Evaziune fiscala. Folosirea cu rea credinta a bunurilor societatii in interesul propriu al administratorului

Constata ca prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu, inregistrat sub nr. 601/85/2013, a fost trimis in judecata inculpatul K L G, pentru savarsirea infractiunii prevazute de art. 9  alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41  alin. 2 cod penal de evaziune fiscala si art. 272 pct.2 din Legea nr. 31/1990 folosire cu rea credinta a bunurilor societatii in interesul propriu al administratorului.
In fapt, s-a retinut ca in calitate de administrator al SC M SRL Laslea, inculpatul K L G nu a inregistrat in totalitate in evidentele contabile ale acestei societati veniturile obtinute din activitatea desfasurata in perioada/01.08.2009 - 31.12.2009, producand astfel un prejudiciu bugetului de stat in suma totala de 24v429 lei (reprezentand: debit - impozit pe profit si TVA + accesoriile prevazute de lege - majorari de intarziere, dobanzi si penalitati) si a ridicat din casieria societatii si a folosit in interes personal suma de 260.972 lei, producand astfel un prejudiciu societatii (reprezentand aceasta suma insusita), precum si bugetului de stat (impozit pe dividende si accesoriile prevazute de lege, totalizand 69.537 lei).
Astfel, societatea M SRL Laslea a fost infiintata in anul 2003 cu obiect principal de activitate „lucrari de constructii a cladirilor rezidentiale si nerezidentiale - cod CAEN 4120", din data de 14.03.2008 asociat unic si administrator fiind numitul Vasile Teodor. Persoana care a administrat in realitate aceasta societate a fost insa invinuitul K L G, imprejurare care rezulta din chiar declaratiile acestuia (filele 140-141), din declaratiile martorilor V T (fila 144) si P F (contabila societatii - fila 145), precum si din cuprinsul imputernicirii din data de 12.03.2009 prin care invinuitului i-au fost conferite puteri depline reprezentare a societatii (fila 23 dosar). 1
In aceste conditii, la data de 23.09.2011 Garda Financiara Sectia Sibiu a depus la parchet o sesizare penala impotriva lui K L G (cel care a si reprezentat SC M SRl in relatiile cu organele fiscale, punand la dispozitia acestora documentele solicitate), pentru comiterea infractiunilor prev. de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea 241/2005 si art. 272 pct. 2 d Legea 31/1990, fiind reclamat faptul ca acesta nu a inregistrat in evidentele contabile a societatii pe care o administreaza veniturile obtinute in urma comercializarii a 585 mc beton (achizitionat de la SC I SRL Mures in baza a doua facturi fiscale de asemeni neinregistrate); nu a inregistrat o achizitie intracomunitara de bunuri de la societatea olandeza T I E V B L BV, in valoare de 222.537 lei supusa taxarii inverse si a ridicat in numerar din contul de casa in lei al societatii suma de 260.972 lei, suma care apoi nu a mai fost restituita. A fost estimat de asemenea ca prin faptele comise invinuitul ar fi cauzat bugetului de stat un prejudiciu in suma totala de 49.595 lei (filele 16-19).
Rezultatul verificarilor efectuate de Garda Financiara, concretizate in procesul-verbal de la data de 13.09.2011 (filele 20-22), a fost inaintat DGFP Sibiu pentru realizarea inspectiei fiscale la societatea in cauza, urmand a se stabili modul de constituire, evidentiere, declarare si virare a obligatiilor fiscale datorate bugetului consolidat al statului. A fost intocmit astfel de catre Activitatea de Inspectie Fiscala din cadrul DGFP Sibiu procesul-verbal din data de 18.04.20(filele 76-81), mijloc de proba in procesul penal potrivit dispozitiilor art. 2331  Cod procedura fiscala, fiind stabilite urmatoarele:
in perioada august-octombrie 2009, SC Monger SRL a achizitionat de la SC I SR
Targu-Mures o cantitate de 1035 mc beton, pentru care au fost emise de societatea vanzatoare un numar de 4 facturi fiscale in suma totala de 302.143 lei, cu o TVA aferenta de 57.407 lei (file 24-27). Din aceste 4 facturi fiscale, in evidentele contabile ale SC M SRL au fost inregistrate doar doua, reprezentand achizitia a 526 mc beton, in suma totala de 140.494 lei, cu TVA aferenta de 26.693 lei. In corespondenta cu aceste achizitii, societatea a inregistrat apoi evidenta contabila venituri aferente livrarilor de bunuri (beton) si servicii (lucrari la fundatii), suma totala de 184.129 lei, inregistrand un profit impozabil in suma de 43.635 lei.
Celelalte doua facturi, respectiv factura nr. IZQ 20436/01.10.2009 in suma de 155.193
lei, cu TVA aferenta de 29.487 lei, reprezentand 485 mc beton si factura nr. IZQ20437/01.10.2009. in suma de 6.456 lei, cu TVA aferenta de 1.227 lei, reprezentand 24  mc beton, nu au fost insa inregistrate in evidentele contabile ale societatii, nefiind inregistrate nici veniturile obtinute in urma valorificarii acestei cantitati totale de 509 mc beton astfel achizitionat, dupa cum rezulta din declaratiile fiscale depuse de societate in perioada de referinta (declaratia 394 privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate in semestrul 2 al anului 2009 si declaratiile 300 reprezentand deconturile lunare privind TVA - filele 116-120). Avand in vedere ca invinuitul, in calitate de reprezentant al societatii, nu a prezentat organelor fiscale de control facturi de vanzare, situatii de lucrari sau contracte de lucrari incheiate cu beneficiari pentru justificarea modului de utilizare al materialelor de constructii (beton) si serviciilor (pompare, transport) inscrise in aceste 2 facturi de achizitii neinregistrate organele de inspectie fiscala au procedat, in temeiul art. 67 alin. 1 si 2 din OG 92/2003, privind Codul de procedura fiscala ("organul fiscal stabileste baza de impunere si obligatia fiscala I plata aferenta, prin estimarea rezonabila a bazei de impunere, folosind orice proba si mijloc de proba prevazute de lege, ori de cate ori acesta nu poate determina situatia fiscala corecta ) estimarea veniturilor obtinute de SC M SRL ca urmare a valorificarii betonului achizitionat de la SC I SRL, fiind stabilit astfel un venit suplimentar in suma de 211.854 lei, caruia ii corespunde un profit impozabil in suma de 50.205 lei. In consecinta, raportat la acest profit a fost stabilit un impozit suplimentar in suma de 8.033 lei, la care se adauga majorari de intarziere, dobanzi si penalitati de intarziere in suma de 2.481 lei, calculate, in conformitate cu dispozitiile art.119 alin. 1, art. 120 alin. 1 si 7, art. 120 ind. 1 din Codul de procedura fiscala, pentru perioada cuprinsa intre 25.04.2010 (termenul de declarare si plata a acestui impozit) si 25.01.2011 (data la care s-a deschis procedura insolventei societatii).
A fost stabilita de asemenea si o taxa pe valoarea adaugata suplimentar de plata, in suma de 9.539 lei (calculata ca diferenta intre TVA de 40.253 lei corespunzatoare venitului suplimentar estimat de 211.854 lei si TVA de 30.714 lei corespunzatoare achizitiei betonului prin cele doua facturi emise de SC I SRL, neinregistrate in contabilitate si pentru care SC M SRL ar fi avut drept de deducere). Pentru neplata in termen a acestei taxe, au fost calculate de asemenea dobanzi, majorari de intarziere si penalitati in suma totala de 4.376 lei, calculate incepand cu data scadentei - 26.11.2009, pana la data deschiderii procedurii de insolventa-25.01.2011.
In declaratia data in cauza, invinuitul a recunoscut comiterea acestei fapte, cu prilejul prezentarii materialului de urmarire penala manifestandu-si disponibilitatea achitarii prejudiciului cauzat, astfel cum a fost stabilit de organele fiscale (fila 151).
In ceea ce priveste neinregistrarea achizitiei intracomunitare de bunuri de la societatea olandeza T I EV B L BV, sesizata de comisarii Garzii Financiare, din verificarile efectuate de inspectorii fiscali (raportul VIES si formularul SCAC 2004 - schimb de informatii conform art. 7 si art. 15 din Regulamentul 2010/904/CE - filele 103-115) a rezultat ca la solicitarea societatii M SRL, compania din Olanda a intocmit intr-adevar o factura proforma, nr. 700331 din 20.03.2007, in valoare de 66.334 euro (reprezentand 45% din valoarea comenzii), dar ulterior aceasta comanda a fost anulata, fiind intocmita si factura de stornare corespunzatoare, nr. 700960 din 20.08.2007. Intre cele doua societati nu a mai existat nici o livrare, astfel ca sub acest aspect nu poate fi retinuta vreo incalcare a legii fiscale romane vizand obligativitatea inregistrarii in evidentele contabile a vreunei operatiuni comerciale.
In schimb, verificarile efectuate de inspectorii DGFP Sibiu au confirmat faptul ca suma de 260.972 lei evidentiata in actele contabile ale SC M SRL ca sold al contului 5311 -"Casa in lei" - la data de 31.12.2009 (fila 37) a fost ridicata si folosita de invinuit in scopul personal al acestuia, nefiind identificate documente care sa ateste utilizarea acestor bani in interesul societatii si pentru realizarea obiectului ei de activitate.
Contabila societatii, martora P F, a declarat ca acest numerar din casa provine din retragerile facute de invinuit din banca, banii fiind luati de acesta fara a depune spre inregistrare si documentele justificative ale modului in care acesti bani au fost folositi. Martora a precizat de asemenea ca a tinut evidenta contabila a societatii in perioada 2006 - 2009 pe baza documentelor puse la dispozitie de invinuitul K L G, cel care a administrat efectiv societatea si cu care a avut o colaborare dificila, in conditiile in care nu prezenta documentele fiscale justificative pentru depunerea in termen a diverselor declaratii fiscale prevazute de lege, motiv pentru care aceasta colaborare a si incetat (fila 145).
In legatura cu modul in care acesti bani au fost utilizati, invinuitul nu este constant in declaratii, in prima faza, respectiv in nota explicativa data organelor fiscale (filele 38-39), acesta aratand ca a ridicat banii din banca in interes propriu, ca imprumut, ulterior, in declaratia data ca invinuit (filele 140-141), declarand ca banii, proveniti din vanzarea betonului, ar fi fost folositi, in proportie de 80%, pentru constructia unei hale de ciuperci apartinand societatii, fara a putea prezenta insa documente justificative in acest sens (iar potrivit art. 21 alin. 4 lit. m din Legea571/2003, privind Codul fiscal si art. 48 din Normele metodologice de aplicare a acestei legii pentru deducerea cheltuielilor reprezentand prestari servicii, contribuabilul trebuie sa prezinti un contract si sa dovedeasca, prin situatii de lucrari, procese-verbale de receptie, rapoarte di lucru, studii de fezabilitate, de piata sau orice alte materiale corespunzatoare, ca serviciile ai fost efectiv prestate), pentru ca in final, cu prilejul prezentarii materialului de urmarire penala, sa-si recunoasca fara rezerve faptele retinute in sarcina sa (fila 151).
Imprejurarea ca aceasta suma de bani apartinand societatii a fost insusita de invinuit in scop personal a fost constatata si de catre lichidatorul judiciar S E care, in dosarul  Tribunalului Sibiu privind procedura de faliment a SC M SRL, a formulat cerere de antrenare a raspunderii patrimoniale a invinuitului in calitate de administrator a societatii (fila 146).
Fapta realizeaza continutul infractiunii prev. de art. 272 pct. 2 din Legea 31/1990, avand ca rezultat producerea unui prejudiciu atat societatii, concretizat in chiar suma de bani insusita dar si bugetului de stat, concretizat in impozitul pe dividende (cu accesoriile aferenta corespunzator. Aceasta in conditiile in care suma de 260.972 lei ridicata de invinuit din conturile societatii si folosita in interesul sau propriu este asimilata dividendului in mod expres de lei ("se considera dividend din punct de vedere fiscal si se supune aceluiasi regim fiscal i veniturile din dividende: (...) suma platita de o persoana juridica pentru bunurile sau servicii furnizate in favoarea unui participant la persoana juridica, daca plata este facuta de catre persoana juridica in folosul personal al acestuia" - art. 7 alin. 1 pct. 12 din Legea 571/2003).
Asa fiind, cata vreme banii societatii au fost folositi de administrator in interesul acestuia (pentru bunuri si servicii achizitionate in folosul sau propriu, sunt considerati din punct de vedere fiscal ca fiind dividende, avand acelasi regim fiscal ca veniturile din dividende, urmand a fi supusi deci impozitarii (art. 67 alin. 1 din Legea 571/2003). In aceste conditii organele fiscale au stabilit un impozit suplimentar in suma de 49.712 lei si accesorii pentru neplata in termen a acestuia (dobanzi, majorari de intarziere si penalitati) in suma totala de 19.825 lei, calcula incepand cu data de 26.01.2010 pana la data de 25.01.2011.
La termenul de judecata din 20 februarie 2013 s-a constituit parte civila SC M Srl prin lichidator judiciar S E, iar la data de  4 martie 2013 s-a constituit parte civila DGFP Sibiu cu suma 93.966 lei reprezentand debite, majorari de intarziere, penalitati, dobanzi.
Inculpatul a fost audiat in cauza la termenul din 01.04.2013 si a recunoscut faptele solicitand a se face si aplicatiunea art. 3201 cod procedura penala.
De asemenea inculpatul a fost de acord cu plata despagubirilor civile.
Examinand cauza de fata, instanta a retinut in fapt urmatoarele:
Inculpatul K L G in calitate de administrator al SC M SRL Laslea, nu a inregistrat in totalitate in evidentele contabile ale acestei societati veniturile obtinute din activitatea desfasurata in perioada 01.08.2009 - 31.12.2009, producand astfel un prejudiciu bugetului de stat in suma totala de 24.429 lei (reprezentand: debit - impozit pe profit si TVA + accesoriile prevazute de lege - majorari de intarziere, dobanzi si penalitati) si a ridicat din casieria societatii si a folosit in interes personal suma de 260.972 lei, producand astfel un prejudiciu societatii (reprezentand aceasta suma insusita), precum si bugetului de stat (impozit pe dividende si accesoriile prevazute de lege, totalizand 69.537 lei).
Inculpatul a administrat efectiv aceasta societate, avand puteri depline, desi asociat unic al ei era numitul V T. ( a se vedea procura din 12.03.2009) fila 23 dosar urmarire. In aceasta calitate nu a inregistrat in contabilitate veniturile obtinute in urma comercializarii a 585 mc de beton, precum si o achizitie intracomunitara de bunuri de la societate olandeza in valoare de 222.537 lei, ridicand in numerar din contul de casa suma de 260.972 lei pe care a folosit-o in interes personal fara sa o restituie prejudicind bugetul statului cu suma de 49.595 lei.
De asemenea nu a inregistrat in contabilitate rezultatul tranzactiilor cu SC  srl Targu Mures, decat partial adica doua chitante din 4 emise, adica 140494 lei cu TVA aferent. 
Celelalte doua facturi, respectiv factura nr. IZQ 20436/01.10.2009 in suma de 155.193
lei, cu TVA aferenta de 29.487 lei, reprezentand 485 mc beton si factura nr. IZQ20437/01.10.2009. in suma de 6.456 lei, cu TVA aferenta de 1.227 lei, reprezentand 24  mc beton, nu au fost insa inregistrate in evidentele contabile ale societatii, nefiind inregistrate nici veniturile obtinute in urma valorificarii acestei cantitati totale de 509 mc beton astfel achizitionat, dupa cum rezulta din declaratiile fiscale depuse de societate in perioada de referinta (declaratia 394 privind livrarile/prestarile si achizitiile efectuate in semestrul 2 al anului 2009 si declaratiile 300 reprezentand deconturile lunare privind TVA - filele 116-120).
Apoi in calitate de administrator al societatii a refuzat sa prezinte documentele solicitate organelor de control fiscal (facturi, situatii de lucrari, contracte etc.).
Pe langa aceste situatii inculpatul a avut discutii contradictorii si cu martora P F, care tinea contabilitatea firmei,( 2006-2009) astfel ca aceasta a si renuntat sa mai lucreze la societate fila 145.
Inculpatul nu a putut justifica cheltuirea sumei de bani insusita din casieria societatii in scopul dezvoltarii unei afaceri a societatii, avand o atitudine oscilanta in fata procurorului ca apoi sa recunoasca ca a cheltuit in interes propriu aceste sume de bani. De fapt in fata instantei de judecata a recunoscut faptele pentru care a fost trimis in judecata, fara sa mai solicite nici o proba in aparare. De fapt si lichidatorul judiciar al firmei ce constituie parte civilmente responsabila a constatat dupa declansarea falimentului ca banii au fost folositi in interes personal de catre inculpat.
Asa fiind, cata vreme banii societatii au fost folositi de administrator in interesul acestuia (pentru bunuri si servicii achizitionate in folosul sau propriu, sunt considerati din punct de vedere fiscal ca fiind dividende, avand acelasi regim fiscal ca veniturile din dividende, urmand a fi supusi deci impozitarii (art. 67 alin. 1 din Legea 571/2003). In aceste conditii organele fiscale au stabilit un impozit suplimentar in suma de 49.712 lei si accesorii pentru neplata in termen a acestuia (dobanzi, majorari de intarziere si penalitati) in suma totala de 19.825 lei, calcula incepand cu data de 26.01.2010 pana la data de 25.01.2011.
Starea de fapt retinuta de mai sus este confirmata de probele testimoniale fila 143-146, actele de control fiscal ale autoritatilor statului fila 6-35, 76-115, 123-126, declaratiile inculpatului fila 137-143, declaratiile fiscale  fila 61-70, care se coroboreaza intre ele.
Faptele inculpatului intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor prevazute de art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41  alin. 2 cod penal de evaziune fiscala si art. 272 pct.2 din Legea nr. 31/1990 folosire cu rea credinta a bunurilor societatii in interesul propriu al administratorului.
La individualizarea pedepselor urmeaza a avea in vedere criteriile generale prevazute de art. 72 cod penal, dispozitiile codului penal parte generala, limitele de pedeapsa, gradul de pericol social, persoana inculpatului, circumstantele concrete  de savarsire a infractiunii dar si atitudinea sincera a acestuia de regret si remuscare pentru cele savarsite.
In cauza se va face si aplicatiunea art. 3201 cod procedura penala privind reducerea limitelor speciale ale pedepsei intre care urmeaza sa fie stabilita si aplicata pedeapsa.
Asa fiind, in baza art. 9 alin. 1 lit. b din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal si cu referire la art. 3201 Cod procedura penala, condamna pe inculpatul K L G, Sibiu, la o pedeapsa de 2 ani si 6 luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala.
Instanta a apreciat ca se impune si aplicarea unei pedepse complementare pe langa pedeapsa principala in cadrul operatiunii de individualizare, si anume interzicerea dreptului de a mai ocupa calitatea de administrator pe o perioada de 2 ani dupa executarea pedepsei principale. Interzicerea acestui drept se impune pentru faptul ca in aceasta calitate de administrator a savarsit infractiunile, mai cu seama ca inculpatul a savarsit infractiunea cu intentie. Exista de fapt legatura intre calitatea de administrator si infractiunea de evaziune fiscala. Instanta nu gaseste necesar a aplica si dispozitiile art. 65 coroborat cu art. 64 alin.1 lit. a si b cod penal motivat de faptul ca aceste drepturi sunt prevazute in art. 34 si 35 din Constitutie, iar persoana inculpatului nu constituie efectiv un pericol concret pentru societate, iar calitatea de administrator intr-o societate comerciala nu implica exercitiul autoritatii de stat, ceea ce ar conduce obligatoriu la interzicerea si a drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a cod penal. Restrangerea unor drepturi ca urmare a interzicerii lor pe o anumita perioada de timp limitata in timp prin hotararea de condamnare nu poate fi dispusa decat cu scopul de ansamblu si finalitatea specifica fiecarei pedepse in parte determinata de mecanismul ce realizeaza individualizarea pedepsei. Inculpatul dupa executarea pedepsei principale poate sa-si exercite dreptul electoral. De fapt pe durata executarii pedepsei principale, exercitiul acestor drepturi electorale si politice sunt interzise ca urmare a aplicarii pedepsei accesorii si instanta apreciaza ca sunt suficiente pentru reeducarea si reinsertia sociala a acestuia ulterior.
Pedeapsa complementara nu face altceva decat sa intregeasca modalitatea de sanctionare si de fapt in primul rand de reeducare a oricarui inculpat, alaturi de aplicarea pedepsei principale.
Pedeapsa se compune dintr-o parte cu executare reala, care sa fie conforma conditiilor de reprimare si intimidare, si o parte din preintampinarea unui risc si periculozitate in viitor. Pe de alta parte simpla conditie ca o persoana a fost condamnata, nu atrage de la sine decaderea din drepturile electorale, garantate de Constitutia Romaniei si de art. 3 din protocolul nr.1 La Conventia CEDO. Interzicerea drepturilor de la art. 64 alin.1 lit. a, si b apare ca o masura disproportionata.
  Asa fiind, in baza art. 64 alin.1 lit. c cu referire la art. 65 cod penal a aplicat condamnatului pedeapsa complementara pe o perioada de 2 ani de la executarea pedepsei principale.           
In baza art. 272 pct. 2 din Legea nr. 31/1990 si cu referire la art. 3201 Cod procedura penala, a condamnat pe inculpatul K L G la o pedeapsa de 1 an si 2 luni pentru folosirea cu rea credinta a bunurilor societatii in interesul propriu al administratorului.
In baza art. 33 lit. a cu referire la art. 34 lit. b Cod penal inculpatul va executa pedeapsa de 2 ani si 6 luni sporita la 2 ani si 10 luni inchisoare si in baza art. 64 alin.1 lit. c cu referire la art. 65 cod penal pedeapsa complementara pe o perioada de 2 ani de la executarea pedepsei principale.           
In baza art. 71 Cod penal a dispus aplicarea pedepsei accesorii prevazute de art. 64 lit. a teza 2, lit. b si lit. c Cod penal dreptul de a fi administrator pe perioada executarii pedepsei.
Instanta  a dat eficienta circumstantelor ce tin de persoana inculpatului si anume a faptului ca nu a mai fost condamnat anterior, nu are cazier judiciar, a recunoscut direct savarsirea infractiunilor si a rezultat din atitudinea acestuia ca regreta aceste fapte, apoi a incercat sa gaseasca unele solutii pentru accesarea unor fonduri europene care insa l-a plasat in campul infractional savarsind de fapt doua infractiuni care fac obiectul prezentului dosar.
Inculpatul personal a aratat ca va face eforturi pentru recuperarea prejudiciului facand si dovada in acest sens prin plata unei sume de 1.250 lei fila 150 dosar urmarire.
In aceste conditii de fapt, instanta a apreciat ca sunt motive sa i se acorde incredere inculpatului ca reeducarea sa se poate realiza si fara executarea pedepsei rezultante a inchisorii, dispunandu-se suspendarea executarii acesteia.
Totusi este nevoie de luarea unor masuri mai stricte de supraveghere pe perioada termenului de incercare astfel ca s-a  dispus suspendarea sub supraveghere de catre serviciul de Probatiune din cadrul Tribunalului Sibiu.
In baza art. 861 Cod penal a dispus suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere pe o perioada de 6 ani cu aplicarea dispozitiilor art. 863 Cod penal:
- pe durata termenului de incercare, condamnatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
     a) sa se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de protectie a victimelor si reintegrare sociala a infractorilor (Probatiune) din Sibiu;
b) sa anunte, in prealabil, orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si intoarcerea;
c) sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
d) sa comunice informatii de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existenta.
In baza art. 864 Cod penal cu referire la art. 83 si 84 Cod penal si 359 Cod procedura penala, a atras atentia condamnatului cu privire la conditiile privind revocarea beneficiului suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
In baza art. 71 alin. 5 Cod penal, a dispus suspendarea pedepselor accesorii.
In ce priveste latura civila a cauzei, ca urmare a faptului ca inculpatul a fost de acord cu plata despagubirilor civile catre partile civile instanta apreciaza ca este dovedita urmand a fi obligat la plata lor. De fapt aceste sume de bani sunt ca urmare a unor calcule privind aplicarea unor dobanzi si penalitati de intarziere la plata catre bugetul statului precum si catre firma pe care a administrat-o, cand a si savarsit infractiunile. De fapt in cauza nu s-a solicitat efectuarea unei expertize contabile pentru stabilirea exacta a acestor sume atata timp cat inculpatul a fost de acord cu ele.
In baza art. 14 si 346 raportat Cod procedura penala si art. 1357-1358 cod civil, a obligat inculpatul in solidar cu partea civilmente responsabila SC Monger SRL prin lichidator judiciar Serghe Eva  la plata sumei de 93.966 lei catre Statul Roman prin A.N.A.F. si respectiv D.G.F.P.J. Sibiu si la plata sumei de 144.577 lei catre S.C. M S.R.L. prin lichidatorul judiciar S E cu titlu de despagubiri civile. Imprejurarea ca exista afirmativ si o cauza civila de antrenarea raspunderii administratorului, care nu a fost dovedita in nici un fel de catre inculpat, nu poate exclude faptul ca instanta penala sa se pronunte si cu privire la latura civila a cauzei. Desigur recuperarea sumei este o problema de executie si in mod sigur inculpatul nu poate fi executat de doua ori, pentru aceeasi suma. In aceeasi ordine de idei sunt si raman justificate si intemeiate dispozitiile din cadrul urmaririi penale cu privire la masurile asiguratorii. Cu ocazia executarii se va avea in vedere si faptul ca inculpatul a achitat suma de 1250 lei. Asa fiind, mentine masura sechestrului asigurator instituit prin Ordonanta din data de 21 iunie 2012 asupra unui tractor pana la concurenta sumei de 17.572 lei.
In baza art. 13 din Legea nr. 241/2005 a dispus comunicarea catre Oficiul National al registrului Comertului  a unei copii a dispozitivului prezentei hotarari, la data ramanerii definitive a ei, pentru a se face cuvenitele mentiuni.
A dispus comunicarea hotararii si catre DGFP Sibiu in vederea inscrierii inculpatului in cazierul fiscal conform OG nr. 75/2011.
In baza art. 21 lit. g Legea nr. 26/1990 a dispus comunicarea si inregistrarea  la Oficiul Registrului Comertului Sibiu a prezentei hotarari.