REPREZENTAREA PROCESUALA. IDENTITATE INTRE PERSOANA REPREZENTANTULUI PARATEI SI RECLAMANT. CONFLICTE DE INTERESE. NECESITATEA DESEMNARII UNUI ALT REPREZENTANT SAU A UNUI CURATOR SPECIAL

     MATERIE: PROCEDURA CIVILA

        REPREZENTAREA PROCESUALA.
        IDENTITATE INTRE PERSOANA REPREZENTANTULUI PARATEI SI RECLAMANT.
        CONFLICTE DE INTERESE.
        NECESITATEA DESEMNARII UNUI ALT REPREZENTANT SAU A UNUI CURATOR SPECIAL.

        Instantele de fond si apel au solutionat cauza in conditiile in care exista un conflict evident de interese, rezultat din imprejurarea ca reclamantul este in acelasi timp si persoana care, in calitate de Primar, reprezinta interesele paratei (Primaria S.) in fata Justitiei.
        Intr-o asemenea situatie se impunea fie reprezentarea paratei printr-o alta persoana, fie printr-un curator special numit in conditiile art. 44 (1) Cod procedura civila.
        
        Sursa primara.
        
        Decizia civila nr. 1282/23 septembrie 2008 pronuntata de Curtea de Apel Oradea in dosar nr. 6837/271/2006.

        Asupra recursului civil de fata, constata urmatoarele: 
        Prin sentinta civila nr. 7851 din 28 noiembrie 2006 pronuntata de Judecatoria Oradea in dosar nr. 6837/271/2006, a fost respinsa actiunea formulata de reclamantul P. L. impotriva paratei Primaria Comunei S. pentru constatarea dreptului de superficie.
        Pentru a hotari in acest mod, instanta de fond a retinut ca, parcela cu nr. cadastral 196 in suprafata de 175 m.p. constituie proprietatea Primariei S. Pe aceiasi parcela a fost edificata de reclamant o constructie destinata activitatii comerciale. S-a retinut ca edificarea acesteia este de natura sa confere reclamantului cel mult calitatea de constructor de buna credinta, cu consecintele juridice ce decurg din aplicarea prevederilor art. 494, al. 3, teza II din c.civil. insa simplul fapt al edificarii constructiei pe terenul ce constituie proprietatea Primariei S. nu este de natura sa conduca la nasterea in patrimoniul reclamantului a unui drept de folosinta asupra terenului. Terenul facand parte din domeniul privat al primariei, conventia care ar putea conduce la nasterea in favoarea reclamantului a unui drept de superficie, compus la randul sau din dreptul de folosinta asupra terenului si dreptul de proprietate asupra constructiilor, era in contract de concesiune pe care reclamantul il are in continuare posibilitatea sa-l incheie cu primaria. Actiunea a fost respinsa ca fiind lipsita de temei legal sub aspectul tuturor capetelor de cerere formulate, in lipsa unui titlu prin care reclamantului sa i se fi transmis dreptul de folosinta asupra terenului pe toata durata existentei constructiei.
        Impotriva sentintei, in termen, timbrat legal, a formulat apel reclamantul, solicitand admiterea lui si modificarea in totalitate a sentintei in sensul admiterii cererii asa cum a fost formulata.
        Prin decizia civila nr. 478/A/2007 din 21 mai 2007 pronuntata de Tribunalul Bihor in dosar nr. 6837/271/2006, a fost respins ca nefondat apelul, fiind pastrata in totalitate sentinta atacata.
        Pentru a pronunta aceasta hotarare, pornind de la sustinerea apelantului in sensul ca neprezentarea paratei si nedepunerea intampinarii denota acordul acesteia cu privire la actiunea formulata, Tribunalul Bihor a retinut ca reclamantul apelant se afla in situatia paradoxala de a chema in judecata Primaria pe care el insusi o reprezinta, deoarece, asa cum rezulta din adeverinta de la fila 15, Primarul Comunei S. este L. P. Instanta de fond in mod corect a retinut ca lipseste titlul din care reclamantului sa i se fi transmis dreptul de folosinta asupra terenului. In dosar nu exista nici o dovada din care sa rezulte ca terenul in litigiu ar face parte din proprietatea privata a unitatii administrativ teritoriale, caz in care eventual s-ar putea constitui dreptul de superficie. Insa, in lipsa actului incheiat cu titularul dreptului de proprietate, simplul acord al paratei, al carei reprezentant reclamantul este, nu este suficient.
        Impotriva acestei decizii, in termen a declarat recurs reclamantul, solicitand in principal casarea hotararii atacate, cu trimitere pentru rejudecare la Tribunalul Bihor in vederea administrarii de probe testimoniale, iar in subsidiar modificarea in totalitate a hotararii atacate, in sensul admiterii apelului, iar pe fond admiterea cererii de chemare in judecata  asa cum a fost formulata.
        In motivarea recursului se arata ca instanta de apel a incalcat dreptul la aparare si la un proces echitabil, prin respingerea probelor testimoniale propuse de reclamant pentru a dovedi aspecte legate de modul de dobandire a spatiului, despre constructia acestuia si cu privire la acordul Statului Roman privind edificarea acestuia.
        In ceea ce priveste fondul cauzei, arata ca din actele dosarului rezulta ca parata a recunoscut existenta constructiei si faptul ca aceasta este inregistrata in evidentele sale, reclamantul achitand impozitele si taxele, de unde rezulta ca si-a dat acordul si cu privire la folosirea terenului de sub constructie.
        Mai mult, intre reclamant si alti proprietari de spatii comerciale pe de o parte si Primaria S., pe de alta parte, s-a intocmit un act notarial de dezmembrare, act semnat de Primaria S. prin reprezentantul sau delegat.
        Examinand recursul prin prisma motivelor invocate, precum si din oficiu, Curtea retine urmatoarele:
        Instantele de apel si fond au solutionat cauza, in conditiile in care exista un conflict evident de interese, rezultat din imprejurarea ca reclamantul este in acelasi timp si persoana care, in calitatea de Primar, reprezinta parata in fata justitiei, respectiv Primaria S.
        Intr-o astfel de situatie se impunea fie reprezentarea paratei printr-o alta persoana (de exemplu viceprimarul) sau printr-un curator special numit in conditiile articolului 44 (1) Cod de procedura civila.
Fata de considerentele mai sus retinute, Curtea urmeaza in temeiul articolelor 312 si 296 Cod de procedura civila, sa admita recursul, sa caseze hotararea atacata si sa desfiinteze sentinta pronuntata de instanta de fond, cu trimitere la aceasta din urma instanta (Judecatoria Oradea) in vederea rejudecarii fondului, cu respectarea cadrului procesual conform considerentelor de mai sus.