dare de mita

     Infractiunea  de delapidare -prev de art. 2151 alin 1 Cpen cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen

     Prin rechizitoriul Parchetului de pe linga Judecatoria Bacau nr. 7442/P/2007                 din 16.06.2009 inregistrat pe rolul Judecatoriei Bacau sub nr. 10312/180/ 14.09.2009 s-a dispus punerea in miscare a actiunii  penale si trimiterea in judecata a inculpatei LS pentru savarsirea infractiunii  de delapidare fapta prev de art. 2151 alin 1 Cpen cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen.
In fapt , prin actul de sesizare s-a retinut ca in perioada ianuarie – septembrie 2007 inculpata avand calitatea de gestionar de facto si de iure la CS .. SRL si-a insusit in interes propriu bunuri , bani si valori pe care le gestiona cauzand societatii anfajatoare un prejudiciu in suma de 26 070,24 lei.
In cursul cercetarii judecatoresti legal citata inculpata nu s-a prezenat pentru a fi audiata in conformitate cu dispozitiile art 323 Cprpen si art 69-74 Cprpen.
Instanta a procedat la audierea martorul  FH, declaratia acestuia  fiind consemnata si atasata la dosar.
Analizand intregul material probator administrat in cursul urmaririi penale si cercetarii judecatoresti instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
In perioada ianuarie-septembrie 2007, inculpata LS avand calitatea de gestionar de facto si de iure la SC , si-a insusit in interes propriu bunuri, bani si valori pe care le gestiona cauzand societatii angajatoare un prejudiciu in suma de 26.070,24 lei.
In urma cercetarilor effectuate s-a stabilit rumatoarea situatie de fapt:
Prin plangerea formulata la data de 7.12.2007, numitul VD administrator al SC Elasis, a reclamat faptul ca in urma efectuarii unui inventar la gestiunea numitei LS, a rezultat o lipsa de 26.070,27 lei.
Se retine faptul ca LS, a fost angajata la standul de produse de carne congelate din cadrul CCB,  apartinand SC.. in baza unui contract individual de munca, ocupand functia de gestionar.
In urma unei solicitari a inculpatei LS pentru a I se acorda 2 zile libere la data de 21.09.2007, s-a decis de catre conducerea societatii efectuarea unui inventar la gestiunea acestuia pentru ca o alta persoana sa o inlocuiasca cat timp lipseste, inventar care a valorificat ulterior prin procesul verbal nr.215/03.12.2007. La acest inventar a participat si LS . Ca urmare a lipsei c onstatate inculpatei I s-a desfacut contractul de munca prin decizia nr.221/01.2007, emisa de reprezentantii societatii angajatoare.
Cu ocazia audierii, LS precizeaza faptul ca la standul la care lucra  a fost singura gestionara, cheia de acces de la stand avand-o doar ea. Totodata, inculpata arata faptul ca nu isi explica de unde provine aceasta lipsa.
In cauza a fost dispusa efectuarea unei expertise contabile judiciare, din concluziile  raportului de expertiza rezultind faptul ca acesta avea calitatea de gestionara, a semnat cu privire la intrarea de marfuri in gestiunea SGS, apartinand SC “Elasis”, intrarile facandu-se pe baza document telor legale, iar incasarile din vanzarea marfurilor la stand fiind predate la casieria societatii pe baza de monetar zilnic. Totodata expertiza contabila a constatat faptul ca prejudicial in suma de 26.070,24 lei fost cauzat de gestionara LS, fara a identifica modalitatea producerii lipsei.
Situatia de fapt retinuta de instanta se probeaza cu:
- act de sesizare (plangere penala)-contract individual de munca si fisa postului ,
- proces verbal de inventar ,fisa analitica a conturilor pentru anul 2007;
- declaratie inculpata, raport de expertiza contabila judiciara ,declaratii martori.
In drept fapta inculpatei care in perioada ianuarie – septembrie 2007 inculpata avand calitatea de gestionar de facto si de iure la SC Elasis si-a insusit in interes propriu bunuri , bani si valori pe care le gestiona cauzand societatii angajatoare un prejudiciu in suma de 26 070,24 lei, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de delapidare fapta prev de art. 2151 alin 1 Cpen cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen.
La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului  instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prev .de art 72 C.pen si anume: gradul de pericol social al faptei, imprejurarile concrete in care a fost comisa fapta, urmarile produse  sau care s-ar fi putut produce, prejudicial cauzat si nerecuperat. Instanta va avea in vedere si circumstantele personale ale inculpatului care nu este cunoscut cu antecedente penale si care a avut o atitudine sincera de recunoastere a faptei, prezentande-se in fata organelor judiciare , imprejurari in temeiul carora instanta va aplica o pedeapsa spre minimul special.
In consecinta instanta  in baza art. 2151 alin 1 Cpen cu aplic. art. 41 alin 2 Cpen.  va condamna inculpata  la pedeapsa de 2 ani inchisoare.
In baza art. 71 alin 2 Cpen va interzice inculpatei drepturile prevazute  de art.64 lit. a teza a II-a,b Cpen pe durata executarii pedepsei principale.
     Apreciind ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia, in baza art. 81 Cpen va suspenda conditionat executarea acesteia pe o durata de  4  ani, termen de incercare stabilit in conditiile art. 82 Cpen.
     Pentru aplicarea acestei masuri, instanta a avut in vedere comportarea sincera a inculpatei in cursul procesului penal, faptul ca nu este cunoscut cu antecedente penale.
     In consecinta, savarsirea infractiunii are un caracter accidental , astfel incat indreptarea inculpatei , in sensul conformarii dispozitiilor legii penale , se poate realize si fara privare de libertate.
     In baza art. 359 Cprpen va atrage atentia inculpatei asupra dispozitiilor art. 83 Cpen a caror nerespectare are drept urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
     Instanta constata ca prin Legea nr. 278/04.07.2006 a fost introdus un nou aliniat la art. 71 Cpen respective alin 5, potrivit caruia” pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii (…), se suspenda si executarea pedepselor accesorii”.
     Prin introducerea dispozitiei legale mentionate, legiuitorul a clarificat unele aspecte, in sensul ca pedepsele accesorii pot insoti si o pedeapsa suspendata conditionat, insa, in acest caz , si executarea acestora este suspendata, pe toata durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale.
     O interpretare contrara in sensul ca s-ar impune doar suspendarea executarii pedepselor accesorii, automat , in virtutea alineatului 5 al art. 71 Cpen, fara ca in prealabil instanta sa-l fi aplicat, nu poate fi primita , intrucat nu se poate dispune suspendarea unor pedepse care anterior nu au fost aplicate.
     In consecinta, instanta va dispune aplicare pedepselor accesorii, urmand ca ulterior sa dispuna suspendarea executarii acestora, avand in vedere ca si executarea pedepsei principale a fost suspendata conditiont.
     Aplicarea pedepselor accesorii inculpatului trebuie realizata atat in baza art. 71 si art. 64 Cpen., cat si prin prisma Conventiei Europene a Drepturilor Omului , a Protocoalelor aditionale si a jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului care, in conformitate cu dispozitiile art. 11 alin 2 si art. 20 din Constitutia Romaniei, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificarii acestei Conventii de catre Romania prin Legea nr.30/1994.
     Asfel, in cauza Hirst c. Marii Britanii ( hotararea din 30 martie 2004), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor detinute aflate in executarea unei pedepse, constatand ca in legislatia britanica “interzicerea dreptului de a vota se aplica tuturor detinutilor condamnati, indiferent de durata condamnarii sau natura ori gravitatea infractiunii” (aceiasi conceptie a legiuitorului reflectandu-se si in legislatia romana actuala,n.inst). Curtea a acceptat “ca exista o marja nationala de apreciere a legiuitorului in determinarea faptului daca restrangerea dreptului de vot al detinutilor poate fi justificata in timpurile moderne si a modului de mentinere a justului echilibru”, insa a concluzionat ca articolul 3 din Primul Protocol aditional a fost incalcat, intrucat “legislatia nationala nu analizeaza importanta intereselor in conflict sau proportionalitatea si nu poate accepta ca o interzicere absoluta a dreptului de vot, pentru orice detinut, in orice imprejurare, intra in marja nationala de apreciere; reclamantul din prezenta cauza si-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restrictii automate impuse detinutilor condamnati si se poate pretinde victima a acestei masuri”.
     In consecinta, o aplicare automata , in temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasa nici o marja de apreciere judecatorului national in vederea analizarii temeiurilor care ar determina luarea acestei masuri, incalca art. 3 din Primul Protocol aditional.
     Prin urmare, in aplicarea jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului , instanta nu va plica in mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prev. de art. 64 lit,a reza I, ci va analiza in ce masura, in prezenta cauza , acesasta se impune fata de natura si gravitatea infractiunii savarsite sau de comportamentul inculpatului,
     Astfel, circumstantele  personale ale inculpatului si lipsa antecedentelor sale penale determina instanta a aprecia ca aplicare acestei pedepse accesorii nu se impune, si in consecinta, in baza art. 71 Cpen si art. 3 din  Protocolul nr. 1 aditional CEDO, va interzice inculpatului dreptirile prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, b Cpen.
     In baza art. 71 alin 5 Cpen va suspenda executare pedepselor accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale.
     Sub aspectul laturii civile:
     Partea vatamata SC s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 26 070,24 lei reprezentand prejudiciu cauzat prin insusirea bunuri, bani si valori pe care le gestiona.
     La dosarul cauzei exista o expertiza contabila care a concluzionat ca prejudiciul cauzat prin insusirea bunuri, bani si valori pe care le gestiona, se ridica la suma de 26 070,24 lei..
      Instanta constata ca sunt intrunite conditiile raspunderii civile delictuale, respectiv: exista fapta ilicita (infractiunea), exista prejudiciu cert si nereparat, exista raport de cauzalitate intre fapta si prejudiciu si exista vinovatia inculpatului sub forma intentiei.
     Pentru considerentele expuse anterior, instanta in baza art.14 si 346 alin 1 Cprpen, art. 998Cciv va obliga inculpata la plata sumei de 26 070,24 lei catre   partea civila SC,  cu titlul de daune  materiale.  

??

??

??

??




1