Lovire si alte vatamari

    
JUDECATORIA BACAU
SENTINTA PENALA NR.1031/18.05.2009
      
Infractiuni de lovire sau alte violente  si violare de domiciliu fapte prev de art. 180 alin 2 Cpen si art. 192 alin 2 Cpen cu aplic. art. 33 lit.a Cpen..


Prin rechizitoriul Parchetului de pe linga tribunalul  Bacau nr. 25/P/200 8                din  28.05.2008  inregistrat pe rolul Judecatoriei Bacau sub nr.8415/180/29.05.2008 s-a dispus punerea in miscare a actiunii  penale si trimiterea in judecata a inculpatului DO  pentru savarsirea infractiunilor de lovire sau alte violente  si violare de domiciliu fapte prev de art. 180 alin 2 Cpen si art. 192 alin 2 Cpen cu aplic. art. 33 lit.a Cpen..
     In fapt , prin actul de sesizare s-a retinut ca in seara zilei de 13.11.2007, in jurul orelor 21, DO a patruns fara drept in curtea partii vatamate IC si l-a lovit cu o secure in zona capului cauzandu-I leziuni ce au necesitat pentru vindecare 11-13 zile de ingrijiri medicale. 
In cursul cercetarii judecatoresti in conformitate cu dispozitiile art 323 Cprpen si art 69-74 Cprpen a fost audiat inculpatul care a negat comiterea faptei de violare de domiciliu si a recunoscut nuantat comiterea faptei de lovire, aratand ca a lovit-o pe partea vatamata cu o nuia pentru a se apara.
Potrivit art. 326 Cprpen a fost audiata partea  vatamata care a declarat ca isi mentine plangerea prealabila si ca se constituie parte civila cu suma de 15 000 leidaune materiale si morale.
Instanta a procedat la audierea martorilor DH, NL, VC, MC, MO, DU, DG, MC, GV, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar.
Analizand intregul material probator administrat in cursul urmaririi penale si cercetarii judecatoresti instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
Partea vatamata IC locuieste in comuna … si este vecin cu inculpatul DO. Intre cei doi exista o relatie de dusmanie. Ei au avut pe rolul instantei de judecata un process pentru savarsirea infractiunii de amenintare.
In seara zilei de 13.11.2007 inculpatul DO a patruns fara drept in curtea locuintei partii vatamate IC si cu secure ace-o avea asupra sa, l-a lovit in zona capului.
Partea vatamata a fost transportata la Spitalul judetean Bacau unde I s-au acordat primele in grijiri medicale, in sensul ca I s-a suturat plaga.
Din certificatul medico-legal nr.2009/2007 al SML bacau rezulta ca IC prezinta un traumatism cranio cerebral  cu plaga contuza suturata, hematom comotie cerebrala anamnestic ce s-au putut produce prin loviri cu corpuri dure si pot data din 13.11.2007. leziunea a necesitat pentru vindecare un nr. De 11-13 zile ingrijiri medicale,
IC  declara ca se constituie parte civila fata de inculpatul DO.
In plangerea adresata Postului de politie si in declaratia data in fata organelor de urmarire penala, IC arata ca in seara zilei de 13.11.2007 ar fi fost lovit cu o piatra si de GO. Din probele administrate in dosar nu se confirma cele sesizate.
In timpul cercetarii penale inculpatul DO s-a sustras de la urmarirea penala, fiind plecat in Italia, fapt dovedit cu procesele verbale intocmite de organelle de politie si de declaratiile numitelor LU, MC.
Situatia de fapt retinuta de instanta se probeaza cu:
- procesele verbale intocmite de organelle de urmarire penala
- plangerea si declaratia partii vatamate,
- certificatul medico legal
- biletul de iesire din spital;
- adresa nr.85/2008 a SC Radimed SRL
- declaratiile martorilor
- Deosebit de relevante sub aspect probator sunt: prima declaratie data de partea vatamata IC care afirma ca inculpatul  “cu o secure pe care o avea in mana m-a lovit o singura data exact in fruntea capului, am ametit putin, exact cum s-ar spune ca am vazut stele verzi”(fl.3 dup) care se coroboreaza cu mentiunile din  certificatul medico legal in care se consemneaza ca partea vatamata a prezentat “diagnosticul comotie cerebrala. Plaga contuza frontala stanga”.
In concluzie instanata , pe baza probelor administrate retine ca inculpatul DO a lovit in mod cert partea vatamata cu o secure in cap - zona frontala , aceasta leziune necesitand pentru vindecare 11-13 zile de ingrijiri medicale si nicidecum fratele inculpatului, GO asa cum s-a sustinut in concluziile pe dondul cauzei.
In drept faptele inculpatului care in seara zilei de 13.11.2007, in jurul orelor 21, a patruns fara drept in curtea partii vatamate IC si l-a lovit cu o secure in zona capului cauzandu-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 11-13 zile de ingrijiri medicale, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de lovire sau alte violente  si violare de domiciliu fapte prev de art. 180 alin 2 Cpen si art. 192 alin 2 Cpen comise in concurs real potrivit  art. 33 lit.a Cpen..
La individualizarea pedepselor ce se vor aplica inculpatului  instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev .de art 72 C.pen si anume: gradul de pericol social al faptei, imprejurarile concrete in care a fost comisa fapta, urmarile produse  sau care s-ar fi putut produce, numarul de zile de ingrijiri medicale necesar vindecarii.
     Instanta va avea in vedere si circumstantele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale si care a avut o atitudine nesincera de nerecunoastere a faptei, prezentande-se in fata organelor judiciare, este casatorit si are 5 copii minori imprejurari ce vor fi retinute ca circumstante atenuante cf. art.74-76 C.pen in temeiul carora instanta va aplica o pedepse sub minimul special.
In consecinta instanta  in baza art.180 alin 2 Cpen cu aplic. art. 74 alin 2 Cpen si art. 76 lit e Cpen  va condamna inculpatul  la pedeapsa de 2 luni inchisoare.
     In baza art.192 alin 2 Cpen cu aplic. art. 74 alin 2 Cpen si art. 76 lit c Cpen  va condamna inculpatul  la pedeapsa de 2 ani inchisoare.
     In baza art. 33 lit.a si art. 34 lit.b Cpen inculpatul va executa pedeapsa cea mai grea.
     Pedeapsa de executat: 2 ani inchisoare.
In baza art. 71 alin 2 Cpen va interzice inculpatului drepturile prevazute  de art.64 lit. a teza a II-a,b Cpen pe durata executarii pedepsei principale.
     Apreciind ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia, in baza art. 81 Cpen va suspenda conditionat executarea acesteia pe o durata de 4 ani, termen de incercare stabilit in conditiile art. 82 Cpen.
     Pentru aplicarea acestei masuri, instanta a avut in vedere comportarea sincera a inculpatului in cursul procesului penal, faptul ca nu este cunoscut cu antecedente penale.
     In consecinta, savarsirea infractiunii are un caracter accidental , astfel incat indreptarea inculpatului , in sensul conformarii dispozitiilor legii penale , se poate realize si fara privare de libertate.
     In baza art. 359 Cprpen va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cpen a caror nerespectare are drept urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
     Instanta constata ca prin Legea nr. 278/04.07.2006 a fost introdus un nou aliniat la art. 71 Cpen respective alin 5, potrivit caruia” pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii (…), se suspenda si executarea pedepselor accesorii”.
     Prin introducerea dispozitiei legale mentionate, legiuitorul a clarificat unele aspecte, in sensul ca pedepsele accesorii pot insoti si o pedeapsa suspendata conditionat, insa, in acest caz , si executarea acestora este suspendata, pe toata durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale.
     O interpretare contrara in sensul ca s-ar impune doar suspendarea executarii pedepselor accesorii, automat , in virtutea alineatului 5 al art. 71 Cpen, fara ca in prealabil instanta sa-l fi aplicat, nu poate fi primita , intrucat nu se poate dispune suspendarea unor pedepse care anterior nu au fost aplicate.
     In consecinta, instanta va dispune aplicare pedepselor accesorii, urmand ca ulterior sa dispuna suspendarea executarii acestora, avand in vedere ca si executarea pedepsei principale a fost suspendata conditiont.
     Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizata atat in baza art. 71 si art. 64 Cpen., cat si prin prisma Conventiei Europene a Drepturilor Omului , a Protocoalelor aditionale si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului care, in conformitate cu dispozitiile art. 11 alin 2 si art. 20 din Constitutia Romaniei, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificarii acestei Conventii de catre Romania prin Legea nr.30/1994.
     Asfel, in cauza Hirst c. Marii Britanii ( hotararea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor detinute aflate in executarea unei pedepse, constatand ca in legislatia britanica “interzicerea dreptului de a vota se aplica tuturor detinutilor condamnati, indiferent de durata condamnarii sau natura ori gravitatea infractiunii” (aceiasi conceptie a legiuitorului reflectandu-se si in legislatia romana actuala,n.inst). Curtea a acceptat “ca exista o marja nationala de apreciere a legiuitorului in determinarea faptului daca restrangerea dreptului de vot al detinutilor poate fi justificata in timpurile moderne si a modului de mentinere a justului echilibru”, insa a concluzionat ca articolul 3 din Primul Protocol aditional a fost incalcat, intrucat “legislatia nationala nu analizeaza importanta intereselor in conflict sau proportionalitatea si nu poate accepta ca o interzicere absoluta a dreptului de vot, pentru orice detinut, in orice imprejurare, intra in marja nationala de apreciere; reclamantul din prezenta cauza si-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restrictii automate impuse detinutilor condamnati si se poate pretinde victima a acestei masuri”.
     In consecinta, o aplicare automata , in temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasa nici o marja de apreciere judecatorului national in vederea analizarii temeiurilor care ar determina luarea acestei masuri, incalca art. 3 din Primul Protocol aditional.
     Prin urmare, in aplicarea jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului , instanta nu va plica in mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit,a reza I, ci va analiza in ce masura, in prezenta cauza , acesasta se impune fata de natura si gravitatea infractiunii savarsite sau de comportamentul inculpatului,
     Astfel, circumstantele  personale ale inculpatului si lipsa antecedentelor sale penale determina instanta a aprecia ca aplicare acestei pedepse accesorii nu se impune, si in consecinta, in baza art. 71 Cpen si art. 3 din  Protocolul nr. 1 aditional CEDO, va interzice inculpatului dreptirile prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, b Cpen.
     In baza art. 71 alin 5 Cpen va suspenda executare pedepselor accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale.  
     Sub aspectul laturii civile:
     Partea vatamata IC s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 10 000 lei daune morale pentru suferinta pricinuita  si 5 000 lei daune materiale reprezentand contravaloarea medicamentelor si a cheltuielilor de spitalizare dar si cheltuieli facute pentru plata persoanelor angajate pentru a munci in gospodaria partii vatamate.
     Privitor la daunele materiale instanta constata ca partea vatamata asistata de aparator ales a dovedit in mod cert ca a cheltuit doar suma de 110 lei astfel cum rezulta din inscrisurile aflate la fl. 26,27(69,91 lei +12.30 lei ) si fl. 29 (20 lei). Celelalte pretentii materiale ale partii vatamate nu au fost dovedite in mod cert.
     In ceea ce priveste daunele morale solicitate instanta constata ca partea vatamata a suferit un cert prejudiciu moral avand in vedere ca aceasta a fost lovita in propria curte , cu un obiect periculos, pe timp de noapte, ca a suferit leziuni ce au necesitat internarea in spital pentru doua zile dar si 11-13 zile de ingrijiri medicale, a fost nevoita sa poarte si sa se afiseze in public cu bandaj  in zona capului, toate acestea conducand la concluzia ca prejudiciul moral exista, nu a fost reparat si este cert , instanta apreciind ca suma de 5000lei este suficienta dar si echitabila pentru a acoperi intregul prejudiciu suferit, suma solicitata de partea vatamata fiind exagerata. 
     Instanta constata ca sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale, respectiv: exista fapta ilicita (infractiunea), exista prejudiciu cert si nereparat, exista raport de cauzalitate intre fapta si prejudiciu si exista vinovatia inculpatului sub forma intentiei.
     Pentru considerentele expuse anterior, instanta in baza art.14 si 346 alin 1 Cprpen, art. 998 Cciv va obliga inculpatul la plata sumei de 110 lei daune materiale si 5000 lei daune morale catre  partea vatamata IC.
     Avand in vedere ca urmare a infractiunii , partea vatamata a fost transportata la spital cu ambulanta si a fost internata pentru doua zile, instanta in baza art. 14 si art. 346 alin 1 Cprpen, art. 998 Cciv, art. 313 din Legea nr. 95/2006 modif. prin OUG.76/2006 va  obliga inculpatul la plata sumelor de 161,26 lei catre partea civila Spitalul Judetean cu titlul de daune materiale si de 247,36 lei catre partea civila Serviciul de Ambulanta, cu titlul de daune materiale.
??

??

??

??




1