Plangere contra solutiei procurorului. Inselaciune. Legea cecului. Lipsa elementelor constitutive ale infractiunii.

Constata ca prin sentinta penala nr. 663/15.12.2009 a Judecatoriei Sibiu a fost respinsa plangerea formulata de catre petenta  S.C. P. R. S.R.L., cu sediul in  Balotesti, , nr.. ., cod ., jud. Ilfov in contradictoriu cu intimatul C. C., domiciliat in Sibiu, str., nr.., ap.., jud. Sibiu, plangere formulata impotriva ordonantei procurorului din 19.08.2009 data in dosarul nr.240/P/2007 al Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu ,ordonanta pe care o mentine.
           In baza art.192 alin.2 C.proc.pen., a fost obligata petenta sa plateasca suma de 50 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat in cauza.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut in esenta urmatoarele : Prin plangerea inregistrata la instanta la data de 27.10.2009 sub dosar nr. 13288/306/2009 petenta S.C.P. R. S.R.L. a solicitat,in contradictoriu cu intimatul C. C. desfiintarea ordonantei procurorului din 19.08.2009 data in dosarul nr.240/P/2007 nr.532/P/2008 al Parchetului de pe langa  Tribunalul Sibiu si trimiterea cauzei procurorului in vederea redeschiderii urmaririi penale ,in baza art.278 ind.1 alin8 lit.b C.proc.pen..
In motivarea plangerii petenta a aratat, in esenta, ca ordonanta este nelegala si netemeinica ,intrucat nu au fost efectuate actele de urmarire penala obligatorii  dispuse prin sent.pen.nr.640/1.11.2007 pronuntata de Judecatoria Sibiu, ca s-a dat o incadrare gresita faptelor privitor la emiterea cecurilor in alb fara acoperire, fiind intrunite elementele constitutive ale infractiunii prev.de art.215 alin.1-4 C.penal. Astfel, intimatul a avut reprezentarea ca nu va putea duce la bun sfarsit executia acestor contracte, cunoscand totodata faptul ca societatea nu sa avea acoperire in lichiditati, iar potrivit contractului incheiat intre parti, societatea administrata de intimat avea obligatia sa garanteze plata a 30% din valoarea contractelor prin emiterea cecurilor in alb, societatea petenta avand posibilitatea de a folosi filele cec drept mijloace de plata pentru a acoperi datoriile neonorate.
In drept,s-au invocat dispozitiile  art.278 ind.1 C.proc.pen, Normele-Cadru nr.7/1994 emise de B.N.R.si modificarile la aceste norme,dispozitiile art.215 C.penal si decizia de recurs in interesul legii nr.IX/2005 pronuntata de I.C.C.J.
            S-au  comunicat dosarele nr. 240/P/2007 si 465/II/2/2009 ale Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu.
Din actele si lucrarile existente la dosar, instanta a retinut urmatoarele:
La data de 22.03.2006 s-a inregistrat la Parchetul de pe langa Judecatoria Sibiu sub nr.889/P/2006, plangerea penala formulata de catre petenta S.C. P. R. S.R.L. impotriva numitului C. C. pentru savarsirea infractiunilor prev. si ped. de art.215 alin.2,3 si 4 C.penal si prev. de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934. Ulterior,cauza a fost preluata de Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu sub nr.240/P/2007
In motivarea plangerii s-a aratat ca S.C. P. R. S.R.L.  a incheiat cu S.C. E. I.E. S.R.L. avand ca reprezentant pe  intimatul C. C.- contractele de inchiriere nr. MS 140/25.07.2005 si nr.MS206/19.09.2005 pentru cofraje PERI, iar potrivit art.4 pct.4.5. din contractele de inchiriere ,SC E. I. E. S.R.L. era obligata sa plateasca contravaloarea chiriei in termen de 5 zile de la data primirii facturii fiscale.
S-a mai aratat  in plangere ca, potrivit dispozitiilor art.3 din contractele de inchiriere nr.MS140/25.07.2005 si nr.MS206/19.09.2005, SC P. R. S.R.L.  a emis si comunicat S.C. E. I. E. S.R.L., conform contractului de inchiriere nr.MS140/25.07.2005 urmatoarele facturi fiscale:
- nr.3128172/26.07.2005 in valoare de 5.686,44 Ron
- nr.6446235/30.08.2005 in valoare de 26.471,53 Ron
- nr.6446474/29.09,2005 in valoare de 22.510,89 Ron
- nr.6446679/26.10.2005 in valoare de 151,33 Ron
- nr.6446904/28.11.2005 in valoare de 153,30 Ron
- nr.6447132/22.12.2005 in valoare de 153.57 Ron
- nr.6447377/26.01.2006 in valoare de 152,56 Ron
- nr.9460376/21.02.2006 in valoare de 2.674,43 Ron.
  Societatea intimatului a achitat suma de 5.686,44 Ron ,ramanand
neachitata suma de 52.276,61      ron reprezentand contravaloare chirie, materiale nereturnate si reparatii pentru cofraje PERI,conform facturilor fiscale emise nr.6446235/30.08.2005, nr.6446474/29.09.2005, nr. 6446679/26.10.2005, nr. 6446904/28.11.2005, nr. 6447132 /22.12. 2005,  nr.6447377/26.01.2006 si nr. 9460376/21.02.2006.
Petenta a invocat faptul ca,in conformitatea cu dispozitiile contractuale, societatea E.  s-a obligat sa garanteze 30% din valoarea fiecarui contract cu cate  un cec in alb in conditiile dispozitiilor art.67-71 din Normele - Cadru nr.7/1994 emise de Banca Nationala a Romaniei,societatea petenta  avand dreptul sa foloseasca  cec-urile primite drept garantie pentru a acoperi obligatiile contractuale neonorate de S.C. E. I. E. S.R.L ,prin introducerea cec-urilor in circuitul bancar.
            In aceste conditii, au fost emise fila cec nr.B.E.311 00065515 pentru suma de 52.267,61 Ron scadenta la 23.02.2006, pentru contractul de inchiriere nr.MS140/25.07.2005 si fila cec nr. B.E. 311 00065523 pentru suma de 16.896,71 Ron scadenta la 23.02.2006, pentru contractul de inchiriere nr.MS206/19.09.2005. iar prin scrisoarea/fax din 21.02.2006 a petenta a notificat S.C. E.I. E. S.R.L  cu privire la creanta devenita certa, lichida si exigibila, cat si data de 23.02.2006, data de emitere a celor doua cecuri,intimatul C. C. confirmand creanta si data emiterii cec-urilor prin semnarea si aplicarea amprentei stampilei societatii pe scrisoarea/fax din 21.02.2006.
S-a mai aratat ca cele doua cecuri, avand scadenta la 23.02.2006, au fost introduse la plata de catre societatea petenta  trasului Banca Romaneasca SA - Sucursala Sibiu, care a refuzat plata pentru lipsa de proviziune in contul S.C. E. I. E. S.R.L la data de 01.03.2006 si de asemenea ca intimatul C. C. a cunoscut la data confirmarii creantei si a datei de emitere a cec-urilor ca SC.. E. I. E.nu avea acoperire in proviziune bancara pentru a efectua platile rezultate din obligatiile contractuale.
Prin ordonanta procurorului din 13.06.2007 data in dosarul nr.240/P/2007 Parchetul de pe langa Tribunalul Sibiu s-a dispus in baza art.11 lit.b si art.10 lit.b ind.1 C.proc.pen. rap.la art.91 lit.c C.proc.pen. si respectiv a art. 228 C.proc.pen. rap.la art.10 lit.d C.proc.pen., scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului C.C., pentru fapta prevazuta de art.84 alin.1 pct.2 din Legea 59/1934 privind cecul si aplicarea sanctiunii cu caracter  administrativ a amenzii in cuantum de 200 lei,    si respectiv, scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului sub aspectul infractiunii de inselaciune, prevazuta de art. 215 alin.1,2,3,4 C.pen.
Prin sentinta penala nr. 640/1.11.2007 pronuntata de Judecatoria Sibiu in dosarul nr.7413/306/2007 s-a dispus,in baza art.278 ind.1 alin.8 lit.b C.pr.pen. admiterea plangerii formulate de petenta S.C. P.R. S.R.L., impotriva ordonantei din data de 13.06.2007, data in dosarul nr.240/P/2007 al Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu ,desfiintarea acestei ordonante si restituirea cauzei Parchetului de pe langa Judecatoria Sibiu in vederea redeschiderii urmaririi penale fata de invinuitul C. C.  pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art.215 alin.1, 2, 3, 4 C.pen. si art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934.
Sa dispus efectuarea urmatoarelor acte de urmarire penala:
- se va verifica existenta si cuantumul disponibilului banesc din contul deschis de S.C. E. I. S.R.L. Sibiu, la Banca Romaneasca S.A. – Sucursala Sibiu, cod IBAN RO .. la datele de 25.07.2005, 19.09.2005, 21.02.2006 si 22.02.2006;
- se va solicita Bancii Romanesti S.A. - Sucursala Sibiu lista incidentelor de plati ale S.C. E. I.S.R.L. Sibiu pana in 28.02.2006;
- va fi reaudiat invinuitul C. C. pentru a se lamuri situatia contractelor in derulare ale S.C. E. I. E. S.R.L. in perioada 25.07.2005 - 28.02.2006 si se vor solicita acestuia acte doveditoare in acest sens
Prin  rezolutia procurorului din data de 25.11.2008 s-a dispus din nou scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului C.C.pentru comiterea infractiunilor prevazute de art.215 alin.1, 2, 3, 4 C.pen. si art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934,rezolutia fiind desfiintata prin  rezolutia prim procurorului din 8.01.2009 ,prin care s-a dispus continuarea urmaririi penale in cauza in sensul solicitarii de la Banca Romaneasca S.A. – Sucursala Sibiu a existentei si cuantumului disponibilului in contul deschis de S.C.E. I. E. S.R.L. la datele de 25.07,19.09.2005 si 22.02.2006 precum si pentru identificarea si reaudierea intimatului pentru lamurirea situatiei contractelor incheiate de firma sa in perioada iulie 2005-februarie 2006 cu societatea petenta.
In cauza au fost comunicate relatiile solicitate de la Banca Romaneasca S.A. – Sucursala Sibiu,iar intimatul C. C. a fost audiat la data de 15.06.2009,cand a declarat   ca nu a putut recupera suma de bani pe care i-o datora beneficiarul unei lucrari,iar cofrajele care fac obiectul contractelor de inchiriere au fost restituite societatii petente.
Prin ordonanta procurorului din 19.08.2009 s-a dispus, in baza art. 249 ind.1 rap.la art.11 pct.1 lit.b si art.10 lit.b ind.1 C.proc.pen.  si art.90, 91 C.penal ,scoaterea de sub urmarire penala a intimatului  C. C. si aplicarea sanctiunii cu caracter administrativ a amenzii in cuantum de 1000 lei pentru savarsirea infractiunii prev.de art.84 alin.1 pct.2 si 3 din Legea nr.59/1934.
Totodata,in baza art.249 C.proc.pen.rap.la art.11 lit.b si art.10lit.d C.proc.pen., s-a dispus  scoaterea de sub urmarire penala fata de acelasi intimat in privinta savarsirii infractiunii de inselaciune prev.de art.215 alin.1,2,3 si 4 C.penal.
S-a retinut ca la momentul incheierii contractului dintre cele doua societati s-a convenit depunerea unei garantii de 30 % din valoarea elementelor inchiriate,constand dintr-un cec cu valoarea specificata la pct.7.3 din contract,cele doua file cec emise de catre invinuit fiind oferite impropriu cu titlu de garantie,raportat la valoarea bunurilor inchiriate si nu pentru a garanta plata chiriei.
La finalul derularii contractului,cofrajele inchiriate au fost returnate ,deci in conformitate cu cele convenite si filele cec trebuiau inapoiate invinuitului.
 Invinuitul nu a putut achita contravaloarea facturilor emise de S.C. P.R. S.R.L. raportat la sumele reprezentand valoarea chiriei convenite,iar partea vatamata a folosit cele doua file cec pe care le-a completat si introdus la plata,fiind refuzate pe motiv lipsa disponibil in cont. Prin folosirea impropriu drept garantie a celor doua file cec s-a urmarit garantarea bunurilor inchiriate si nu a platii chiriei lunare. Prin sent.civ.nr.1403 C din 10.07.2006 Tribunalul Sibiu a admis cererea formulata de creditoarea S.C. P. R. S.R.L. pentru deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului impotriva S.C. E. I. Export S.R.L. raportat la creanta in cuantum de 69164,32 lei.
Luand in considerare modul si mijloacele de savarsire a faptei,scopul urmarit,persoana invinuitului,precum si faptul ca infractiunile prev.de art.84 alin.1 pct.2 si 3 din Legea nr.59/1934 sunt infractiuni de pericol, s-a apreciat ca scopul legii penale poate fi realizat si prin aplicarea unei sanctiuni cu caracter administrativ .Prin fapta invinuitului s-a adus atingere minima valorilor aparate de legea penala,iar prin continutul ei concret fiind lipsita in mod vadit de importanta, s-a apreciat ca nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni.
Raportat la existenta elementelor constitutive ale infractiunii de inselaciune ,nu s-a putut face dovada savarsirii de catre invinuit a unei actiuni de inducere sau mentinere in eroare a partii vatamate la momentul incheierii contractului. Neexecutarea obligatiilor ce deriva dintr-un contract nu constituie infractiunea de inselaciune   daca nu s-a stabilit ca la momentul incheierii acestuia sau pe parcursul derularii sale s-au folosit manopere dolosive fata de creditorul obligatiei.
Impotriva acestei ordonante petenta S.C.P.R.  S.R.L. a  formulat plangere, iar prin rezolutia prim procurorului data la 30.09.2009 in dosarul 465/II/2/2009  al Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu, plangerea a fost respinsa ca neintemeiata,retinandu-se ca solutia adoptata este temeinica si legala.
           Fata de acestea, petenta  S.C. P. R.  S.R.L. s-a adresat instantei cu plangere, conform dispozitiilor art.278 ind.1 alin.1 C.proc.pen.
Analizand plangerea formulata, solutia data de procuror si actele dosarului, instanta de fond a respins  plangerea pentru urmatoarele motive:
 In fapt, intre S.C. P. R.  S.R.L. si S.C. E. I. E.  S.R.L. avand ca reprezentant pe  intimatul C. C.- s-au desfasurat raporturi comerciale,incheindu-se contractele de inchiriere nr.M140/25.07.2005 si nr. MS 206/19.09.2005 pentru cofraje PERI.
Potrivit pct.2.3 din cele 2 contracte cofrajele puteau fi ridicate dupa depunerea unei garantii de 30 % din valoarea elementelor inchiriate,constand dintr-un cec care se returneaza la terminarea contractului ,odata cu stingerea obligatiilor financiare generate de contracte.
La pct.5.6 s-a mentionat ca,in conditiile in care la data terminarii contractului ( data procesului-verbal de receptie) beneficiarul inregistreaza datorii neonorate catre P.R., rezultate din derularea prezentului contract,garantia sub forma de fila cec depusa conform pct.2.3 va fi introdusa in circuitul bancar in vederea stingerii tuturor obligatiilor beneficiarului.
La datele  de 01.02.2006, respectiv 15.02.2006 au fost intocmite 3 procese-verbale de receptie retur marfa  ( filele 58-60), dintre care doar in unul dintre acestea  se mentioneaza contractul la care se refera, respectiv M S206.
La data de 21.02.2006 societatea petenta a trimis catre S.C. E. I. E. S.R.L. cu privire la existenta unui debit 69164,32 lei, mentionandu-se ca la data de 23.02.2006 cecurile de garantie vor fi introduse in circuitul bancar, completate cu aceasta suma, notificarea fiind semnata si stampilata de catre intimatul C.C..
           Filele  cec au fost completate cu sumele 52267,61 lei si 16896,71 lei  si cu data emiterii ca fiind 23.02.2006 de catre un reprezentant al societatii petente fiind introduse la plata la aceeasi data-23.02.2006-  si refuzate pentru lipsa totala de disponibil in cont.
Avand in vedere faptul ca fila cec nu a fost completata de invinuit nici cu data scadentei nici cu suma datorata,in cauza nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii prev.de art. 84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934 si nici ale art.215 alin.4 C. penal.
 Nu se poate retine astfel ca intimatul,in calitate de director general al S.C. E. I.E. S.R.L., cu stiinta,a indus in eroare societatea petenta prin emiterea unei file cec fara acoperire,atata timp cat nu a fost mentionata nicio suma pe acea fila cec,iar din probele administrate nu rezulta ca invinuitul ar fi indicat ca,la  data  introducerii filei cec la banca urma sa aiba disponibil in cont.
            Potrivit art.215 alin.4 C. Penal constituie infractiunea de inselaciune  “emiterea unui cec asupra unei institutii de credit sau unei persoane, stiind ca pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesara, precum si fapta de a retrage, dupa emitere, provizia, in totul sau in parte, ori de a interzice trasului de a plati inainte de expirarea termenului de prezentare, in scopul aratat in alin. 1(respectiv in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust), daca s-a pricinuit o paguba posesorului cecului”.
             Prin urmare,pentru a constitui infractiunea de inselaciune,in forma prevazuta mai sus,este necesar ca autorul acesteia sa emita un cec valabil,deci cu mentiunile prevazute de art.1 alineatele 1, 2, 3 si 5  si art. 11 din Legea nr.59/1934,ceea ce in cauza de fata nu s-a intamplat.
       Potrivit art.1 din Legea nr.59/1934 cecul trebuie sa cuprinda:
    „1. Denumirea de cec trecuta in insusi textul titlului si exprimata in limba intrebuintata pentru redactarea acestui titlu.
    2. Ordinul neconditionat de a plati o anumita suma de bani.
    3. Numele celui care trebuie sa plateasca (tras).
    4. Aratarea locului unde plata trebuie facuta.
    5. Aratarea datei si a locului emiterii.
    6. Semnatura celui care emite cecul (tragatorul).”
   iar potrivit art.2 din acelasi act normativ
   „Titlul caruia ii lipseste una din conditiunile aratate in articolul precedent nu va fi socotit cec, afara de cazurile aratate in alineatele ce urmeaza:
    In lipsa unei aratari speciale, locul aratat langa numele trasului este socotit loc de plata. Daca mai multe locuri sunt aratate langa numele trasului, cecul este platibil la primul loc aratat.
    In lipsa acestora, sau a oricaror alte aratari, cecul este platibil la locul unde trasul are principalul sau stabiliment.
    Cecul care nu arata unde a fost emis se socoteste semnat la locul aratat langa numele tragatorului.”
  In fine,potrivit art. 29 din Legea nr.59/1934
    „Cecul este platibil la vedere. Orice stipulatiune contrara se socoteste nescrisa.
    Cecul prezentat la plata inaintea zilei aratate ca data a emiterii este platibil in ziua prezentarii.”
         Prin urmare, ori de cate ori  se va emite un cec, fara a se completa denumirea de cec, ordinul neconditionat de a plati o suma de bani, numele trasului, aratarea datei si a locului emiterii, si semnatura   emitentului vor fi aplicabile dispozitiile art. 84 alin.1 pct.3 din Legea nr.59/1934.
          Pe de alta parte, pentru a exista elementul material al infractiunii prevazute de art.215 alin.4 C.penal este necesar ca fila cec sa cuprinda elementele esentiale prevazute de textele de lege prevazute mai sus,deci inclusiv data emiterii acestuia care este,de regula, si data scadentei,cecul putand fi prezentat la plata din acest moment. In nici un caz data emiterii cecului nu poate fi ulterioara completarii lui,cum s-a intamplat in situatia de fata,cecurile fiind completate la 23.02.2006,desi emise in luna mai 2005.
             Derularea activitatilor comerciale presupune buna credinta si incredere intre parteneri ,corelate cu respectarea scopului in care a fost creat si reglementat cecul,ca instrument de plata –si nu de garantie-care suplineste operatiunile in numerar.
              Necunoasterea prevederilor legale referitoare la cec sau la acceptarea utilizarii acestuia in alte scopuri decat cele prevazute de lege ,favorizeaza aparitia unor prejudicii care nu pot fi sanctionate intotdeauna sub aspect legal.    
             Cele mai frecvente procedee de lucru necorespunzatoare constau in emiterea cecului in alb si in intelegerea dintre parti in sensul ca nu va reprezenta mijloc de plata ,ci va garanta doar tranzactia dintre parti.
              Emiterea cecurilor in alb este des intalnita in practica,insa majoritatea emitentilor si a beneficiarilor  nu cunosc reglementarile referitoare la el, existand convingerea din partea celor care il accepta ca cecul sub forma de garantie va determina efectuarea platilor iar refuzul achitarii acestuia ar constitui intotdeauna infractiune.
  In realitate, cecul este un instrument de plata si nu de garantie,fiind protejat special de legiuitor .
  Instanta a apreciat ca reglementarile aduse prin Norma - cadru nr. 7 din  8 martie 1994 emisa de B.N.R. privind comertul facut de societatile bancare si celelalte societati de credit, cu cecuri,  cu privire la faptul ca cecul in alb este un instrument de plata care cuprinde numai semnatura tragatorului, iar uneori si o parte din mentiunile cerute de art. 1 din Legea asupra cecului, nu au nicio relevanta in cauza din punct de vedere al dreptului penal  cu privire la dispozitiile Legii nr. 59/1934-lege organica-care incrimineaza infractiunea prevazuta de art.84 alin.1 pct., aceste norme avand o valoare normativa inferioara legii organice si nefiind in masura a modifica sau a adauga  la dispozitiile legii.
          Este adevarat ca partile au prevazut in contractul incheiat faptul ca,in conditiile in care la data terminarii contractului ( data procesului-verbal de receptie ) beneficiarul inregistreaza datorii neonorate catre P. R. ,rezultate din derularea prezentului contract,garantia sub forma de fila cec depusa conform pct.2.3 va fi introdusa in circuitul bancar in vederea stingerii tuturor obligatiilor beneficiarului ,dar atata timp cat cecul nu a fost emis de la inceput cu respectarea dispozitiilor imperative ale legii,nu se poate retine ca acesta s-a transformat intr-un instrument de plata valabil,cu atat mai mult cu cat anumite elemente esentiale nu au fost completate de intimat,ci de reprezentanti ai societatii petente.
       In ceea ce priveste semnarea notificarii din 21.,02.2006 de catre intimat-aceasta are valoarea unei recunoasteri a datoriei catre  societatea petenta ,dar  nu poate  transforma cecurile in instrumente de plata valabile,cu atat mai mult cu cat intimatul a sustinut ca, desi a semnat si stampilat notificarea mentionata, nu stia ca filele cec urmau sa fie introduse la plata.
          Referitor la dispozitiile art.215 alin.1-3 C.penal, instanta a retinut ca, potrivit textelor de lege amintite constituie infractiune inducerea sau mentinerea in eroare a unei persoane cu prilejul incheierii sau executarii unui contract, savarsita in asa fel incat, fara aceasta eroare, cel inselat nu ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile stipulate, in scopul de a obtine pentru sine sau pentru altul un folos material injust si daca s-a pricinuit o paguba.
              Elementul material al faptei il prezinta actiunea respectiv omisiunea care induce in eroare cocontractantul,eroarea acestuia fiind determinanta la incheierea sau executarea contractului . Nu va constitui insa infractiunea de inselaciune o executare necorespunzatoare a unui contract.
             Neindeplinirea unor clauze contractuale poate constitui infractiune doar daca victima a fost indusa in eroare de catre faptuitor, eroare care daca nu ar fi existat nu s-ar fi incheiat sau executat contractul in conditiile respective.
               Or, in cauza de fata,dupa incheierea contractelor,societatea al carei director general este intimatul a achitat initial suma de 5.686,44 Ron si astfel nu se poate retine ca a indus in eroare societatea petenta producandu-i acesteia o paguba cu scopul de  a dobandi un folos material injust ,iar faptul ca,pe parcursul executarii contractelor, societatea E. I. E. S.R.L. a intampinat dificultati financiare este de natura a inlatura existenta laturii subiective a infractiunii de inselaciune in conventii.
              Fata de considerentele expuse mai sus instanta a constatat ca fapta intimatului  C. C. de a emite doua  file cec carora le lipsesc elemente esentiale aratate de alineatele 1, 2, 3 si 5 ale art. 1 si art. 11 se incadreaza in dispozitiile  art.84 alin.1 pct.3 din Legea nr.59/1934,procurorul retinand in mod gresit si fapta prevazuta de art.84 alin.1 pct.2 din Legea nr.59/1934,insa intimatul nu a formulat plangere impotriva ordonantei de scoatere de sub urmarire penala.
            In ceea ce priveste aplicarea dispozitiilor art.18 ind.1 C.penal,instanta retine ca  pericolul social al infractiunii trebuie sa se verifice prin fapta savarsita pentru a o caracteriza ca infractiune, fiind posibil ca, in concret, pericolul social sa nu evidentieze o periclitare a valorilor sociale ocrotite, sa fie minim, sa nu fie suficient pentru a caracteriza fapta ca infractiune.
Potrivit art.18 indice alineatul 2 C.penal, „ la stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de persoana si de conduita faptuitorului.
Analizand aceste criterii legale de stabilire a pericolului social concret in raport cu fapta  savarsita de intimatul   C. C., instanta a apreciat ca fapta acestuia nu prezinta gradul de pericol social concret al infractiunii si, prin urmare, pentru sanctionarea sa nu este necesara aplicarea unei pedepse.
        De altfel petenta nu a criticat in plangerea sa retinerea unui grad de pericol social scazut al faptei, iar instanta apreciaza ca  o asemenea invocare ar fi inadmisibila, raportat la faptul ca infractiunile prev.de art. 84 sunt infractiuni de pericol in raport cu care petenta nu ar avea calitatea de persoana vatamata, aspect retinut si prin decizia de recurs in interesul legii .nr.43/2008 a ICCJ.
           Pentru toate aceste aspecte si fata de considerentele retinute in solutia data de procuror, instanta, in baza art.278 ind.1 alin.8 lit. a C.proc.pen., a respins plangerea formulata de catre petenta S.C. P. R. S.R.L., in contradictoriu cu intimatul C. C., impotriva ordonantei procurorului din 19.08.2009 data in dosarul nr.240/P/2007 al Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu, ordonanta pe care a fost mentinuta.
Impotriva acestei hotarari a declarat recurs  in termen legal petenta S.C. P. R. S.R.L., prin aparator ales, recurs pe care l-a motivat scris ( f. 16 dosar Tribunal), in sensul ca se impune casarea hotararii si trimiterea cauzei in rejudecare instantei de fond, pentru faptul ca s-a dat o interpretare gresita faptelor savarsite de inculpatul C.C. in raport de textele care la incrimineaza in fapt coexistand ambele infractiuni reclamate, iar apoi, pentru faptul ca instanta de fond nu a tinut cont de toate probele aflate la dosarul cauzei, iar celor de care a tinut cont, le-a dat o apreciere in interesul invinuitului.
Examinand hotararea de fata prin prisma motivelor invocate in calea de atac, a actelor dosarului si din oficiu, conform art. 3856 si 38514 C.p.p., instanta retine ca recursul este nefondat si conform art. 38515 alin. 1 lit. b C.p.p. va fi respins pentru cele ce se vor arata in continuare:
Instanta de fond a retinut in mod corect ca fapta comisa de invinuitul C. C. este cea prev. de art. 84 pct. 3 din legea 59/1934, constand in aceea ca invinuitul a emis doua file cecuri carora le lipseau mai multe din elementele esentiale aratate in aliniatele 1,2,3 si 5 ale art. 1 si art. 11 din Legea Cecului.
Instanta de fond a retinut, in mod just, ca nu sunt realizate elementele constitutive nici ale infractiunii prev. de art. 84 pct. 2 din Legea 59/1934, si nici infractiunea de inselaciune prev. de art. 215 alin. 1, 2,  3 si 4 C.p..
In ceea ce priveste infractiunea prev. de art. 84 pct. 2 din legea 59/1934, aceasta nu este realizata sub toate elementele sale constitutive pentru existenta acesteia, intrucat beneficiarul cecurilor trebuia sa aiba cunostinta despre faptul ca nu exista disponibilul necesar acoperirii acestuia la tras, ceea ce nici invinuitul C.C., nici recurenta S.C. P. R. S.R.L., nu au sustinut si nici nu s-a dovedit ca  o astfel de discutie s-ar fi purtat intre parti.
Avand in vedere si recursul in interesul legii pronuntat prin  decizia nr. 9/24.10.2005 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, (publicata in Monitorul Oficial nr. 123/09.01.2006), solutia sub acest aspect, a instantei de fond este legala si temeinica si va fi mentinuta. Vor fi mentinute si considerentele hotararii prin care instanta de fond a  motivat pentru ce anume nu va desfiinta rezolutia procurorului, desi acesta a  retinut in mod gresit si aceasta infractiune ( (cea prev. de art. 84 pct. 2 din Legea 59/1934), si anume, inexistenta plangerii invinuitului C. C. si pentru a se  da eficienta principiului neinrautatirii situatiei petentei S.C. P. R.S.R.L. in propria cale de atac conform art. 3855 C.p.p..
In ceea ce priveste cea de a doua infractiune, cea prev. de art. 215 alin. 1, 2, 3 si 4 C.p., Tribunalul retine ca aceasta infractiune nu este realizata nici sub aspectul laturi sale obiective si nici subiective.
Manopera de inducere in eroare a recurentei S.C. P.R. S.R.L. la momentul incheierii contractului nu au existat. Invinuitul C. C. nu a incercat prin manopere frauduloase sa o induca in eroare pe petenta asupra existentei disponibilului sau in cont nici atunci, nici pe parcursul derularii contractului. Petenta i-a solicitat si invinuitul C.C. a emis doua Cec-uri in alb avand semnatura si stampila S.C. E. I. E. S.R.L., iar rubricatura a fost completata ulterior de recurenta S.C. P. R. S.R.L., astfel ca la momentul incheierii contractului, invinuitul C. C. nu putea avea reprezentarea ca ar avea sau nu disponibil la data pe care ulterior si aleatoriu o va completa recurenta.
Mai mult, neonorarea cec-urilor s-a datorat relatiilor comerciale defectuoase pe care firma invinuitului le-a derulat si nu intentiei acestuia de a crea petentei un prejudiciu.
Petenta nu a criticat in recurs cuantumul amenzii administrative aplicata invinuitului, iar fata de imprejurarile cauzei, fata de persoana invinuitului, fata de imprejurarea ca infractiunea produsa este una de pericol si nu de prejudiciu, cuantificarea sanctiunii aplicate de procuror este una justa si legala si pentru acest motiv, in consens cu instanta de fond, si Tribunalul o va retine.
Potrivit Recursului in Interesul Legii, pronuntat prin decizia nr. 43/2008  de catre  Inalta Curte de Casatie si Justitie, pentru repararea prejudiciului recurentei se va impune o alta solutie si nu cea de obligare la despagubiri in cadrul procesului penal, cata vreme s-a retinut in sarcina invinuitului C.C. doar infractiunea prev. de art. 84 alin. 1 pct. 3 din legea 59/1934, si  nu si cea de inselaciune.
Pentru toate aceste motive, solutia preconizata se impune, urmand ca, in temeiul art. 192 alin. 2 C.p.p. sa fie obligata recurenta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in suma de 200 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul formulat de petenta S.C P. R. S.R.L, cu sediul in Balotesti, in contradictoriu cu intimatul C. C., domiciliat in Sibiu, str. ., nr.., ap. ., jud. Sibiu, impotriva sentintei penale nr.663 din 15.12.2009 pronuntata de Judecatoria Sibiu, pe care o mentine.
In baza art. 192 alin. 2 C.p.p., obliga recurenta la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in suma de 200 lei.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica, azi 15.03.2010.