Demolare imobil de tip duplex cu consecinta afectarii zidului despartitor si al acoperisului.

Prin sentinta civila pronuntata de Judecatoria Medias s-a admis actiunea  formulata de  reclamantii A. M., A. C., in contradictoriu  cu  parata B. V. F. si in consecinta a obligat parata sa plateasca reclamantilor, cu titlu de despagubiri civile,  suma de 5000 euro, reprezentand  daune materiale, in echivalent in lei la cursul valutar al B.N.R. din ziua platii, precum si suma de cate 2500 lei ( total 5000 lei), reprezentand daune morale, in favoarea reclamantului A. M. si a defunctului A. D., prin mostenitori legali si a obligat  parata  sa plateasca  reclamantilor   suma  de  10901 lei  cheltuieli  de  judecata .
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut ca prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 20.03.2012, reclamantii A. M., A. D. ,C. M. si A. C., au chemat in judecata pe parata B. V. F. , solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta in cauza sa se dispuna obligarea acesteia la plata sumei de 20.000 lei , reprezentand echivalentul degradarilor aduse imobilului acestora,  precum si la suma de 5000 lei, cu titlu de daune morale, pentru disconfortul creat; cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamantii au aratat ca sunt proprietarii imobilului situat in …..,  teren in supraf. de 347 mp cu casa de locuit, compusa din : 3 camere, bucatarie, wc serviciu si  sopron , iar parata este proprietara imobilului invecinat ( alipit),situat pe aceeasi strada , loc de casa cu casa , compusa din 1 camera, bucatarie, 2 camere, hol si pivnita .
Acestia sustin ca, in luna iulie 2011, parata a demolat, fara a-i avertiza in vreun fel, o parte din imobilul sau, respectiv o usa si cateva ferestre, ca desi i-au adus la cunostinta ca cele doua imobile au fundatii continue si  un perete  comun ( zidul despartitor), avand  totodata si acoperisul comun, realizat ca o  structura unitara peste  cele locuinte, si ca din acest motiv trebuie oprite lucrarile de demolare, pentru a nu fi afectat si imobilul lor, parata a nesocotit aceasta avertizare, iar in urmatoarele doua luni angajand  muncitori necalificati a demolat  in intregime partea sa din imobil, prin aceasta aducand grave prejudicii imobilului lor, care in prezent a devenit impropriu locuirii, existand riscul de-a se narui in orice moment.
Precizeaza reclamantii ca operatiunea de demolare a afectat grav atat zidul despartitor dintre cele doua proprietati, care este al patrulea zid al imobilului lor, cat si  planseul de lemn, prin taierea grinzilor de pe zidul despartitor, ceea ce a facut ca sarpanta si invelitoarea de tigla a imobilului lor sa ramana practic fara sustinere, lucru sesizat si de echipa de demolare, care, in incercarea de a evita colapsul acoperisului, au pus un stalp de lemn pentru sustinere, pe care apoi l-au mascat cu un paravan de scandura.
Mai invedereaza acestia ca alte degradari ale imobilului  le-au fost produse prin saparea unui  sant adanc pe langa zidul despartitor dintre cele doua proprietati, sant pe care  ulterior parata l-a astupat  la sesizarea lor, ca in prezent, sub greutatea zapezii, acoperisul  imobilului scar?aie, riscand sa se prabuseasca,  impunandu-se de urgenta consolidarea acestuia, prin refacerea fermei de lemn a sarpantei .
Se mai arata ca  anterior demolarii, imobilul era locuit efectiv de catre A. M. si A. D., care actualmente traiesc intr-o  permanenta stare de ingrijorare pentru siguranta lor, astfel ca cererea de acordare a daunelor materiale si morale pretinse  este justificata in conditiile intrunirii cerintelor art. 998,999 C. civ., pentru angajarea raspunderii civile delictuale a paratei. 
In fine, mai invedereaza acestia  ca toate demersurile  facute imediat  dupa inceperea operatiunii de demolare la autoritatile competente, respectiv Primarie, unde au  adus la cunostinta situatia particulara a imobilului, si Politiei au ramas fara nici un rezultat, plangerea penala depusa impotriva paratei pentru distrugerile provocate nefiind solutionata nici in prezent. 
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 998,999 C. civ., in sustinerea acesteia fiind atasate in copie , urmatoarele: raport de expertiza extrajudiciara , autorizatie de desfiintare , extras C.F. , certificatele de deces ale autorilor reclamantilor, imobilul fiind bun succesoral, contract de vanzare-cumparare, sesizarea  catre Primarie inregistr. si  plangere penala impotriva paratei, planse foto cu  degradarile  imobilului.
Prin intampinare, parata solicita respingerea actiunii, invocand pe cale de exceptie : lipsa calitatii procesuale pasive a paratei, precum si autoritatea de lucru judecat a ordonantei presedintiale prin care li s-a respins reclamantilor cererea de sistare a lucrarilor de demolare, iar pe fond,netemeinicia acesteia ( f. 55) .
Arata in esenta aceasta, ca lucrarile de demolare ale casei sale nu au adus nici un prejudiciu imobilului reclamantilor, asa dupa cum s-a constatat si in considerentele ordonantei  presedintiale ,  unde se retine  ca acestea au fost facute in mod legal , pe baza autorizatiei de demolare si  fara a-i prejudicia pe reclamanti,  ca daca exista unele fisuri in zidurile imobilului acestora  acestea se datoreaza exclusiv vechimii si neintretinerii corespunzatoare a casei, si pentru toate aceste motive  intelege sa conteste  raportul de expertiza extrajudiciara  efectuat la cererea reclamantilor, care nu ii este opozabil , nefiind dispus in cadrul litigiului de fata.
Prin notele  de sedinta depuse la f. 60 dos., reclamantii solicita respingerea celor doua exceptii invocate in cauza, sus?inand ,sub aspectul calitatii procesuale pasive a paratei, ca aceasta este cea care a facut demersurile pentru obtinerea autorizatiei de demolare,  care a angajat personalul necalificat  si apoi  a coordonat personal intreaga lucrare de demolare, fiind totodata si beneficiara lucrarii , astfel ca  in persoana acesteia  sunt indeplinite in totalitate  conditiile raspunderii delictuale pentru fapta prepusului, raportul de prepusenie fiind dat-sustin acestia -  nu numai de relatiile de munca ori de prestari servicii materializate prin contracte specifice, ci si de raporturile efective din momentul savar?irii faptei ilicite, fiind esential ca in acel moment faptuitorul sa se afle sub indrumarea si autoritatea persoanei a carei raspundere in garantie va fi angajata in temeiul art. 1000 al.3 C. civ.
Cu privire la cea de-a doua exceptie, a autoritatii de lucru judecat a ordonantei presedintiale date in dos. civ. nr. 4/257/2012 al Judecatoriei Medias, prin care s-a respins cererea reclamantilor de stopare a lucrarilor de demolare, se invoca  pe de-o parte, neintrunirea cerintei triplei identitati prevazuta de art. 1201 C. civ, sub aspectul  partilor  si al obiectului, aratandu-se ca partile nu sunt aceleasi in cele doua cereri , acestea avand si un obiect diferit, respectiv : sistare lucrari de demolare /actiune in despagubiri ,  iar pe de alta parte, se arata  ca, ordonanta presedintiala, avand un caracter vremelnic si executoriu , nu are putere de lucru judecat fata de procesul de fond si nici chiar fata de o noua cerere de ordonanta presedintiala .
Prin incheierea din 4.09.2012 ( f. 76 dos. ) , instanta a respins cele doua exceptii ca neintemeiate , motivele fiind expuse in cuprinsul acesteia.
Dupa efectuarea noului raport de expertiza, prin cererea aflata la f. 292 dos., reclamantii si-au majorat obiectul  primului capat de cerere , solicitand obligarea paratei la plata unei despagubiri civile de 5000 euro pentru acoperirea costurilor lucrarilor de documentatie si a celor de reabilitare a cladirii.
Intrucat pe parcursul solutionarii cauzei a survenit decesul reclamantului A. D. , in cauza au fost introdusi mostenitorii legali ai acestuia ( fratii sai ) : A. M., C. M. si  A. C., care au mentionat expres ca inteleg sa continue demersul antecesorului lor.
In cauza, la cererea partilor au fost administrate probe cu inscrisuri, martori , interogatorii si a fost efectuata o  expertiza tehnica in constructii , ulterior completata , la care partile au formulat obiectiuni , fiind efectuata astfel si o contraexpertiza cu 3 experti .
In raport de argumentele expuse de cei 3 experti in sustinerea noului raport de expertiza , instanta l-a omologat pe acesta .
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta a retinut urmatoarele:
Reclamantii sunt coproprietarii imobilului , compus din : 3 camere, bucatarie, wc serviciu , sopron si teren in supraf. de 347 mp., dobandit prin mostenire.
Alipita de locuinta  mai sus mentionata se afla locuinta paratei, compusa din : 1 camera, bucatarie, 2 camere, hol, pivnita si teren in supraf. de 347 mp, , dobandita de aceasta prin cumparare in anul 2010 (actualmente demolata).
Asa cum se arata in concluziile raportului de noua expertiza intocmit  in cauza, desi faptic  cele doua locuinte reprezinta o unitate structurala unitara (  locuinte cuplate la parter , tip ,, duplex”) , avand elemente structurale comune ( fundatie, zid subsol-pivnita, zid despartitor parter spatii locuit , sarpanta acoperis ),  initial acestea  constituind  un singur corp de avere , cu teren in supraf. de 694 mp. , in  1967, cu ocazia intocmirii  documentatiilor topografice care au stat la baza dezmembrarii imobilului in doua locuinte , conform situatiei actuale de proprietate ( ap. I proprietatea paratei; ap. II proprietatea reclamantilor ), s-a indicat in mod eronat existenta unui zid dublu pe axul peretelui despartitor dintre cele doua proprietati nou create , desi in realitate era un zid simplu de 42 cm,iar apoi eroarea s-a perpetuat si la notarea in C.F.  a celor 2 imobile in doua foi funciare distincte , ca doua cladiri absolut independente si fara nicio legatura una cu cealalta , astfel ca din acest motiv in timp a fost permisa interventia in mod individual asupra celor doua imobile , fara a se mai tine seama de cealalta jumatate de casa alaturata si fara a mai fi necesar acceptul vecinilor din partea de casa adiacenta pentru efectuarea diferitelor lucrari.
Datorita situatiei mai sus expuse , in iunie 2011, cand parata - data fiind starea de degradare a imobilului nou achizitionat -  a procedat la obtinerea autorizatiei de demolare,dupa obtinerea in prealabil a certificatului de urbanism, Primaria nu i-a solicitat intre documentele necesare autorizarii desfiintarii constructiei un raport de expertiza tehnica MLPAT si/sau acordul locatarilor vecini, respectiv a reclamantilor, intrucat din actele imobilului nu reiesea ca locuinta ce se cerea a fi demolata avea elemente comune cu locuinta acestora, si nici parata nu i-a informat despre aceasta.  
Pe de alta parte , in lipsa acestei informari -  care in opinia instantei este imputabila si paratei , deoarece  aceasta  avand domiciliul stabil pe aceeasi strada, este de presupus ca stia de aceasta situatie particulara a imobilului, respectiv ca sunt 2  locuinte tip duplex la parter,  situatie  usor vizibila  la fata locului,asa cum rezulta din plansa foto de la f. 261 - ,  nici in documentatiile intocmite in vederea eliberarii certificatului de urbanism si ulterior de autorizare constructie nu s-a facut nicio mentiune in sensul ca demolarea nu are in vedere o cladire, ci numai o parte a unei cladiri, restul cladirii respective ( aflata in proprietatea reclamatilor ) urmand a ramane in functiune ( exploatare ) , si in consecinta , desi ar fi fost absolut necesar si obligatoriu , nu au fost prevazute  nici un fel de masuri de consolidare a partilor de structura ramase si de rezolvare arhitecturala a noii conformatii a cladirii si nici  nu s-a specificat  vreun algoritm  de succesiune a etapelor demolarii si consolidarii acestora.
Cu toate ca in momentul  demararii lucrarilor de demolare , asupra carora reclamantii nu au fost preveniti ( contrar sustinerilor paratei), si  care s-au desfasurat in doua etape, prima fiind in luna iulie,  iar cea de-a doua in august –septembrie 2011, acestia au avertizat-o pe parata, astfel cum  recunoaste   aceasta la interogator, ca nu poate proceda la demolarea jumatatii sale de cladire fara acceptul lor, sesizand totodata si autoritatile cu privire la aceasta situatie  (cererea inregistrata la Primarie – f. 20  ; ordonanta presedintiala pentru sistarea lucrarilor ; plangere penala ) , parata ,  ignorand acest avertisment ,  ac?ionand si contrar conditiilor imperative impuse in documentatia tehnica prealabila autorizatiei de demolare ,  care stabilea ca,, demolarea se va executa ingrijit, fara a afecta cladirea invecinata”  ( f. 68, 70) ,  a trecut la demolarea efectiva a jumatatii sale de cladire  , cu toate ca stia de existenta acoperisului comun ( raspunsul la intrebarea nr. 3 din interogator )  , fara a angaja  personal calificat ( printre acestia nefiind si un dulgher) si fara a lua  masuri de consolidare structurala a celeilalte jumatati de cladire ramasa in functiune , prin aceasta afectand zidul despartitor  dintre cele doua proprietati si   planseul de lemn (acoperisul )  .
Referitor la distrugerile provocate imobilului reclamantilor , in raportul de noua expertiza ( f. 231-265 ) se arata in esenta ca, prin efectuarea necorespunzatoare a lucrarilor de demolare, a fost  destabilizata structura  acoperisului  ( sarpantei  ) in partea  locuintei reclamantilor  - acesta deplasandu-se spre zona paratei - prin slabirea rezistentei acestuia ca urmare a disparitiei  portiunii care il inchidea si ii asigura echilibrul static ( zona de pe locuinta paratei ) , in prezent fiind creat un gol in zona podului , fiind necesare pentru remediere lucrari de desfacere  a invelitorii de tigla de pe acoperis, de rezemare a sarpantei pe zidul de rezistenta , pentru a putea fi inlaturat popul actual, de refacere a invelitorii acoperisului , inclusiv tinichigeria acestuia ( jgheaburi, burlane), de refacere a detaliului de inchidere al sarpantei , cu dispunerea unor elemente specifice, de inchidere a golului creat in zona podului inspre lotul paratei , de indepartare de pe zidul cladirii a bucatilor de reazem ale grinzilor  .
In ceea ce priveste fostul  zid comun (initial zid interior in cadrul ansamblului locuintelor,  iar dupa demolare  ramas zid exterior  ) , se arata ca acestuia i-a fost afectata  capacitatea de izolare termica , fiind  decopertat de tencuiala  , iar prin extragerea grinzilor de lemn din interior  in locul acestora  au ramas niste goluri, care trebuie acoperite , fiind  necesara o termoizolatie exterioara a zidului.
Referitor la fisura aparuta in apropierea peretelui frontal al camerei nr. 1 a reclamantilor, vizibila si din interiorul locuintei, se concluzioneaza ca aceasta nu poate fi pusa in legatura cu demolarea locuintei paratei, fiind  mai veche .
 Raportul face referire si la alte  urmari  ale actiunii de demolare (  de ex: crearea unei zone de fundatie exterioara cu un gol sub fundatie; aparitia unei zone neprotejate impotriva apei din precipitatii pentru  zidul comun si a unei portiuni de aprox. 1,20 m ramase neprotejate in zona fostei camari   ) ,  care au afectat  si ele cladirea reclamantilor, expertii propunand  in consecinta   masuri de remediere a acestor deficiente  pentru folosirea in continuare a imobilului reclamantilor ,  concluzionand ca actualmente  in zona camerelor 1 si 2 din zona de sub acoperis sarpanta care a fost afectata de interventia de demolare,  imobilul nu poate fi considerat locuibil in conditii de siguranta ( f. 245,246 ).
Avand in vedere  ca parata este cea care a facut demersurile pentru obtinerea autorizatiei de demolare , fara a aduce la cunostinta autoritatilor emitente  situatia reala si particulara a  imobilului  a carui desfiintare o solicitase  , in conditiile in care s-a dovedit ca stia cel putin de existenta acoperisului comun  , ca  tot ea a fost cea  care a initiat si coordonat personal actiunea de demolare a imobilului , astfel cum a recunoscut la interogator, nesocotind  avertismentele si protestele reclamantilor - care s-au opus prin toate mijloacele legale demolarii imobilului ,  estimand riscurile acesteia -  cu toate ca ar fi trebuit ,ca orice om prudent si diligent , sa aiba reprezentarea faptului ca demolarea realizata de niste muncitori necalificati   si  in conditiile neluarii unor masuri de consolidare asupra celeilalte  parti (jumatati)  de cladire ramasa in functiune , ar putea avea consecinte negative asupra structurii si arhitectonicii acesteia , instanta apreciaza ca vinovatia paratei in savar?irea faptei ilicite este mai mult decat elocventa, ca si legatura de cauzalitate dintre aceasta fapta si prejudiciul produs reclamantilor , constatata prin raportul  de noua expertiza intocmit in cauza, ulterior completat.
Pentru cele mai sus aratate instanta apreciaza ca in cauza sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale ale paratei pentru fapta prepusului , astfel cum sunt reglementate in art. 1000 al.3 corob. cu art. 998,999  Cod civil ,  prepusenia  fiind data nu numai de relatiile de munca ori de prestari servicii materializate prin contracte specifice, ci si de raporturi similare raporturilor de munca , cum sunt cele care au existat la momentul savar?irii faptei ilicite intre parata  si muncitorii angajati pentru executarea lucrarii de demolare , fiind esential sub aspectul antrenarii raspunderii acesteia , ca acesti muncitori , platiti pentru munca prestata,  s-au aflat sub indrumarea si autoritatea paratei.
Intrucat raportul de expertiza , cu completarea adusa in data de 10.02.2014,   a clarificat si identificat atat lucrarile necesare  reabilitarii imobilului reclamantilor , cat  si   documentatia necesara in acest scop, stabilind valoarea prejudiciului material suportat de acestia prin fapta ilicita a paratei , la nivelul sumei de 5000 euro, in temeiul dispozitiilor legale  anterior mentionate urmeaza ca instanta sa admita actiunea si sa oblige parata la plata acestei sume in echivalent in lei ,la cursul valutar al B.N.R. din ziua platii .
Cu privire la daunele morale solicitate , instanta a retinut ca prin declaratia martorului A. V. s-a dovedit suportarea unui prejudiciu de aceasta natura doar in persoana reclamantilor A. M. si  A. D. , care locuiau efectiv in imobil la momentul demolarii , si care  ulterior au fost nevoiti fie sa se mute din acesta, fie  sa-si restranga spatiul locuibil exclusiv la nivelul  bucatariei .
Pentru acestea, in baza aceluiasi temei legal anterior invocat parata a fost obligata in favoarea reclamantului A. M. si a defunctului A. D. , prin mostenitori legali , la plata sumei de cate 2500 lei .
In baza prev. art. 274 C.p.c., a fost  obligata parata sa plateasca reclamantilor suma  de  10901 lei  cheltuieli  de  judecata reprezentand onorariu avocat, taxa judiciara de timbru si onorariu experti.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata B. V. F. solicitand, in principal, schimbarea in totalitate in sensul respingerii actiunii formulate, iar in secundar, schimbarea in parte in sensul obligarii paratei apelante doar la plata sumei de 2000 de lei cu titlu de despagubiri.
Recurenta solicita obligarea intimatilor la plata cheltuielilor de judecata in fond si recurs.
In motivarea recursului se arata ca sentinta este nelegala fiind data cu incalcarea art.1000 alin.3 Cod civil, respectiv in lipsa conditiilor prevazute de acest text legal si de art.998-999 Cod civil. In primul rand, se sustine ca intre recurenta si persoanele care au efectuat lucrarea de demolare nu a existat un raport de prepusenie si nici ca persoanele care au demolat constructia proprietatea exclusiva a recurentei sa fi comis vreo fapta ilicita cu ocazia efectuarii acestei lucrari.
Recurenta arata in continuare ca:
- Reclamantii nu au facut dovada existentei unui contract de mandat intre apelanta si persoanele care au efectuat lucrarea de demolare, dimpotriva acestea s-au bucurat de autonomie si initiativa proprie, neexistand niciun raport de autoritate, indrumare, control sau supraveghere din partea recurentei;
- Nu s-a facut nici dovada vreunui contract de antrepriza intre aceleasi persoane, deci in cauza nu a existat un raport de prepusenie care sa stea la baza raspunderii recurentei pentru fapta prepusilor;
- Nu s-a facut dovada faptei ilicite a  muncitorilor care au efectuat demolarea atat timp cat s-a actionat in baza unei autorizatii de demolare emisa de organele competente;
- Nu se poate retine reaua-credinta a recurentei in obtinerea autorizatiei de constructie, atat timp cat aceasta s-a obtinut pe baza unui extras de CF care face dovada ca recurenta era proprietar exclusiv asupra imobilului demolat;
- Lucrarea de demolare s-a facut cu respectarea acestei autorizatii, dovada fiind procesul verbal de receptie intocmit la finalul lucrarii. Aceeasi concluzie se desprinde si din concluziile expertizelor efectuate in cauza care arata ca inainte de demolare s-au facut toate demersurile de natura legala (documentele cerute de lege);
- Recurenta sustine ca, eventual, culpa in emiterea documentelor de demolare apartine primariei si autoritatilor emitente;
- In cauza nu s-a facut dovada existentei prejudiciului si a intinderii acestuia, expertii aratand ca crapaturile si tencuiala cazuta nu sunt urmarea directa a demolarii, ci a lipsei de intretinere sau din cauze ce nu se pot stabili,
- Mai mult, expertii nu au putut arata o valoare a lucrarilor, ci doar au indicat o suma de 5000 de euro ca valoare a lucrarilor de documentatie pentru reabilitarea cladirii (raport geotehnic, expertiza MLPAT, proiect de reabilitare). In acest sens, recurenta sustine ca expertiza nu a stabilit o valoare a prejudiciului incercat de reclamanti ca urmare a pretinsei fapte ilicite a vreunui pretins prepus al paratei in operatiunea de demolare si nici cuantumul actual al despagubirilor cuvenite reclamantilor, ci doar costurile unor viitoare lucrari de documentatie necesare reabilitarii cladirii reclamantilor, costuri pe care reclamantii nu le-au facut in prezenta cauza. La pag.17 din expertiza se arata ca valoarea acestor lucrari de interventie in scopul remedierii nu poate fi stabilita cu exactitate de expertii judiciari  deoarece aceasta valoare nu poate rezulta decat in urma elaborarii unui proiect, de aceea nu se poate inainta instantei o valoare specifica a costurilor lucrarii;
- Instanta de fond a incalcat art. 204 alin.1 Cod proc. civ. atunci cand a permis reclamantilor sa isi majoreze catimea obiectului cererii de la 20000 lei echivalentul degradarilor la 5000 de euro, echivalentul documentatiei necesare prealabile efectuarii lucrarilor, aceasta fiind de fapt o modificare de actiune care nu mai era permisa la acel moment;
- Suma de 5000 de euro nici nu este explicata de experti, ce anume reprezinta si in ce temei legal;
- Recurenta contesta si daunele morale la plata carora a fost obligata intrucat nu este vinovata in niciun mod de producerea degradarilor la imobilul reclamantilor;
- Instanta de fond a inlaturat nelegal si nemotivat concluziile primei expertize si a luat in considerare noua expertiza efectuata de trei experti desi aceasta nu calculeaza prejudiciul produs prin demolare, iar de la data demolarii pana in prezent reclamantii au stat in pasivitate fara a efectua nicio lucrare de intretinere la o locuinta mai veche de 100 de ani, deci culpa pentru degradarile produse le apartine.
Prin intampinare, intimatii reclamanti au solicitat respingerea recursului ca neintemeiat si obligarea recurentei la cheltuieli de judecata.
Intimatii sustin ca actiunea lor este intemeiata si dovedita, fapta ilicita a paratei constand in efectuarea si coordonarea lucrarii de demolare fara a-i anunta pe reclamanti in prealabil si ignorand efectele negative produse asupra imobilului proprietatea reclamantilor.
Analizand sentinta atacata prin prisma motivelor de recurs si, din oficiu, sub toate aspectele, tribunalul retine ca recursul este neintemeiat si va fi respins pentru considerentele pe care le vom arata in continuare.
Instanta de fond a retinut in mod corect ca reclamantii sunt coproprietari asupra imobilului inscris in CF ….., constructia acestora fiind alipita de constructia aflata in proprietatea paratei si inscrisa in CF ….. si demolata de aceasta.
Asa cum s-a retinut si in lucrarea de expertiza, cele doua locuinte reprezentau „o unitate structurala unitara (locuinte cuplate la parte, tip duplex), avand elemente structurale comune”. Mai mult, expertii au aratat ca intre cele doua constructii nu exista un zid dublu, asa cum s-a mentionat in documentatia efectuata cu ocazia dezmembrarii, iar aceasta mentiune eronata a dus la dezmembrare si la notarea celor doua constructii in CF diferite, fara nicio referire la imobilul alipit. Tot datorita acestei dezmembrari eronate a fost posibila obtinerea autorizatiei de demolare fara acordul reclamantilor si fara a se face verificari suplimentare. Cu toate acestea, autorizatia de demolare prevede clar ca „demolarea se va executa ingrijit, fara a afecta cladirea invecinata” (f.68,70).
Aceste erori din documentatie nu schimba situatia de fapt. Cele doua cladiri erau alipite, era evident faptul ca demolarea uneia dintre constructii poate aduce atingere celeilalte, daca demolarea nu se face cu personal specializat si cu luarea masurilor de siguranta si de protectie a cladirii invecinate.
Parata este in culpa pentru ca a efectuat lucrarile de demolare fara a angaja personal calificat si fara a tine seama de cladirea invecinata.
Niciunul dintre motivele de recurs nu este intemeiat.
In cauza sunt indeplinite conditiile pentru retinerea raspunderii civile delictuale in sarcina paratei, dar si ale raspunderii comitentului pentru prepusul sau, asa cum a retinut instanta de fond. Pentru existenta acestei raspunderi pentru fapta altei persoane nu este nevoie de existenta unui contract de mandat sau de antrepriza, fiind suficient ca prepusul sa fi actionat din imputernicirea si sub coordonarea comitentului.
La interogatoriul ce i-a fost luat in fata primei instante, filele 87-88, paratei i s-a pus urmatoarea intrebare: Recunoasteti ca dvs. ati fost cea care ati initiat si coordonat actiunea de demolare a imobilului dvs.?, iar parata a raspuns: Da, dar dupa obtinerea autorizatiei de demolare si anuntarea in prealabil a vecinilor mei, reclamantii A.
Prin acest raspuns, parata a recunoscut calitatea de comitent fata de persoanele care au efectuat demolarea, iar existenta autorizatiei nu o exonereaza de raspundere pentru ca demolarea nu s-a facut cu respectarea autorizatiei, adica ingrijit, pentru a nu afecta cladirea invecinata.
Culpa paratei este cu atat mai mare cu cat aceasta a continuat demolarea desi, dupa inceperea acesteia, reclamantii au actionat formuland adresa la primarie, ordonanta presedintiala de sistare lucrari si plangere penala.
In ceea ce priveste intinderea prejudiciului, instanta de fond a admis actiunea precizata de reclamanti pe baza noii expertize efectuate in cauza de trei experti.
Este adevarat ca nu s-a motivate inlaturarea primei expertize efectuate de expertul G., dar acest aspect nu justifica modificarea solutiei, atat timp cat ea este corecta, iar lipsa motivarii poate fi suplinita si de instanta de recurs.  De altfel, cele doua expertize nu sunt contradictorii. Expertul G., la fel ca si cei trei experti numiti ulterior, stabilesc degradarile imobilului proprietatea reclamantilor si masura in care acestea au fost produse de demolarea efectuata de parata. Expertul G., intr-o prima faza (f.126 si urm. dosar fond) indica degradarile produse imobilului reclamantilor prin demolare si lucrarile necesare pentru repararea acestora, dar nu indica valoarea lucrarilor. Ulterior, expertiza s-a completat cu suma necesara reparatiilor (6200 lei), dar fara a indica si costul documentatiei si al proiectului indicat de noua expertiza tehnica.
Noua expertiza a indicat suma de 5000 de euro pentru acoperirea unor lucrari de documentatie necesara reabilitarii cladirii: raport geotehnic, expertiza geotehnica, expertiza MLPAT, proiect de reabilitare cladire existent, lucrare de urgenta de stabilizare a structurii sarpantei podului, acestea fiind considerate primul pas pentru reabilitarea cladirii.
Faptul ca reclamantii au solicitat aceasta suma ca despagubire nu inseamna o modificare a actiunii in sensul aratat de recurenta, ci o precizare a cuantumului pentru ca aceasta suma este necesara pentru readucerea imobilului reclamantilor in starea anterioara, chiar daca este vorba doar despre prima etapa, cea a documentatiei, dar si a lucrarilor de urgenta pentru stabilizarea structurii sarpantei podului. Este alegerea reclamantilor daca inteleg sa ceara doar aceasta suma, nu si cea corespunzatoare efectuarii lucrarilor, suma care rezulta din prima expertiza.
In ceea ce priveste daunele morale, in mod corect prima instanta a retinut ca se cuvine sa acorde o suma cu acest titlu pentru ca reclamantii au suferit si din acest punct de vedere pentru ca imobilul in care locuiesc a devenit nesigur si locuirea in acesta este o problem.
Pentru toate aceste motive, in baza art.312 Cod proc. civ. se va respinge recursul si se va mentine sentinta atacata.
In baza art.274 Cod proc.civ., fiind in culpa procesuala, reclamanta va fi obligata sa plateasca intimatilor si 2000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecata in recurs (onorariu de avocat).