Servitute. Granituire. Exceptia lipsei calitatii procesuale pasive. Lipsa coparticipare procesuala obligatorie.

Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la data de X sub nr.X pe rolul Judecatoriei Pascani, reclamantul P. V. a chemat in judecata parata COMUNA MIRCESTI solicitand instantei obligarea paratei de a-i asigura reclamantului dreptul de trecere pe terenul sau fond dominant situat ...., precum si cheltuieli de judecata.
In motivarea actiunii se arata ca fondul proprietatea reclamantului este inconjurat la .... de cladiri si terenuri, imprejurare obiectiva care l-a determinat pe reclamant sa fie lipsit de orice cale de acces in afara de aceea care strabate terenul comunei X . Din momentul achizitionarii terenului reclamantului i s-a permis de catre parata trecerea pe terenul primariei, de la calea publica la proprietatea reclamantului, fara insa a se intocmi in acest sens vreun act oficial. Fata de aceste considerente a promovat prezenta actiune.
Alaturat actiunii au fost depuse urmatoarele inscrisuri: titlu de proprietate 80103/1995 (f.4), contract de vanzare-cumparare (f.5-7), plan de situatie (f.8,9,10), plan cadastral (f.11), incheiere intabulare (f.13).
La al treilea termen de judecata - X -  reclamantul a precizat ca intelege sa-si modifice actiunea (f.25), in sensul ca in calitate de reclamanta doreste sa figureze alaturi de el si sotia sa P. L., iar in calitate de parat sa figureze S. G. si nu Comuna Mircesti.
De asemenea, reclamantul a completat actiunea cu un al doilea capat de cerere, respectiv granituirea (f.26).
Pentru acelasi termen de judecata parata Comuna Mircesti a formulat intampinare prin care solicita respingerea actiunii reclamantului intrucat acesta are deja o cale de acces la drumul public, iar in privinta obligarii Comunei la asigurarea unei asemenea servituti intelege sa invoce exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a Comunei Mircesti.
La termenul din data de 20.11.2009 instanta a dispus introducerea in cauza in calitate de reclamanta a numitei P. L., alaturi de P. V., si in calitate de parat, alaturi de Comuna Mircesti a numitului S. G. (f.31).
Pentru termenul urmator din X  paratul nou introdus in cauza S. G. a formulat intampinare (f.35-37), prin care solicita respingerea actiunii reclamantului atat pe fond cat si pe exceptii. Astfel, cu privire la modificarea actiunii se arata ca aceasta nu este conforma cu legea intrucat primul reclamant nu poate solicita introducerea in cauza a unui alt reclamant. Fata de aceste aspecte apreciaza ca la momentul formularii intampinarii singurul reclamant trebuie sa fie P. V.. Atat cererea de modificare a actiunii cat si cererea de completare a acesteia este tardiv formulata.
Paratul S. G. a invocat in intampinare urmatoarele exceptii : lipsa coparticipare procesuala pasiva (S. G. fiind coproprietar asupra terenului in litigiu cu sotia sa S. C., ce nu este parte in dosar), inadmisibilitatea actiunii in granituire (proprietatile partilor nu se invecineaza).
La termenul din data de 29.01.2010, reclamantii P. V. si P.L. au completat din nou actiunea (f.48-49) aratand ca solicita introducerea in calitate de parati a numitilor S. C., D. A. si D. S., depunand alaturat si raspuns la exceptiile invocate de catre paratii deja existenti in dosar (f.50-53).
La termenul din 05.03.2010 instanta, constatand ca cererea completatoare este formulata mult dupa prima zi de infatisare a dispus inaintarea acesteia catre compartimentul registratura si inregistrarea sa sub un nou numar de dosar.
Cererea completatoare a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Pascani sub nr. X . Prin incheierea nr. X  pronuntata in dosarul nr. X  s-a dispus conexarea acestui dosar la dosarul nr. X .
La termenul din 26.03.2010 au fost introdusi pe citativul dosarului nr. X  in calitate de parati si S. C., D. A. si D. S..
Paratii D. S. si D. A. au formulat intampinare (f.69-70) prin care solicita respingerea actiunii pe fond si pe exceptii. Astfel, paratii D. invoca exceptia lipsei coparticiparii procesuale active obligatorii si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.
La data de 06.04.2010 reclamantul P. V. formuleaza in scris cerere de renuntare la judecata obiectului de cerere servitute de trecere promovat de el in contradictoriu cu Comuna Mircesti (f.79).
Prin incheierea de sedinta din data de 28.05.2010 instanta a solutionat in parte exceptiile invocate de catre parti (f.82-83).
Astfel, au fost respinse ca ramase fara obiect exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei Comuna Mircesti, exceptia lipsei coparticiparii procesuale pasive invocata de paratul S. Ga., exceptia lipsei coparticiparii procesuale active invocata de paratii D.. 
Au fost unite cu fondul exceptia inadmisibilitatii actiunii in granituire invocata de S. G. si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor D. S. si D. A..
Partile au solicitat administratea probei cu inscrisuri, interogatoriu, martori si expertiza topografica (f.96).
Pentru solutionarea cauzei au fost administrate urmatoarele probe: inscrisuri - plan de situatie proprietate Sandu (f.43,44), plan amplasament imobil D. (f.80), plan cadastral de incadrare in zona (f.156), adresa Primaria Comunei Mircesti (f.187-188), plan cadastral reclamanti (f.189), plan functional magazin D. (f.191), forografii (f.206-210) - , expertiza topografica (expert Mangalagiu Ioan - f.118-149).
La termenul din data de 11.02.2011 instanta a respins obiectiunile partilor la raportul de expertiza si a respins ca neconcludente probele cu interogatoriu si martori, ramase prorogate de la termenul din data de 10.09.2010, motiv pentru care a fost formulata cerere de recuzare (respinsa prin incheierea din 18.02.2011-f.178).
La urmatorul termen de judecata instanta a invocat din oficiu exceptia lipsei coparticiparii procesuale pasive obligatorii si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor S. G. si S.C. cu privire la capatul de cerere avand ca obiect granituire.
La termenul din data de 06.05.2011 instanta a primit concluziile partilor asupra exceptiilor invocate din oficiu, a celor unite cu fondul si asupra fondului.
Aparatorul reclamantilor a invederat instantei ca pe rolul Judecatoriei Pascani a fost introdus un nou dosar avand ca obiect servitute si granituire intre aceiasi reclamanti si numitii D. V., D. E. si T. I. (f.204), cu termen la data de 08.06.2011, fata de care solicita fie suspendarea cauzei prezente conform dispozitiilor art.244 alin.1 pct.1 Cod procedura civila, fie amanarea cauzei prezente dupa data de 08.06.2011, in vederea conexarii celor doua cauze.
Fata de prevederile art. 137 Cod procedura civila instanta a apreciat ca se impune cu prioritate solutionarea exceptiilor, urmand ca in functie de solutionarea lor sa se poata aprecia oportunitatea  suspendarii sau conexarii, retinand astfel cauza spre solutionare.
Analizand probatoriul administrat in cauza, prin prisma dispozitiilor legale aplicabile, instanta retine urmatoarele:
Fata de nenumaratele modificari si completari aduse actiunii de fata, instanta apreciaza ca inainte de analizarea exceptiilor se impune sintetizarea cadrului procesual si al obiectului dedus judecatii.
Astfel, litigiul  vizeaza doua capete de cerere: servitute de trecere si granutuire.
Fata de capatul de cerere de stabilire a servitutii de trecere reclamanti sunt P. V. si P. L., iar parati sunt: S. G., S. C., D. S. si D. A..
Fata de parata Comuna Mircesti ce a figurat in forma initiala a cererii de chemare in judecata, avand ca obiect servitute de trecere, reclamantul care a chemat-o in judecata a renuntat expres la judecata promovata de el in contradictoriu cu Comuna Mircesti (f.79). Fata de renuntarea la judecata instanta a si respins ca ramasa fara obiect exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de Comuna Mircesti in capatul de cerere privind servitute de trecere (f.83), retinand ca motiv al acestei solutii cererea de renuntare la judecata a reclamantilor in contradictoriu cu aceasta parata, luand astfel act de renuntare.
Comuna Mircesti a ramas insa pe citativ in calitate de parata fata de capatul de cerere privind granituirea, intrucat reclamantii nu au renuntat expres la judecata acestui capat de cerere in contradictoriu cu Comuna Mircesti, iar exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocate de comuna a vizat doar capatul de cerere privind servitutea de trecere.
In acest context, in capatul de cerere privind granituirea reclamanti sunt P. V. si P. L., iar parati S. G., S. C., D. S., D. A.  si Comuna Mircesti.
In cauza au fost invocate de catre parti si din oficiu urmatoarele exceptii: 1. lipsa calitate procesuala pasiva a Comunei Mircesti in servitute, invocata de aceasta parata;
2. lipsa coparticipare procesuala pasiva S. G., invocata de acest parat ;
3. lipsa coparticipare procesuala activa reclamanti, invocata de paratii D. S. si A. ;
4. inadmisibilitate actiune in granituire, invocata de paratul Sandu Gabriel;
5. lipsa calitate procesuala pasiva a paratilor D. S. si A., invocata de acesti parati fata de ambele capete de cerere;
6. lipsa coparticipare procesuala pasiva obligatorii a tuturor paratilor, invocata din oficiu fata de ambele capete de cerere;
7. lipsa calitate procesuala pasiva a paratilor S. G. si C. invocata din oficiu cu privire la capatul de cerere privind granituirea.
Prin incheierea de sedinta din data de 28.05.2010 (f.83) instanta a respins ca ramase fara obiect (ca urmare a modificarilor si completarilor aduse la actiunea initiala si ca efect al cererii de renuntare la judecata) primele trei exceptii prezentate mai sus, si a unit cu fondul exceptiile de la punctele 4 si 5 de mai sus.
In acest context instanta urmeaza a mai analiza exceptiile unite cu fondul si exceptiile invocate din oficiu. Pentru facilitarea urmaririi rationamentului logic instanta va analiza exceptiile in functie de fiecare capat de cerere fata de care au fost invocate.

Astfel, fata de capatul de cerere privind stabilirea servitutii de trecere au fost invocate exceptiile: lipsa calitate procesuala pasiva a paratilor D.S.si A. si  lipsa coparticipare procesuala pasiva obligatorie.
Conform art.616 Cod civil :"proprietarul al carui loc este infundat, care nu are nicio iesire la calea publica, poate reclama o trecere pe locul vecinului sau pentru exploatarea fondului (_)", iar conform art.617 Cod civil :" trecerea trebuie regulat facuta pe partea ce ar scurta calea proprietarului fondului inchis ca sa iasa in drum".
Din raportul de expertiza tehnica efectuat in cauza de domnule expert Mangalagiu Ioan (f.118-149) rezulta ca terenul proprietatea reclamantilor Popa se invecineaza cu terenul proprietatea numitilor T. I. si D. V. (f.127) . Paratii D. au proprietatea invecinata cu T. I. si D. V., iar paratii S. au proprietatea invecinata cu T. I.  si o cale de acces lata de doar 2 m, folosita cu pasul de catre reclamanti.
Stabilirea judecatoreasca a unei servituti de trecere trebuie facuta, in cazul in care sunt intrunite conditiile referitoare la loc infundat, de la proprietatea reclamantului pana la drumul public. Or, de la proprietatea reclamantului pana la drumul public calea de trecere solicita instantei spre stabilire urmeaza a intersecta patru proprietati (D. V., T. I., D. A. si S. G.) nu doar doua- ale paratilor S. si D..
Din fotografiile prezentate chiar de reclamanti la ultimul termen de judecata (f.206-210) rezulta ca trecerea reclamantilor de la drum spre proprietatea lor se face in prezent pe o poteca ce se afla situata (prin comparare cu schitele raportului de expertiza) exact pe hatul dintre proprietatile D. si T. si printre gardurile apartinand proprietatilor paratilor S. si D..
Simplul fapt ca intre reclamanti si T. I. si D. V. nu exista inca litigiu cu privire la trecerea reclamantilor cu pasul pe hatul proprietatii celor doi vecini nu poate fi de natura a inlatura necesitatea participarii acestora in dosarul de stabilire a servitutii de trecere. In orice moment D. si T. isi pot ingradi proprietatile si astfel vor lipsi complet pe reclamanti de posibilitatea de a ajunge la locuinta lor.
Conform art.585 Cod civil :"tot proprietarul isi poate ingradi proprietatea, afara de exceptia ce se face la art. 616" (616 Cod civil vorbind chiar de servitutea de trecere ), astfel incat apare si mai evidenta lipsa de opozabilitate fata de D. si T. ce urmeaza a o avea o eventuala  servitute de trecere stabilita printr-o hotarare judecatoreasca la a carei judecata nu au fost parte.
Mai mult, fata de dimensiunile caii de trecere existente in prezent de la drumul public la proprietatea reclamantilor instanta apreciaza pertinente recomandarile expertului Mangalagiu Ioan care arata ca daca se va stabili o servitute de trecere, calea stabilita de instanta ar trebui sa aiba o latime de macar 3,50 m, conform normelor PUZ.
Aceasta latime este necesara nu pentru simplul confort al reclamantilor ci pentru siguranta civila in genere, intrucat, daca de exemplu ar izbucni un incendiu la locuinta reclamantilor autovehiculele de Pompieri nu ar putea ajunge prin nicio cale suficient de aproape de imobil pentru a stinge incendiul.
Poteca existenta in prezent este insuficienta pentru respectarea normelor PUZ. Mai mult, pentru obtinerea unei asemenea latimi a caii de trecere ar trebui cedat nu doar din proprietatile S. si D. ci si din proprietatile T. si D., intrucat, asa cum am aratat trecerea actuala se face exact pe hatul dintre proprietatile vecine reclamantilor.
Pentru considerentele aratate instanta apreciaza ca pentru solutionarea legala a capatului de cerere privind stabilirea servitutii de trecere se impunea a fi chemate in judecata toate persoanele proprietare a terenurilor pe care urmeaza a fi instituita calea de acces, respectiv atat a paratilor S. si D. cat si a numitilor T. I.si D. V. (impreuna cu coproprietarii fiecaruia, daca este cazul).
Reclamantii nu au solicitat decat judecata in contradictoriu cu paratii S. G. si C. si D. A. si S., care au iesirea la drumul public dar nu sunt vecini cu reclamantii. Or, acestia sunt doar ultimii  proprietari ce urmeaza a fi aserviti, intre paratii aratati si proprietatea reclamantului mai existand doua fonduri, respectiv D. si T..
Raportat la cele aratate instanta apreciaza neintemeiata exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor D. S. si A., intrucat fondul acestora face parte din cele patru fonduri pe care ar putea trece servitutea.
Insa, fata de prevederile art. 47 si 48 alin.2 Cod procedura civila, constata intemeiata exceptia lipsei coparticiparii procesuale pasive obligatorii, intrucat pentru a se putea stabili o cale de trecere aceasta trebuie sa porneasca de la proprietatea reclamantilor si sa treaca pe toate cele patru proprietati aratate, pana la drumul public, iar in cauza nu sunt parti decat proprietarii a doua fonduri, nu patru.
Astfel, conform art. 47 si 48 alin.2 Cod procedura civila :"mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna, ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza. (_) daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii din ei(_) folosesc si celorlalti. Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de cele mai favorabile".
Fata de solutiile ce urmeaza a le primi exceptiile de mai sus, capatul de cerere privind servitutea de trecere urmeaza a fi respins pentru lipsa coparticipare procesuala pasiva obligatorie.

In privinta capatului de cerere privind granituirea, au fost invocate urmatoarele exceptii: inadmisibilitatea, lipsa calitate procesuala pasiva parati S. G. si S. C., lipsa calitate procesuala pasiva parati D. A. si D. S. si lipsa coparticipare procesuala pasiva obligatorie.
Conform art.584 Cod civil :"orice proprietar poate indatora pe vecinul sau la granituirea proprietatii lipite cu a sa".

Instanta apreciaza neintemeiata exceptia inadmisibilitatii actiunii in granituire intrucat dupa cum se poate clar vedea, calea in justitie este prevazuta de legea civila romana.
Daca nu sunt intrunite conditiile prevazute de art.584 Cod civil (partile nu sunt vecine sau proprietatile nu sunt lipite), acestea tin de temeinicia actiunii in granituire sau de calitatile procesuale si nu de inadmisibilitatea sa.
Nu trebuie confundata calea in justitie prevazuta de lege cu solutia ce ar putea-o primi actiunea, adica simplul fapt ca actiunea nu ar fi de admis intrucat nu sunt intrunite conditiile legale nu inseamna ca solutia este inadmisibilitatea actiunii ci eventual netemeinicia ei.
Pentru considerentele aratate instanta va respinge exceptia inadmisibilitatii actiunii in granituire, invocata de paratul S. G..

Exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a paratilor S. G., S. C., D. A. si D. S., fata de prevederile art. 584 Cod civil si probatoriul administrat in cauza, apar insa ca intemeiate.
Astfel, din raportul de expertiza tehnica judiciara Mangalagiu Ioan rezulta ca nici paratii Sandu si nici paratii D. nu sunt vecini cu proprietatea reclamantilor, intrucat, cum am aratat deja intre proprietatile paratilor si cea a reclamantilor se mai afla proprietatile T. I. si D. V..
Nefiind vecini cu reclamantul, paratii S. G., S. C., D. A. si D. S. nu pot fi obligati de catre instanta la granituire cu reclamantii, aparand astfel, din punct de vedere procesual ca lipsiti de calitate procesuala pasiva, motiv pentru care aceste doua exceptii invocate de catre parati vor fi admise.

In privinta exceptiei lipsei coparticiparii procesuale pasive obligatorii, invocate de catre instanta fata de ambele capete de cerere ale actiunii, raportat la conditiile de exercitare ale actiunii in granituire, instanta o constata neintemeiata fata de acest capat de cerere, urmand a o respinge.
Astfel, conform art. 47 si 48 alin.2 Cod procedura civila :"mai multe persoane pot fi impreuna reclamante sau parate daca obiectul pricinii este un drept sau o obligatie comuna, ori daca drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza. (_) daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii efectele hotararii se intind asupra tuturor reclamantilor sau paratilor, actele de procedura indeplinite numai de unii din ei(_) folosesc si celorlalti. Cand actele de procedura ale unora sunt potrivnice celor facute de ceilalti, se va tine seama de cele mai favorabile".
Coroborand prevederile citate mai sus cu prevederile art. 584 Cod civil instanta constata ca in materie de granituire reclamantii nu sunt obligati a chema in judecata toate persoanele cu ale caror proprietati se invecineaza, astfel incat nu exista coparticipare procesuala obligatorie, ci doar eventual facultativa.

Fata de solutiile prezentate mai sus, ce urmeaza a le primi exceptiile, instanta va respinge capatul de cerere privind granituirea, formulata de reclamanti in contradictoriu cu paratii S. G., S. C., D. A. si D. S., ca fiind promovat impotriva unor persoane lipsite de calitate procesuala pasiva.

Capatul de cerere privind granituirea mai are insa ca parat si pe Comuna Mircesti fata de care reclamantii nu au renuntat la judecata, iar exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de aceasta parata, desi a fost invocata doar referitor la capatul de cerere privind servitutea, a fost respinsa generic ca ramasa fara obiect, fara distinctie intre capetele de cerere la care s-a raportat aceasta solutie a exceptiei.
Fata de aceasta imprejurare instanta apreciaza ca nu mai putea fi invocata din oficiu exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a acestei parate si in raport de granituire, intrucat instanta se pronuntase deja interlocutoriu fara distinctie intre cele doua capete de cerere, insa, avand in vedere ca parata Comuna Mircesti nu se invecineaza cu proprietatea reclamantilor, actiunea in granituire indreptata impotriva lor apare ca lipsita de temei juridic. Pe cale de consecinta, fata de aceasta parata instanta va respinge cererea de granituire ca nefondata.

Vazand si prevederile art. 274 Cod procedura civila, fata de solutia ce urmeaza a o primi actiunea in intregul ei, instanta constata cazuti in pretentii pe reclamanti, astfel incat ii va obliga la plata cheltuielilor de judecata cauzate paratilor.
Din inscrisurile de la filele 38 si 205 rezulta ca paratii S. G. si C. au efectuat cheltuieli in cuantum de 2800 de lei reprezentand onorariu de avocat, iar din inscrisul de la fila 213 dosar rezulta ca paratii D. A. si S. au achitat 2000 de lei cu titlu de onorariu avocat, sume ce vor fi puse in sarcina de plata a reclamantilor.