Atingerea scopului educativ si sanctionator al pedepsei – majorarea cuantumului pedepsei inchisorii in apel

Constata ca prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu din 13.03.2009 a fost trimis in judecata inculpatul CA,  recidivist, in prezent detinut in Penitenciarul Aiud, pentru comiterea infractiunii de viol, prev. si ped. de art. 197 alin. 3 C.pen. cu aplicarea art. 37 lit. b C.pen.
In actul de sesizare se retine in fapt ca la data de 27.07.2008, inculpatul a participat la un botez in cartierul T din mun. Sibiu, unde era si partea vatamata P M D In jurul orelor 2300, partea vatamata a plecat de la botez cu scopul sa cumpere tigari, iar pe drum s-a intalnit cu inculpatul, care i-a spus ca merge in aceeasi directie. La intoarcere, inculpatul i-a propus partii vatamate sa mearga pe o scurtatura, unde profitand ca zona respectiva era necirculata si neluminata, i-a cerut victimei sa intretina raporturi sexuale.
Datorita refuzului acesteia, inculpatul a inceput sa o loveasca cu pumnii si picioarele, i-a smuls hainele de pe ea si a intretinut raporturi sexuale, cunoscand totodata ca aceasta are doar 14 ani.
A doua zi, partea vatamata a fost examinata medico-legal, constatandu-se existenta leziunilor traumatice specifice unei agresiuni sexuale, precum si prezenta spermatozoizilor in secretia vaginala al caror genotip corespunde cu cel al inculpatului.
Prin sentinta penala nr. 122/24.04.2009 Tribunalul Sibiu urmare a schimbarii incadrarii juridice din  art. 197 alin. 3 C.p. cu aplicarea art. 37 lit. b C.p. in infractiunea prev. de art. 197 alin. 1 si 3 C.p. cu aplicarea art. 37 lit. b C.p. si  retinerii vinovatiei, l-a condamnat pe inculpat la o pedeapsa de 12 ani inchisoare  pentru comiterea infractiunii de viol, si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a-II-a, b, d si e C.pen. pe o durata de 3 ani dupa executarea pedepsei principale, ca pedeapsa complementara.
In baza art. 71 C.pen., a interzis inculpatului exercitiul drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a-II-a, b, d si e C.pen. ca pedeapsa accesorie, pe durata pedepsei inchisorii aplicata.
In baza art. 350 C.pr.pen., s-a mentinut starea de arest preventiv a inculpatului, si in baza art. 88 C.pen., s-a dedus din durata pedepsei inchisorii aplicate, timpul retinerii si arestarii preventive, incepand cu data de 22.02.2009, la zi.
In baza art. 346 C.pr.pen. raportat la art. 14, 17 C.pr.pen. coroborat cu art. 998 C.civ., a fost obligat inculpatul sa plateasca partii vatamate P M D, reprezentata de P L G – mama, ambele domiciliate in Sibiu, , suma de 5000 lei, cu titlul de daune morale.
Prin decizia penala nr. 21/A/2009 Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelurile formulate de Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu si inculpatul C  a desfiintat sentinta penala nr. 122/2009 cu trimiterea cauzei spre rejudecare, mentinand starea de arest a inculpatului, judecata urmand a se relua de la primul termen. Din aceasta decizie s-a retinut ca  rejudecarea cauzei s-a impus ca urmare a faptului ca Spitalul Clinic Judetean Sibiu nu a fost citat desi prin internarea partii vatamate au fost efectuate cheltuieli.
In rejudecare s-a procedat la citarea Spitalului Clinic Judetean Sibiu care s-a constituit parte civila cu suma de 2021,47 lei (f. 33), a fost reaudiat inculpatul , partea vatamata) si martorii S M si L R),-martori comuni ai acuzarii si ai apararii, precum si martorul acuzarii B I . De asemenea la solicitarea inculpatului a fost efectuat un referat de evaluare presentential Din intreg materialul probator al cauzei administrat in cursul urmaririi penale : plangerea si declaratiile partii vatamate, in care relateaza modul in care a fost violata de inculpat, procesul-verbal intocmit de organele de politie care au dus partea vatamata la spital, precum si la fata locului (plansele foto aferente), certificatul medico-legal care atesta ca partea vatamata a fost violata, raportul de constatare tehnico-stiintifica (ADN) ce a concluzionat ca profilul genetic corespunzator locilor analizate este identic cu cel al numitului C A, declaratia martorei S M sora inculpatului care infirma faptul ca inculpatul a lipsit de la botez o perioada de timp in care era plecata si partea vatamata., declaratia lui P L G, mama partii vatamate, declaratiile inculpatului care nu a recunoscut initial fapta, insa dupa sosirea raportului ADN, cu ocazia prezentarii materialului de urmarire penala a recunoscut fapta comisa, precum si din declaratiile inculpatului, partii vatamate si martorilor date in cele doua cicluri procesuale, precum si in fata instantei de apel , Tribunalul a retinut in fapt urmatoarele :
La data de 27.07.2008, partea vatamata, insotita de concubinul ei a participat la un botez organizat in Sibiu, cartierul T, unde se afla si inculpatul.
In jurul orelor 23, concubinul partii vatamate, S E, a trimis-o pe aceasta dupa tigari, iar inculpatul a insotit-o. La intoarcere, inculpatul i-a propus partii vatamate sa mearga pe o scurtatura si profitand de faptul ca zona era necirculata, a fortat-o pe victima sa intretina raporturi sexuale, agresand-o si trantind-o la pamant. Dupa consumarea raporturilor sexuale, inculpatul a amenintat partea vatamata sa nu spuna nimic in legatura cu cele intamplate.
Inculpatul a avut un comportament oscilant pe tot parcursul procesului penal : initial in faza de urmarire penala neaga comiterea faptei, sustinand chiar ca nu a intretinut niciodata raporturi sexuale cu partea vatamata , pentru ca ulterior in primul ciclu procesual audiat fiind de instanta sa recunoasca savarsirea faptelor, ca a avut „relatii sexuale cu victima fortand-o” . In fata instantei de apel si-a nuantat declaratia in sensul ca a recunoscut intretinerea raportului sexual sustinand insa ca a fost cu acordul ei, pentru ca ulterior, in rejudecare, sa declare ca mentine toate declaratiile date in cauza, desi este evident ca sunt contradictorii. Abia dupa ce instanta i-a citit declaratiile  a afirmat ca desi isi recunostea semnatura pe declaratia data in fata judecatorului fondului a contestat continutul acesteia sustinand in continuare ca raportul sexual a avut loc cu acordul partii vatamate.
Partea vatamata P M si-a mentinut o pozitie constanta in fata tribunalului, a descris in faza de urmarire penala cum s-au petrecut faptele si a sustinut si in primul ciclu procesual ca inculpatul in dorinta de a intretine relatii sexuale cu ea a batut-o si a tras de ea. Desi a recunoscut ca a fost lovita dupa incident si de concubinul ei, precum si de concubina inculpatului a precizat ca mana rupta si traumatismul la nivelul capului provin de la violentele exercitate de inculpat. Este adevarat ca in fata instantei de apel a afirmat ca nu ar fi fost lovita de inculpat si ca ar fi intretinut de buna voie relatii sexuale cu acesta, insa reaudiata in rejudecare, in sedinta nepublica, partea vatamata a mentionat ca cele declarate in faza de apel sunt ca urmare a faptului ca apartinatorii inculpatului ar fi amenintat-o. A recunoscut ca rudele inculpatului i-au solicitat sa declare in fata Curtii ca ea ar fi dorit sa intretina acele relatii sexuale si ca nu s-a opus, insa la termenul din 24 martie 2010 a revenit asupra acestei declaratii mentinand toate celelalte declaratii anterioare, care de altfel se si coroboreaza cu probele stiintifice administrate in cauza. Astfel, instanta a retinut  ca proba certa in retinerea vinovatiei certificatul medico-legal nr. I/c/42 din 28 iulie 2008 intocmit de Serviciul Judetean de Medicina Legala  care atesta  leziunile traumatice pe care le prezinta victima si care s-au putut produce prin lovire repetata cu corpuri contondente si de asemenea, sunt mentionate leziuni specifice unei agresiuni sexuale, precum si prezenta spermatozoizilor in secretia vaginala care atesta consumarea cu violenta a unui raport sexual vaginal complet in noaptea de 27/28 iulie 2008. Raportul de constatare tehnico-stiintifica nr. 758137 din 09.01.2009 intocmit de Institutul de Criminalistica din cadrul M.I.R.A., atesta ca genotiparea lichidului seminal si spermatozoizilor gasiti in secretia vaginala a victimei, a pus in evidenta profilul genetic al unei persoane de sex masculin, identic cu cel obtinut din analiza probei biologice de referinta recoltate de la numitul C A.
Instanta a mai retinut ca proba si declaratia martorului B I care a transportat victima a doua zi la spital si careia minora i-a povestit ca a fost violata.
In ce priveste varsta partii vatamate desi inculpatul a sustinut ca nu cunostea cati ani are aceasta, insa  din declaratiile martorei SMC, concubina inculpatului si sora a concubinului partii vatamate, rezulta ca victima, data fiind natura relatiilor dintre aceasta si fratele martorei, a fost de multe ori in casa in care locuia si inculpatul si cei din casa cunosteau faptul ca este minora, are 14 ani si este eleva.
Pe cale de consecinta fapta inculpatului  C A, care in noaptea de 27/28.07.2008, prin exercitarea de acte de violenta asupra partii vatamate minore P M D in varsta de 14 ani,  a obligat-o sa intretina raporturi sexuale cu el, pe un teren viran in extravilanul municipiului Sibiu, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de viol  prev. de art. 197 alin. 1 si 3 teza I-a C.p., si nu doar art. 197 alin. 3 C.p. asa cum inculpatul a fost trimis in judecata, motiv pentru care instanta  a admis cererea procurorului de schimbare a incadrarii juridice in acest sens.
Fata de faptul ca s-a facut dovada fara urma de dubiu ca inculpatul a intretinut relatii sexuale cu victima exercitand asupra acesteia acte de violenta, nu a aparut ca fiind intemeiata cererea inculpatului de schimbare a incadrarii juridice din art. 197 alin. 3 C.p. in infractiunea de raport sexual cu o minora, prev. de art. 198 alin. 1 C.p. sens in care ea a fost respinsa.
In ce priveste individualizarea judiciara a pedepsei instanta a avut in vedere dispozitiile art. 72 C.p. dupa cum urmeaza :
- limitele de pedeapsa prevazute de textul legal : de la 10 la 25 ani si interzicerea unor drepturi
- gradul de pericol social al faptei : infractiunea de viol savarsita asupra unei minore ce nu a implinit varsta de 15 ani, prezinta un pericol social ridicat,
- persoana inculpatului : C A a avut un comportament oscilant si nesincer pe toata durata procesului penal, este recidivist post condamnatoriu. A incercat sa induca in eroare instanta desi probele stiintifice dovedeau cu certitudine faptul ca actul sexual a fost comis cu violenta . Nu s-a putut ignora imprejurarea ca inculpatul prin apartinatorii sai a supus victima la presiuni ce au facut ca PM sa-si schimbe declaratia in fata Curtii de Apel.
Dupa cum rezulta din referatul de evaluare inculpatul  este descris ca o persoana cu mari carente educationale dar care si-a castigat existenta din munca cinstita fiind taietor de fier vechi. Membrii familiei din care provine au avut condamnari penale, ca de altfel si inculpatul. C A a avut o atitudine lipsita de remuscari si de discreditare a victimei negand faptul ca actiunile sale i-ar fi putut cauza acesteia suferinte; nu a manifestat nici un fel de empatie fata de victima, iar din atitudinea lui deducandu-se faptul ca are un caracter impulsiv, hedonist si a profitat de oportunitatea ivita (faptul ca era singur cu victima) pentru a-si satisface pulsiunile sexuale.
- consecintele concrete ale savarsirii faptei : victima pe langa agresiunile fizice suferite si descrise in certificatul medico-legal a resimtit efectele violului in plan emotional si psihic, manifestand stari de anxietate intensa, mai ales ca familia inculpatului a amenintat-o cu violenta, fapt ce a determinat-o sa isi schimbe declaratia initiala.
Fata de toate aceste aspecte, avand in vedere si apelul formulat de Parchet prin care s-a solicitat majorarea pedepsei aplicate initial de instanta de fond, tribunalul a apreciat ca se impune aplicarea unei pedepse mai severe inculpatului CA de natura sa isi atinga scopul educativ si sanctionator motiv pentru care urmeaza a aplica o pedeapsa de 15 ani inchisoare.
Fata de aplicarea unei pedepse privative de libertate s-a impus in baza art. 350 C.p.p. mentinerea starii de arest a inculpatului, iar in baza art. 88 C.p. s-a  dedus din pedeapsa aplicata prin prezenta durata retinerii si arestarii preventive incepand cu 22.02.2009, inculpatul fiind arestat in baza mandatului de arestare nr. 2/23.02.2009 emis de Tribunalul Sibiu.
In ceea ce priveste pedeapsa accesorie, desi art. 71 al. 2 C.p. impune interzicerea automata a drepturilor prevazute la art. 64 lit. a, b si c C.pen., in cazul condamnarii inculpatului la pedeapsa inchisorii, in momentul in care hotararea de condamnare a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala sau a restului de pedeapsa ori pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei, instanta va avea in vedere Decizia nr. 74/5.11.2007 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs in interesul legii. Potrivit acestei decizii, obligatorie conform art. 4142 alin. 3 C.p.p., dispozitiile art. 71 C.pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpreteaza in sensul ca, interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a – c C.p. nu se va face in mod automat, prin efectul legii (ope legis) ci se va supune aprecierii instantei de judecata, in functie de criteriile stabilite in art. 71 alin. 3 C.p. Recursul in interesul legii pronuntat de instanta suprema in materie este in deplina concordanta si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in cauza Hirst c/a Marii Britanii.
Ca atare, in prezenta cauza, instanta a  retinut ca natura faptei savarsite si ansamblul circumstantelor personale ale inculpatului duc la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea dreptului de natura electorala, prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b C.p., respectiv, dreptul de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat – activitati ce presupun responsabilitatea sa civica, increderea publica sau exercitiul autoritatii. Nu s-a impus si interzicerea dreptului de a alege din moment ce nu avem o infractiune contra autoritatii.
Fata de faptul ca inculpatul a savarsit cu violenta o infractiune asupra unei persoane minore s-a onsiderat ca se impune si interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. d si e C.p. si anume drepturile parintesti si dreptul de a fi tutore sau curator. De altfel, acestea din urma vor fi interzise si dupa executarea pedepsei principale ca pedeapsa complementara.
In ce priveste latura civila, din declaratiile martorilor audiati in cauza a rezultat ca in urma agresiunilor suferite, partea vatamata a stat in spital aproximativ o saptamana, avand dupa aceea si mana in ghips.
Fapta inculpatului a avut asupra victimei si un impact emotional si psihic major, aceasta trebuind sa suporte si oprobiul apropiatilor (concubinul si sora acestuia), creand in constiinta victimei complexe de vinovatie pentru cele intamplate.
Avand in vedere varsta victimei, precum si reactiile improprii ale celor din jur fata de cele intamplate, s-a creat convingerea instantei ca impactul faptelor savarsite de inculpat asupra psihicului imatur al minorei este de natura a crea o suferinta psihica cu implicatii majore si in ce priveste dezvoltarea ulterioara a acesteia, astfel incat prejudiciul moral a fost pe deplin dovedit, alaturi de celelalte elemente ale raspunderii civile delictuale, astfel incat, in baza art. 346 C.pr.pen. raportat la art. 14, 17 C.pr.pen. coroborat cu art. 998 C.civ., a fost obligat inculpatul sa plateasca partii vatamate P M, reprezentata de P L G – mama, ambele domiciliate in Sibiu, suma de 5000 lei, cu titlul de daune morale, suma solicitata de procuror in baza art 17 C.p.p.