sperma tatalui in vaginul ei este imposibila. P.vat. nu avea cunostinte de specialitate si posibilitatea, in conditiile date, de a-si introduce sperma in fundul de sac vaginal de unde ulterior a fost recoltata. De asemenea, aceasta ar fi curs pana la momentul recoltarii.
      Aceasta concluzie este sustinuta si de continutul adresei nr. 944/17.03.2003 a IML Craiova semnata de conf. univ. dr. Ionel Lulu Groza – medic primar legist, adresa emisa la solicitarea aparatorului inculpatului S.N.
     In speta, s-a efectuat si un test ADN, rezultand ca sperma apartine inculpatului si pe care inculpatul l-a contestat din motive procedurale. Dar, din chiar sustinerile inc. si ale partii vatamate S.L.C. ( in al doilea ciclu procesual ) rezulta ca nici unul dintre acestia nu contesta provenienta spermei ci doar modalitatea in care aceasta a ajuns in vaginul partii vatamate. In aceste conditii, este evident ca atata timp cat nici unul nu contesta ca sperma apartine inculpatului, modalitatea in care s-a efectuat testul ADN nu are nici o relevanta.
     Data fiind imposibilitatea patrunderii spermei inculpatului in vaginul partii vatamate in modalitatea sustinuta de aceasta ( in al doilea ciclu procesual ) si totusi a existentei acesteia necontestata de parti, rezulta un raport sexual intre tata si fiica sa, iar declaratiile date de partea vatamata S.L.C. nu pot fi primite, fiind contrare logicii si facute evident pentru a-si exonera de raspundere tatal, inculpatul S.N.
     Este adevarat ca partea vatamata are dreptul sa revina asupra declaratiilor si sustinerilor facute dar este de observat ca infractiunile de savarsirea carora este invinuit inculpatul nu sunt dintre acelea la care actiunea penala se pune in miscare la plangerea partii vatamate. Infractiunea de viol are ca obiect juridic special relatiile sociale referitoare la libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei. In forma ei agravata, de viol asupra unui membru al familiei, relatiile sociale ocrotite de legea penala privesc si respectarea normelor morale. La fel, infractiunea de incest are ca obiect juridic special relatiile sociale referitoare la desfasurarea vietii sexuale a persoanei cu respectarea normelor morale si fara a se pune in pericol, sub aspect biologic, specia umana. In aceste conditii, avandu-se in vedere valorile sociale ocrotite de lege, nu este la latitudinea partilor vatamate de a decide daca persoana care a savarsit astfel de fapte trebuie sau nu sa raspunda penal. 
     In ce priveste retractarea martorei S.A.F. – sotia inc. si mama partilor vatamate, se constata din cuprinsul intregului material probator, ca aceasta a fost facuta din considerente de ordin material, la presiunea inculpatului si a rudelor acestuia. Astfel, dintr-o scrisoare rezulta ca martorei i s-a pus drept conditie pentru a obtine partajul scoaterea din inchisoare a inculpatului. Din aceeasi scrisoare rezulta presiunile facute de catre rudele inculpatului in vederea retractarii de catre martora si partile vatamate a declaratiilor facute.
     Dintr-o alta scrisoare aflata rezulta ca inc. se recunoaste vinovat si isi cere iertare dar in acelasi timp solicita sotiei sale ca p.vat. S.L. sa-si retracteze declaratiile spunandu-i ca este singura care nu ar avea de suferit in acest caz deoarece este minora si nu ar exista consecinte de ordin penal sau civil; in acelasi timp inculpatul si explica ce anume sa spuna partea vatamata, mai precis ca „ a vrut sa se razbune pentru ca i-am facut rau L.”. Or, exact aceasta este motivatia retractarii ulterioare a partii vatamate S.L.
     Motivatia partilor vatamate si a martorei ca asupra lor s-ar fi facut presiuni pentru a nu-si retracta declaratiile date in faza de urmarire penala si in primul ciclu procesual ( inclusiv in recursul de la Inalta Curte de Casatie si Justitie ), nu subzista. Partile vatamate si martora nu au putut arata cine a facut presiuni si din ce motiv. Este de remarcat in acest sens ca procesul penal s-a declansat la sesizarile partilor vatamate care au sustinut cu tarie timp de mai mult de 2 ani ca faptele s-au petrecut astfel cum au relatat, iar relatarile lor sunt sustinute de probele administrate.
     Dimpotriva, din actele dosarului rezulta ca martora S.A.F. a facut o adevarata conventie cu inc. pentru a-si retracta propriile marturisiri si pentru ca partile vat. sa-si retracteze declaratiile si sa declare in sensul celor solicitate de inculpat.
     Din toate aceste motive Curtea de Apel nu poate lua in considerare retractarile partilor vatamate si ale martorei S.A.F. din al doilea ciclu procesual, considerand ca nu corespund adevarului si urmand a fi inlaturate.
     Analizand probatiunea administrata in cauza atat in faza de urmarire penala cat si in cele doua cicluri procesuale ale cercetarii judecatoresti Curtea constata ca ansamblul probelor conduc la concluzia vinovatiei inculpatului S.N. pentru savarsirea infractiunilor ce i se retin in sarcina.
     Partile vatamate au relatat amanuntit ( inclusiv in calea de atac a recursului, in fata Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in primul ciclu procesual ) faptele incepand cu data de 26.06.2002 si pana la data de 23.02.2005 – p.vat. S.L. si respectiv 30.10.2005, in ce o priveste pe partea vatamata S.L., date la care au revenit asupra declaratiilor date constant fara a avea o motivare consistenta. La fel a procedat si martora S.A.F. – mama partilor vatamate si sotia inculpatului.
     Declaratiilor partilor vatamate si ale martorei S.A.F. s-au adaugat declaratiile mai multor martori audiati atat in faza de urmarire penala cat si in faza cercetarilor judecatoresti. Este evident ca nici unul dintre martorii audiati, in afara de martora S.A.F., nu ar fi avut vreodata posibilitatea sa asiste direct la savarsirea faptelor de catre inculpat. Cu toate acestea, martorii audiati au putut relata imprejurari care au sustinut declaratiile partilor vatamate. Astfel, martora G.R.S. prin declaratiile date in faza de urmarire penala a confirmat sustinerile partii vatamate S.L., iar apoi in fata instantei de judecata in primul ciclu procesual si-a mentinut declaratiile, adaugand si faptul ca a fost exercitate presiuni asupra ei de catre aparatorii inculpatului in sensul de a reveni asupra declaratiilor date.Ulterior, martora G. a fost audiata si in al doilea ciclu procesual ocazie cu care si-a mentinut declaratiile date la urmarire penala.Desi, declaratia cuprinde modificari fata de cele date anterior, acestea nu sunt de substanta iar   afirmatia martorei cum ca nu ar fi citit declaratiile date in faza de urmarire penala nu poate fi  luata in considerare atata timp cat avea posibilitatea sa mentioneze acest fapt in fata instantelor care au judecat cauza, dar nu   a facut-o.
     In al doilea ciclu procesual Curtea de Apel remarca ca instanta de fond a luat in considerare doar declaratiile si probele care sa-i justifice solutia si nu ansamblul probelor administrate.
      Astfel, instanta de fond a reaudiat-o pe martora G. – care in esenta si-a mentinut declaratiile date anterior, pe martorii D.G., martorul B.C.R., D.M.R., P.L.M. si L.G., care si-au mentinut declaratiile date anterior si din declaratiile carora, coroborate cu declaratiile partilor vatamate si ale martorei S.A.F. inainte de a retracta, rezulta vinovatia inculpatului S.N.
     In al doilea ciclu procesual au mai fost audiati martorii C.C., P.F., R.N., O.M., D.E., care isi schimba declaratiile fara nici o justificare si fac aprecieri despre comportamentul si caracterul partii vatamate S.L. ( martora R. ) sau afirma ca inculpatul nu dormea cu partea vatamata S.L. ( martora O. ) desi din toate probele administrate rezulta acest fapt si este si recunoscut de inculpat. A fost reaudiata martora P.G. care si-a schimbat nejustificat declaratia afirmand ca declaratia de la urmarire penala i-a fost dictata de politisti, dar nu poate justifica declaratia data in fata instantei in primul ciclu procesual si aratand ca are pierderi de memorie.
     S-au audiat martorii  S.D.A., P.A., P.V. si P.C., M.I. si C.P.,  care sunt rude ale inc. S.N. si din declaratiile carora nu rezulta ca ar cunoaste imprejurari legate de faptele de care este acuzat inc., dar care fac aprecieri asupra caracterului si comportamentului p.vat. S.L. pe care o acuza ca fura inca de la 9 ani, asupra credibilitatii declaratiilor inc. si asupra posibilitatii ca faptele sa se fi petrecut asa cum a declarat inculpatul.
      Curtea apreciaza ca declaratiile acestor martori nu pot fi luate in considerare deoarece sunt evident facute pentru a sprijini afirmatiile inculpatului S.N. ca ar fi victima fiicei sale S.L. care s-a razbunat pe el datorita severitatii sale, ea avand de fapt un comportament libertin, un caracter de nestapanit si fiind si hoata.
     Dimpotriva, din probele administrate a rezultat ca inculpatul se manifesta violent fata de familia sa, exercita un control exagerat asupra fiicelor sale chiar si asupra fiicei majore S.L. fata de care isi manifesta gelozia, avea gesturi si actiuni nepotrivite in calitatea sa de tata fata de partile vatamate si dormea cu partea vatamata S.L. – aspect relevat si de raportul de evaluare intocmit de Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Hunedoara.
     In cauza inculpatul a solicitat si testarea sa cu aparatul poligraf care desi nu este o proba, i-a fost incuviintata de instanta. Din concluziile raportului psihologic de constatare tehnico-stiintifica a comportamentului simulat intocmit in cauza  rezulta ca la intrebarile relevante ale cauzei au fost evidentiate modificari semnificative caracteristice care se pot interpreta ca reprezentand indicii ale comportamentului simulat. Inc. S.N., fata de aceste concluzii defavorabile, a contestat raportul considerand ca nu a fost realizat corect.
     In concluzie, Curtea de Apel constata ca ansamblul probelor administrate atat in faza de urmarire penala cat si in primul si al doilea ciclu procesual demonstreaza existenta faptelor si vinovatia inculpatului S.N. astfel ca apelul Parchetului de pe langa Tribunalul Hunedoara urmeaza a fi admis.
NOTA: Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins ca nefondat recursul inculpatului.
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Viol

Revizuire. Inscrisuri doveditoare. - Decizie nr. 106 din data de 20.06.2018
Revizuire. Existenta unor hotarari potrivnice. - Decizie nr. 405 din data de 25.04.2018
Personal bugetar. Salarizare. Sporuri. - Decizie nr. 716 din data de 27.06.2018
Expropriere. Termenul de emitere a hotararilor de stabilire a cuantumului despagubirilor de catre expropriator - Decizie nr. 522 din data de 16.05.2018
Concediere. Desfiintare post. Cauza reala si serioasa. - Decizie nr. 433 din data de 25.04.2018
Amnistie potrivit Legii nr.125/2014. Neincludere indemnizatie aferenta stabilirii domiciliului obligatoriu. - Decizie nr. 435 din data de 25.04.2018
Cerere de chemare in garantie. Conditii de admisibilitate. - Decizie nr. 232 din data de 07.03.2018
Salarizare. Existenta unor hotararii judecatoresti irevocabile prin care s-a stabilit dreptul de a avea inclus in indemnizatie indexarile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 10/2007. - Decizie nr. 219 din data de 07.03.2018
Competenta materiala. Aplicarea Deciziei (RIL) nr. 18/2016 a Inaltei Cur?ii de Casa?ie ?i Justi?ie. - Sentinta civila nr. 34 din data de 13.02.2018
Salarizare. Situatia in care se pastreaza salariul de baza aferent lunii iulie 2016. - Decizie nr. 13 din data de 09.02.2018
Actiune in constatare. Competenta materiala. - Sentinta civila nr. 32 din data de 08.02.2018
Legalitatea ordinului prefectului avand ca obiect cuantumul sporului pentru condi?ii vatamatoare acordat func?ionarilor publici in baza art. 3^1 alin. 1 din OUG 57/2015. - Decizie nr. 4718 din data de 27.11.2017
Limitele dreptului de apreciere al organului fiscal in stabilirea cuantumului onorariului de avocat. - Decizie nr. 3313 din data de 13.10.2017
Recunoa?terea dreptului de deducere cu privire la cheltuielile aferente edificarii imobilelor care au facut obiectul unor tranzac?ii. Importan?a folosirii imobilului ca locuin?a personala. - Decizie nr. 3385 din data de 18.10.2017
Decizie de instituire a masurilor asiguratorii. Condi?ia motivarii acesteia de catre organul fiscal. - Decizie nr. 4531 din data de 22.11.2017
Modificare documenta?ie de urbanism vs. indreptare eroare materiala. - Decizie nr. 2746 din data de 26.09.2017
Masurile de remediere luate de autoritatea contractanta in conf. cu art.3 din Legea nr.101/2016. Posibilitatea de revenire asupra raportului procedurii aprobat de conducatorul acesteia. - Decizie nr. 2295 din data de 23.08.2017
Obliga?ia ter?ului poprit de a plati penalita?i de intarziere. Momentul datorarii acestora. - Decizie nr. 2288 din data de 09.08.2017
Timbrul de mediu achitat pentru transcrierea unui autoturism cumparat din Romania. Legalitatea refuzului de restituire. - Hotarare nr. 1883 din data de 14.06.2017
Posibilitatea emitentului procesului - verbal de contraven?ie de a solicita instan?ei de contencios administrativ anularea acestuia. Inadmisibilitatea ac?iunii intemeiata pe prevederile art.1 alin. 6 din Legea nr.554/2004. - Hotarare nr. 1489 din data de 19.05.2017