revendicare imobiliara

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin actiunea civila inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 52/174/2012, astfel cum a fost ulterior precizata (f. 105), reclamanta … a chemat in judecata pe paratii STATUL ROMAN prin MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE BUCURESTI si COMUNA IACOBENI, solicitand ca prin sentinta ce se va pronunta:
1. sa se constate ca imobilul situat in com. … nr. top 64-66/1 a trecut in proprietatea Statului Roman Fara titlu valabil,
2. sa fie obligati paratii sa ii recunoasca reclamantei dreptul de proprietate, posesie si pasnica folosinta a imobilului mentionat,
3. revenirea la situatia de carte funciara anterioara preluarii imobilului de catre stat.
In motivare, reclamanta au aratat ca imobilul in litigiu a fost proprietatea tatalui sau Schuff Petru si a fost preluat de catre Statul Roman fara titlu valabil in baza Decretului nr. 223/1974.
Prin certificatul de mostenitor din 23.02.2011 s-a dezbatut succesiunea dupa .. si cu aceeasi ocazie s-a dezbatut si succesiunea dupa sotia acestuia, mama reclamantei, ….
Reclamanta considera ca titlul statului asupra imobilului nu este valabil intrucat nu a existat o cauza de utilitate publica pentru preluarea imobilului iar despagubirile stabilite au avut un cuantum derizoriu.
S-a mai argumentat ca imobilul in discutie constituie un bun in intelesul art. 1 din Protocolul 1 la CEDO iar negarea dreptului de a promova o actiune in revendicare de drept comun echivaleaza cu restrangerea accesului la justitie. Legea speciala limiteaza formularea cererilor de revendicare la o perioada de 18 luni in timp ce CEDO prevede imprescriptibilitatea, accepta situatiile in care dreptul de proprietate a fost transmis catre stat fara ca adevaratul proprietar sa primeasca o justa si prealabila despagubire.
A mai sustinut reclamanta ca admiterea actiunii in revendicare nu ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securitatii raporturilor juridice.
Art. 555, 563 Noul Cod Civil, art. 44 din Constitutia Romaniei, art. 1 din Protocolul 1 la CEDO, art. 6 din CEDO.
Cererea este scutita de obligatia de timbraj in baza art. 5 lit. r) din Legea 146/1997.
In dovedire, s-au depus la dosar urmatoarele inscrisuri: extrase CF , acte de stare civila, certificate de mostenitor, practica judiciara, actualizare despagubire (f. 9-70, 94-99, 107-108). S-a solicitat efectuarea de adrese catre …..
STATUL ROMAN prin MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE prin DGFP Sibiu a depus intampinare (f. 78) prin care a invocat exceptia tardivitatii si exceptia inadmisibilitatii iar pe fond a solicitat respingerea actiunii formulate.
In motivare, s-a aratat ca termenul de prescriptie a dreptului la actiune al reclamantei a inceput sa curga la data la care a incetat cauza care i-a impiedicat sa contesta masura considerata ilegala, respectiv la 22.12.1989. Totodata, reclamanta nu a indeplinit procedura administrativa prealabila impusa de Legea speciala 10/2001, sens in care actiunea in revendicare de drept comun formulata este inadmisibila.
In drept s-au invocat prevederile Legii 213/1998, Legii 247/2005, OUG 94/2000.
In probatiune, s-a depus practica judiciara (f. 84-89)
Parata ….. nu a depus intampinare si nu s-a prezentat inaintea instantei pentru a propune probe sau a formula aparari.
Prin incheierea din data de 10.04.2012 (f. 110), instanta a a respins exceptia tardivitatii si a unit cu fondul exceptia inadmisibilitatii actiunii.
Instanta a admis pentru parti proba cu inscrisurile depuse la dosarul cauzei precum si efectuarea adreselor solicitate de reclamanta.
Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma probelor administrate, instanta retine urmatoarele:
In fapt, reclamanta …. (nascuta ….) este succesoare a defunctului …. (f. 13, 18) .
… decedat la data de 21.11.2000 (f. 14), a fost proprietar tabular al imobilului situat in .. (fosta 23 August), nr. 39, inscris in CF…. (fosta 1355) …. nr. top 64-66/1 (f. 9-11,).
Prin Decizia nr. 592/15.04.1989, imobilul a fost preluat de stat, in baza Legii 59/1974 (f. 92, 153). Despagubirea stabilita in favoarea defunctului in cuantum de 23.641 lei a fost achitata acestuia (f. 146).
In prezent, imobilul este inchiriat de Consiliul Local … cu destinatia de locuinta (f. 124-128).
Reclamanta nu a formulat notificare cu privire la retrocedarea imobilului in discutie in conformitate cu prevederile Legii 10/2001 (f. 130)
Motivatia invocata de reclamanta pentru aceasta pasivitate se refera la experienta traumatizanta a plecarii din tara, la incercarile de integrare in societatea din Germania si la intreruperea legaturilor cu Romania, factori ce au condus la aflarea despre prevederile legislatiei reparatorii dupa expirarea termenului legal de exercitare a drepturilor (f. 118). S-a mai invocat obtinerea certificatului de mostenitor la o data mult ulterioara expirarii termenului prevazut de Legea 10/2001 pentru formularea notificarii.
In drept, conform Deciziei de indrumare nr. 33/2008 pronuntata de ICCJ in cadrul unui recurs in interesul legii relativ la actiunile intemeiate pe dispozitiile dreptului comun, avand ca obiect revendicarea imobilelor preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, formulate dupa intrarea in vigoare la Legii nr.10/2001 si solutionate neunitar de instantele judecatoresti, concursul dintre legea speciala si legea generala se rezolva in favoarea legii speciale, potrivit principiului specialia generalibus derogant. Doar in cazul in care sunt sesizate neconcordante intre legea speciala, respectiv Legea nr.10/2001, si Conventia Europeana a Drepturilor Omului, aceasta din urma are prioritate. Aceasta prioritate poate fi data in cadrul unei actiuni in revendicare, intemeiata pe dreptul comun, in masura in care astfel nu s-ar aduce atingere unui alt drept de proprietate ori securitatii raporturilor juridice.
In cauza Atanasiu si altii c. Romaniei  (Hotararea din 12 octombrie 2010, par. 118) Curtea EDO a constatat ca respingerea actiunii in revendicare de drept comun, avand in vedere necesitatea asigurarii unei coerente aplicari a legilor cu caracter reparator, nu releva in sine o problema prin prisma dreptului de acces la instanta, cu conditia ca procedura prevazuta de Legea nr. 10/2001 sa se dovedeasca a fi o cale efectiva in cazul concret.
In aceste conditii, instanta va analiza in ce masura, in cazul reclamantei, procedura speciala reglementata de Legea 10/2001 este una eficienta in speta concreta, in sensul jurisprudentei CEDO, precum si daca reclamanta are fie un bun actual, fie o speranta legitima de a dobandi un bun, in sensul in sensul aceleiasi jurisprudente CEDO.
Cu privire la cel dintai aspect analizat, instanta constata, avand in vedere circumstantele particulare ale reclamantei, ca aceasta a avut posibilitatea concreta de a uza de prevederile Legii 10/2001. Necunoasterea legii, invocata de reclamanta, nu poate fi retinuta ca un motiv intemeiat de pasivitate, chiar in conditiile realitatii dificultatilor de natura personala invocate de aceasta. Fata de prevederile Legii 10/2001, reclamanta ar fi avut posibilitatea de a obtine masuri reparatorii pentru imobil (inclusiv restituirea in natura, ca masura prevalenta consacrata de legea speciala), daca ar fi formulat notificare in termen legal, fiind in masura sa dovedeasca atat dreptul de proprietate impreuna cu calitatea de mostenitor cat si preluarea abuziva de catre stat.
Obtinerea certificatului de mostenitor la o data mult ulterioara expirarii termenului prevazut de art. 22 din Legea 10/2001 pentru formularea notificarii, este irelevanta sub aspectul analizat, intrucat, pe de o parte, calitatea de persoana indreptatita, in contextul Legii 10/2001, se poate dovedi in cadrul procedurii administrative, chiar in absenta unui certificat de mostenitor sau de calitate de mostenitor, iar pe de alta parte, nimic nu se opunea ca reclamanta sa fi procedat la obtinerea certificatului inauntrul termenului de 1 an de la intrarea in vigoare a legii, de vreme ce autorul sau a decedat anterior intrarii in vigoare a Legii 10/2001.
In plus, certificatul de mostenitor nu constituie dovada dreptului de proprietate pretins, dovada dreptului fiind actul juridic translativ sau constitutiv al autorului lor, dupa cum legea speciala contine norme ce reglementeaza, in privinta dreptului de proprietate, importante facilitati de probatiune, cu referire la dispozitiile art. 24.
In aceste conditii, instanta apreciaza ca nu exista motive intemeiate pentru a considera ca, in cazul concret al reclamantei,  procedura speciala reglementata de Legea 10/2001 nu ar fi fost una eficienta daca aceasta ar fi recurs la ea.
Cu privire la cel de-al doilea aspect analizat,  instanta constata ca, in conditiile in care reclamanta nici nu a probat si nici nu a invocat efectuarea unor eventuale demersuri anterioare administrativ-jurisdictionale pentru recuperarea imobilului in litigiu, aceasta nu poate invoca nici un bun actual (neexistand vreo hotarare irevocabila ce ar recunoaste caracterul nelegal al nationalizarii si ar dispune restituirea imobilului), nici o speranta legitima (neexistand constatari facute de instante sau de administratie cu privire la calitatea de mostenitor, legalitatea nationalizarii sau dreptul de a primi despagubiri).
Pentru toate aceste considerente, instanta va admite exceptia inadmisibilitatii, invocata de paratul STATUL ROMAN prin MINISTERUL FINANTELOR PUBLICE prin DGFP Sibiu si va respinge, ca inadmisibila, actiunea civila formulata de reclamanta.