Partaj bunuri comune

Obiect: partaj bunuri comune

Asupra cauzei civile de fata  constata urmatoarele:
Prin actiunea inregistrata pe rolul acestei instante sub  nr. … din data de …, reclamantul HT a chemat in judecata pe parata HE solicitand ca, prin hotarare judecatoreasca, sa fie partajate bunurile comune dobandite in timpul casatoriei, cu retinerea unei contributii majorate de 70 % in favoarea lui.
A solicitat cheltuieli de judecata.
In motivare, a aratat ca s-au casatorit in anul …., iar in timpul casatoriei, care a fost desfacuta prin sentinta civila nr. …… a Judecatoriei Bacau, au dobandit mai multe bunuri, respectiv, un apartament situat in mun. …, un autoturism Dacia 1310 TLX, un TV Panasonic, un TV Trevision, un calculator, un DVD, o masina de spalat Rombitz, un frigider Arctic, un congelator Arctic mare, un  cuptor cu microunde, un cuptor electric, un aragaz fara cuptor, o canapea si doua fotolii din piele ecologica, o masuta, o mobila bucatarie compusa din corp tip soldat, 4 corpuri suspendate, dulap, blat, coltar, masa, doua scaune; o hota bucatarie, o mobila dormitor compusa din sifonier cu 5 usi, pat pe mijloc, doua noptiere, corp vitrina, masa TV, servanta; 3 carpete, mobila dormitor compusa din sifonier cu 4 usi, pat, corp cu vitrina, masa TV, corp sertare, birou calculator; doua carpete, mobila dormitor compusa din sifonier cu 2 usi, pat, corp vitrina si masa TV, corp suspendat; o carpeta, aspirator, un robot bucatarie, o lustra, 12 aplice, 6 scaune cu spatar, gresie  si faianta in bucatarie si baie si o centrala termica; ca se afla in posesia tuturor bunurilor, parata fiind plecata la munca, in Israel, din anul 2002; ca el are o contributie mai mare la dobandirea bunurilor comune, deoarece a fost angajat la A. si a  avut venituri mai mari decat parata care a lucrat la S., iar la data casatoriei avea bani si detinea, de la societate, o garsoniera mobilata, garsoniera pe care a predat-o in anul …., primind in schimb un apartament compus din doua camere, pe care l-au cumparat in anul ….; ca ulterior acest bun a fost instrainat, fiind achizitionat apartamentul in litigiu; ca pe langa veniturile salariale (care erau importante, dat fiind faptul ca facea si ore suplimentare) obtinea importante sume de bani din fotografiat, taximetrie si activitati de montat gresie si faianta, varuit, etc; ca in anul … a primit de la A…suma de 10.000 lei cu titlu de ordonanta, iar pentru actiunile detinute la aceasta societate a primit suma de 9500 lei; ca in apartamentul bun comun a efectuat personal toate lucrarile de imbunatatire (montat gresie si faianta, varuit, vopsit, realizat instalatii pentru spoturile de iluminat) si a executat mobila de bucatarie si din cele 3 dormitoare; ca dupa plecarea paratei in strainatate s-a  ocupat singur de cresterea si ingrijirea celor doi copii si ca se impune sa-i fie atribuit in lot apartamentul avand in vedere ca a locuit permanent in el, iar minora rezultata din casatorie i-a fost incredintata, spre crestere si educare.
In drept, au fost invocate dispoz. art. 36 C.familiei.
In dovedire, reclamantul a solicitat admiterea si administrarea  probei cu inscrisuri, interogatoriul paratei, a probei testimoniale – declaratiile martorilor audiati fiind atasate la  prezentul dosar- si efectuarea de expertize tehnice.
A depus, in copie, contractul de vanzare cumparare autentificat sub  nr. ….din  data de …. la BNP LD, cartea de identitate a vehiculului nr. …, sentinta civila nr. ….. a Judecatoriei Bacau, facturi fiscale, chitante, adeverinta nr. …. a A.J.O.F.M. Bacau, adeverinta nr. …. eliberata de  SC”A.”SA Bacau, cupoane mandat postal, carnetul de munca seria AZ nr. ….. fise de consultatii medicale, buletine de analize medicale, bilete de trimitere, scrisori medicale, bilete de iesire din spital, fise de consultatii medicale, buletine echocardiografice, un carnet de iesire din spital, adeverinte medicale, bilete de internare, adresa nr. …. a  SC”S.”SRL Bucuresti, extrase de cont, planse, fotografice, contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. …. la BNP LD, anexa 2 la un contract de inchiriere, adresa nr. …. a B.”SA si adeverinta nr.  …. eliberata de SC”MS”SRL.
Actiunea  a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru 269 lei si 0,3 lei timbru judiciar.
Parata, prezenta in instanta, a formulat cerere reconventionala, legal timbrata cu taxa judiciara de timbru 3.479 lei si 17,5 lei timbru judiciar, prin care a solicitat partajarea si a altor bunuri comune, care nu au fost trecute in actiunea principala, si retinerea unei cote majorate de contributie la dobandirea tuturor bunurilor care compun masa partajabila.
A solicitat cheltuieli de judecata.
In motivare, a aratat ca la apartamentul bun comun au fost realizate, in timpul casatoriei, mai multe imbunatatiri, respectiv, au fost inchise cele 3 balcoane si au fost montate geamuri termopan si glafuri, faianta si gresie in bucatarie si baie; si ca au dobandit si alte bunuri mobile, respectiv, 5 aplice pe pereti in sufragerie, 7 aplice pe tavan in toate camerele si holuri inclusiv hol si bucatarie, o masa fantezie, un cuier, o masina de spalat automata, o cabina dus cu cadita inalta (in baia mica), un dulap de baie, o oglinda cu dulapior, un jacuzi cu 7 jeturi (in baia mare), o oglinda in baia mare, un dulap baie (in baia mare), o combina frigorifica (in bucatarie), un congelator cu 7 sertare, un cuptor cu microunde, un aragaz cu plita inox, o chiuveta inox, un coltar in bucatarie cu masa si doua scaune, o jaluzea rotativa, o perdea voal brodata, un video, un sistem audio, 5 perdele la geamurile imobilului + draperii la toate geamurile, 3 seturi a 6 persoane tacamuri inox, 12 prosoape baie, 21 prosoape bucatarie, 10 fete masa, un mixer, un  cuptor cu microunde, un  blender, un serviciu cafea portelan, un serviciu ceai portelan, un set 12 pahare vin, un set 12 pahare apa, un set 12 pahare tuica, 2 seturi oale inox, cratite, tigai pentru bucatarie, bibelouri diverse, mileuri in toate camerele; ca reclamantul-parat a avut in posesie o garsoniera confort 3 pe care a predat-o, repartizandu-li-se de la SC”A.” SA un apartament  compus din doua camere pe care l-au mobilat atat cu banii care le-au ramas de la nunta, cat si cu o suma de bani imprumutata de parintii ei; ca incepand cu anul …. a avut serviciu si, in exclusivitate s-a ocupat de copii si gospodarie; ca reclamantul nu a dat niciodata salariul in casa spunand ca economiseste banii la CEC, iar ea a suportat in exclusivitate  cheltuielile comune; ca din anul 1990, de cand si-a  cumparat masina, fostul sot ii spunea ca toti banii ii trebuie pentru intretinerea acesteia; ca in anul 2000 au instrainat apartamentul cu doua camere, toate bunurile mobile au fost date socrilor ei, iar cu banii obtinuti au cumparat un apartament cu patru camere; ca, pe fondul lipsurilor materiale, a solicitat sotului, sa plece la munca in strainatate, dar acesta a refuzat, astfel incat in luna mai a anului 2002 a plecat ea in …..; ca reclamantul, cu exceptia ordonantei pe care a incasat-o timp de 10 luni de la SC”A.SA Bacau, nu a avut nici un loc de munca, urmand doar in anul 2006, la cererea ei, un  curs de calificare in meseria de paznic si realizand un venit de 350 lei/lunar; ca in perioada 2002-2008 inclusiv a trimis suma de 45.000 dolari, iar cand a venit in concediu a adus cel putin 2500 dolari de fiecare data; ca in aceeasi perioada a trimis peste 40 pachete a cate 20 Kg fiecare, continand obiecte electrocasnice si alte bunuri de uz casnic, si sumele de bani necesare plecarii sotului si celor doi copii la mare, si ca toate imbunatatirile aduse imobilului, precum si majoritatea bunurilor mobile comune au fost achizitionate cu sumele  de bani trimise de ea.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 36 C.familiei si ale art. 115 si 119 C.p.c.
In dovedire, parata-reclamanta a solicitat admiterea si administrarea probei cu inscrisuri, interogatoriul reclamantului, a probei testimoniale- declaratiile martorilor audiati fiind atasate la prezentul dosar si efectuarea de expertize tehnice.
A depus, in copie, chitante WU, ordine de plata, facturi, procesul verbal de inventariere incheiat la data de  24 noiembrie 2009 de Biroul Executorului Judecatoresc APIN, carnetul de munca seria …., sentinta civila nr. ….. a Judecatoriei Bacau, planse fotografice.
La termenul din data de …., parata-reclamanta a precizat ca mobila de bucatarie este compusa din 6 corpuri zidite cu blat de granit, un corp soldat si corpuri suspendate cu spoturi si a completat cererea reconventionala solicitand a fi incluse in masa partajabila si urmatoarele bunuri:  o centrala termica Wlisman, hota aragaz cu 2 motoare, un suport inox bara pentru tacamuri, un cuptor electric Tefal (adus din Israel), un cuptor electric cu plita 2 ochiuri, storcator fructe (din Israel), un toaster (adus din Israel), set Fondul ( adus din Israel) , un prajitor de paine (adus din Israel), tigai si o cratita cu capace Tefal ( aduse din Israel), bol cristal- Israel, 6 scaune tapitate, corp coltar pentru TV, un sifonier 5 usi cu 3 oglinzi, un pat dublu, corp suspendat deasupra patului cu 9 usi si spoturi, 2 noptiere, corp tip toaleta cu oglinzi, o lustra cu 3 brate „Lebada”, 21 prosoape bucatarie , 3 pilote puf, 2 masini de tuns, menghina de banc, polizor unghiular, flex Bosch.
A precizat ca toate aceste bunuri au fost inventariate; ca reclamantul nu a realizat niciodata venituri din alte activitati , dat fiind si programul de lucru pe care il avea, singura sursa de venit constituind-o munca la SC”A.”SA, si ca nu stie ce a facut acesta cu banii obtinuti prin ordonanta, constituindu-si probabil depozite bancare.
Reclamantul-parat a formulat intampinare la cererea reconventionala in care a precizat ca nu toate bunurile inventariate de executorul judecatoresc sunt bunuri comune, deoarece unele apartin copiilor ( de exemplu imprimanta HP), iar altele au fost dobandite dupa data despartirii in fapt, astfel incat sunt bunuri proprii; ca unele bunuri au fost  solicitate a fi partajate si prin actiunea principala, respectiv, centrala termica, hota, 6 scaune tapitate, sifonier cu 5 usi si 3 oglinzi, pat dublu, corp suspendat, doua noptiere, un corp tip toaleta cu oglinzi si o lustra cu 3 brate tip „Lebada”, ca un cuptor electric Tefal a fost trimis de parata-reclamanta in stare de nefunctionare, iar cuptorul electric cu doua plite nu are calitatea de bun comun, deoarece a fost imprumutat de la parintii lui; ca setul  „Fondue” -trimis de parata – este vechi, ciobit si incomplet, exista doar o tigaie si o cratita vechi si folosite, prosoapele sunt folosite, chiar uzate, iar doua masini de tuns, menghina, polizorul si flexul sunt bunuri proprii, si ca gresia este montata de el personal.
A mai precizat reclamantul-parat ca pentru achitarea pretului apartamentului cu 4 camere au folosit banii obtinuti din vanzarea apartamentului cu doua camere, precum si cei realizati prin eforturile lui proprii in conditiile in care, dupa terminarea programului de lucru, facea taximetrie, vindea  in regim privat bunuri la un pret mai bun, executa diferite lucrari particulare (montat gresie, faianta, zugravit, executat porti, garduri) la persoane straine si realiza mobila la comanda; ca la data achizitionarii apartamentului, fratele lui i-a imprumutat suma de 1300 dolari, pe care nu a  restituit-o nici in prezent; ca mobilierul existent in apartament este dobandit dupa plecarea paratei in Israel, dar a fost cumparat doar materialul, el realizand lucrarile de ansamblare a acestuia; ca banii primiti prin ordonanta de la A., in cuantum  de 10.000 lei, au fost folositi pentru instalatie electrica, centrala termica, racord separat de apa si termopane, iar cu banii obtinuti din vanzarea actiunilor a cumparat materiale pentru mobila si pentru amenajarea celor doua bai; ca si dupa plecarea  paratei in Israel, el a crescut si educat copiii; ca aceasta a trimis bani, dar mult mai putin decat pretinde, parte din ei fiind folositi pentru restituirea  imprumuturilor contractate in momentul plecarii in strainatate; ca sumele de bani trimise au fost folosite preponderent pentru intretinerea copiilor, pentru serviciile medicale si  tratamentele necesare remedierii afectiunilor de care acestia sufereau si ca, la un moment dat, fosta sotie a trimis banii pe numele fiilor lor, iar acestia ii foloseau asa cum intelegeau ei.
La termenul din data de ….., reclamantul-parat a solicitat aducerea la masa de partaj si a bijuteriilor din  aur, achizitionate in scop de investitie, respectiv, un ceas – 85 g, doua verighete- 20 g (10 g. fiecare), doua bratari- 80 g (40 g fiecare), o bratara – 60 g, 3 lantisoare – 45 g (15 g fiecare), doua lantisoare – 40 g (20 g fiecare), un lantisor- 50 g, 4 brose – 48 g (12 g fiecare), 4 medalioane – 40 g (10 g fiecare), doua medalioane – 30 g (15 g fiecare), 6 inele – 30 g (5 g fiecare), 3 inele 24 g (8 g fiecare), 5 perechi cercei – 50 g (10 g fiecare), doua perechi cercei – 40 g (20 g fiecare).
A precizat ca acestea se afla in posesia paratei care le-a luat din domiciliul comun fara stirea lui si le-a dus la o persoana apropiata lor, aceasta relatandu-i ca le-a avut in pastrare o perioada de timp, si ca ulterior bijuteriile au fost duse la o adresa necunoscuta.
Pentru solutionarea prezentei cauze au fost intocmite  4 expertize tehnice (auto, bunuri mobile, constructii si metale pretioase) lucrari care se afla la filele 245-247, 355-357, 383-389, 413-415, 438, 439 si, respectiv, 452-459 din dosar.
Prin incheierea pronuntata de Judecatoria Bacau la data de …. a fost admisa cererea formulata de reclamantul-parat si a fost scutit acesta de plata taxei judiciare de timbru in cuantum de 3614,66 lei.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine ca partile au avut calitatea de soti si ca in timpul casatoriei, care a fost desfacuta prin sentinta civila nr. …. pronuntata de  Judecatoria Bacau la data de …… au dobandit dreptul de proprietate cu privire la mai multe bunuri care beneficiaza de prezumtia de  comunitate instituita de art. 30 alin. 1 C.familiei, respectiv, un apartament compus din 4 camere si dependinte situat in mun. …. (conform contractului de vanzare cumparare autentificat sub ….), un autoturism Dacia …, cu nr. de inmatriculare …. (astfel cum rezulta din cartea de  identitate nr. …) si parte din  mobilele enumerate in actiunea principala si cererea reconventionala, astfel cum au fost precizate si completate.
In ceea ce  priveste aceste din urma bunuri, vor fi retinute in componenta masei partajabile doar obiectele electrocasnice si de mobilier indicate de reclamantul-parat (astfel cum au fost identificate de expert) si urmatoarele bunuri enumerate de parata-reclamanta; o masa fantezie, un cuier, doua dulapuri baie (masca chiuveta), doua oglinzi cu spoturi, o jaluzea rotativa (roleta geam bucatarie), 6 ml perdea  voal brodata, un  video, un sistem audio Genius, 5 perdele,  tacamuri din inox, 12 prosoape baie, 21 prosoape bucatarie, 7 fete de masa, un mixer, doua servicii din portelan ( de ceai si cafea), doua seturi pahare ( de vin si de apa), doua oale inox, o cratita „Tefal”, doua tigai „Tefal”, doua mileuri tip  fata de masa, un cuptor electric „Tefal”, un storcator de fructe  „Fugison”, un toaster „Kenedy”, un set „Fondue”, un  prajitor de paine „Alaska”, un bol cristal, un corp coltar pentru TV, o lustra cu 3 brate „Lebada”, 3 pilote puf, doua masini de tuns, o menghina de banc, un polizor unghiular, un flex Bosch (stricat) si o imprimanta HP 43.
Instanta retine ca parata-reclamanta nu a facut dovada existentei a 3 fete de masa, a unui blender, a unui set pahar de tuica, a bibelourilor si a cuptorului electric cu plita si doua ochiuri; oalele si cratitele au fost identificate intr-o alta componenta, iar restul bunurilor mobile enumerate in cererea reconventionala se regasesc si in actiunea principala.
Nu vor fi incluse in masa bunurilor partajabile cabina de dus, care reprezinta un imobil prin destinatie – conform art. 468 C.civil si nici imbunatatirile realizate la apartamentul bun comun, acestea urmand a fi avute in vedere de expertul tehnic la evaluarea imobilului.
Sustinerile reclamantului-parat in sensul ca anumite bunuri nu ar fi existat in proprietatea partilor  ( de ex. blender, serviciu portelan, pahare) sau s-ar fi defectat ( de ex. mixerul), iar altele i-ar apartine, fiind bunuri proprii (masini de tuns, polizor, etc.) nu pot fi retinute de vreme ce nu au fost dovedite (unele mobile fiind de altfel identificate de expertul tehnic).
In ceea ce priveste bijuteriile de aur enumerate in  completarea la actiunea principala, instanta apreciaza ca nu a  fost facuta dovada existentei acestora.
Este de retinut, pe de o parte, ca in raspunsurile la interogatoriu reclamantul-parat enumera cu totul alte bijuterii decat cele indicate in actiune, iar, pe de alta parte, este greu de explicat de ce acesta nu a solicitat prin chiar cererea introductiva partajarea unei cantitati atat de  mari de aur (aproximativ 642 g).
Declaratiile martorilor audiati cu privire la acest aspect sunt confuze si, in lipsa altor probe, insuficiente in a crea  convingerea instantei ca aceste obiecte ar fi existat intr-adevar.
Astfel, martorul AI a declarat ca stie din  discutiile pe care le-a avut cu reclamantul-parat ca fostii soti ar fi avut bijuterii din aur, dar personal nu le-a vazut.
Afirmatiile martorului CC sunt neverosimile, declaratia acestuia urmand a fi apreciata ca nesincera.
Fara a lua in considerare faptul ca nu au fost precizate  imprejurarile in care reclamantul i-a prezentat acestuia borseta cu bijuterii, este greu de crezut ca la simpla deschidere a acesteia martorul a vazut „deasupra”, un ceas mai mare, 3 inele de dama mai subtiri, doua perechi de cercei in forma de veriga (cunoscand chiar si cui apartineau acestea)si aproximativ 3 bratari, apreciind o masa totala a acestora la 300-500 g (diferenta fiind destul de mare).
Ca nesincera urmeaza a fi apreciata si depozitia martorei TM care a relatat ca a vazut bijuteriile intr-un  „ornament din piele” in care se aflau un ceas mai mare din aur, inele, medalioane si cercei, fara a putea aprecia numarul si cantitatea de aur existenta.
In ceea ce priveste cotele care revin partilor din masa bunurilor partajabile, este de retin ut ca art. 1 alin. 4 C.familiei instituie prezumtia potrivit careia la dobandirea bunurilor comune, sotii au avut contributii egale.
Aceasta prezumtie relativa poate fi, insa, rasturnata prin  administrarea unor probe din  care sa rezulte ca aportul unuia dintre soti a fost mai mare decat al celuilalt.
In prezenta cauza, instanta apreciaza ca prin  probatoriul administrat parata-reclamanta a facut dovada faptului ca la achizitionarea  bunurilor, in timpul casatoriei, a avut o contributie mai mare.
Rezulta, astfel, ca pana in anul 2002 (luna martie pentru reclamantul-parat si, respectiv, luna mai pentru parata-reclamanta) ambii soti au realizat venituri cu caracter permanent, fiind salariati.
Este adevarat ca reclamantul-parat realiza venituri sensibil mai mari decat sotia sa (pentru anumite intervale de timp), dar parata-reclamanta era cea care facea menajul, ocupandu-se totodata de cresterea si ingrijirea copiilor rezultati din  casatorie, activitati care, ducand  la realizarea unor economii sau la reducerea cheltuielilor gospodaresti,constituie, indirect, o contributie la dobandirea  bunurilor.
Martorii audiati au relatat, de asemenea, ca fostii soti cumparau diferite produse (din bazar) pe care le comercializau cu preturi mai mari, obtinand, astfel venituri suplimentare.
Sustinerile reclamantului-parat in sensul ca s-ar fi ocupat de activitatile gospodaresti in aceeasi masura ca si sotia sa si ca ar fi obtinut importante sume de bani desfasurand activitati de  taximetrie, fotografiat, DJ, montat gresie si faianta si realizat instalatii electrice nu pot fi retinute in totalitate, nefiind probate.
Astfel, martorii audiati au relatat ca acesta organiza discoteci si executa fotografii (la nunti, aniversari), anterior casatoriei, activitati despre care nu au cunostinta sa fi fost desfasurate si ulterior acestui moment, iar in ceea ce priveste transportul de  persoane, acesta avea caracter sporadic, sumele de bani obtinute fiind nesemnificative; este de retinut ca reclamantul-parat nu detinea autorizatie  pentru desfasurarea unor astfel de activitati.
Instanta retine, insa, ca, in conditiile in care avea un loc de munca stabil, cu un program fix si realiza ore suplimentare, uneori chiar in zilele de sambata si duminica (astfel cum rezulta din raspunsurile date la interogatoriu) reclamantul-parat nu dispunea de timpul necesar desfasurarii cu caracter periodic a unor activitati producatoare de venituri suplimentare si nici participarii la treburile gospodaresti in aceeasi masura cu sotia sa.
Instanta retine ca ulterior anului 2002, luna mai, parata-reclamanta a plecat la munca in Israel, tara din care a trimis sotului si copiilor importante sume de bani, precum si pachete continand bunuri necesare traiului zilnic.
In ceea ce-l priveste pe reclamantul-parat, acesta nu a avut serviciu in perioada …. (astfel cum rezulta din carnetul de munca) beneficiind pana la data de 2 martie 2004 de prevederile Legii nr. 76/2002.
Rezulta din declaratiile martorilor audiati ca in perioada sus enuntata, acesta a realizat lucrari de  montare de gresie si faianta, schimbat sau reparat instalatii electrice, la cererea unor terte persoane, dar aceste activitati aveau caracter sporadic.
Au mai relatat martorii ca o alta sursa de venit pentru reclamantul-parat o constituia vanzarea vinului pe care-l obtinea in urma lucrarilor realizate pe un teren proprietate personala; este de retinut, insa, ca nu a fost facuta dovada dreptului de proprietate cu privire la acest imobil ( a carui suprafata variaza, conform depozitiilor, de la 3500 mp la 5000 m.p., cantitatea de vin obtinuta fiind apreciata de aceeasi martori la 3-400 l, respectiv, 1000 sau 2000 l).
Instanta apreciaza ca din aceasta activitate nu se obtineau sume importante de bani, chiar martorul Ciubotaru Corneliu precizand ca, ulterior plecarii sotiei in Israel, reclamantul-parat obtinea un venit mediu lunar de aproximativ 500-600 lei, urmare a desfasurarii tuturor activitatilor enuntate.
Este adevarat ca dupa incetarea raporturilor de munca cu SC”A.”SA Bacau, acesta a primit in perioada mai 2002- martie 2004 suma de 10.044 lei, conform dispozitiilor OUG nr. 98/1999, iar din vanzarea unor actiuni, in anul 2007, a obtinut suma de 9288,28 lei (fara comisioane si taxe postale), dar din momentul plecarii in Israel si pana in anul 2008 (inclusiv in timpul solutionarii primei actiuni de divort), parata-reclamanta a trimis membrilor familiei suma de aproximativ 49.000 USD (din care 42.000 USD sotului), astfel cum rezulta din inscrisurile depuse la dosar.
Acesti bani au fost folositi, conform afirmatiilor reclamantului-parat, la realizarea majoritatii imbunatatirilor aduse imobilului bun comun, la achizitionarea mobilierului si a unei parti din obiectele electroscasnice, precum si pentru intretinerea copiilor (inclusiv cheltuielile necesare ameliorarii sau vindecarii unor afectiuni si pregatirii suplimentare in vederea sustinerii unor examene).
Este adevarat ca in aceeasi perioada de timp reclamantul-parat s-a ocupat de ingrijirea celor doi copii (deveniti, intre timp, majori), precum si de gospodarie, executand totodata anumite lucrari de imbunatatire la imobil (uneori ajutat si de alte persoane) si ansambland partile componente ale mobilierului existent in apartament, si ca imobilul si autoturismul Dacia …. existau la momentul plecarii paratei-reclamante in strainatate, dar aceste imprejurari nu-l indreptatesc sa solicite si sa se stabileasca in favoarea sa o contributie egala cu cea a sotiei  la dobandirea bunurilor comune si, cu atat mai putin, o contributie majorata; contributia sotilor la constituirea patrimoniului comun se stabileste in raport cu veniturile cu care acestia au participat efectiv, pe parcursul intregii casatorii, la dobandirea bunurilor (fiind producatoare de venituri si acele activitati care au determinat realizarea unor economii sau reducerea cheltuielilor gospodaresti) si la sustinerea celorlalte sarcini impuse de viata de familie.
Sustinerea reclamantului-parat ca a avut o contributie mai mare la dobandirea bunurilor comune, dat fiind si faptul ca pentru achizitionarea imobilului ar fi fost imprumutat de fratele sau cu o suma de bani, bani care nu ar fi fost restituiti nici pana in prezent, nu poate fi primita; este de observat ca, desi in intampinarea  de la fila 165 acesta precizeaza ca suma primita cu titlu de imprumut ar fi fost de 1300 dolari, in raspunsul la interogatoriu (fila 221) indica suma de 1500 euro.
Martorii audiati la solicitarea acestuia fac referire la un imprumut in euro (si chiar in lei), sustinand insa ca o parte din suma ar fi fost restituita; de altfel chiar daca aceasta sustinere ar corespunde realitatii, cu sumele de bani trimise de  sotie din strainatate, reclamantul-parat ar fi avut posibilitatea sa achite datoriile comune.
Raportat la cele ce preced, instanta apreciaza ca parata-reclamanta si-a adus aportul intr-o masura mai mare la achizitionarea bunurilor care compun masa partajabila, precum si la sustinerea cheltuielilor comune (vizand intretinerea si pregatirea profesionala a copiilor etc.), astfel incat va retine in favoarea acesteia o cota de contributie de 65 %.
Nu poate fi admisa in totalitate cererea paratei-reclamante cu privire la acest aspect, de vreme ce in perioada convietuirii sotul a contribuit, cu toate veniturile realizate, la sarcinile casatoriei (situatia de fapt invocata in reconventionala nefiind probata), contributie pe care a avut-o si ulterior anului 2002, chiar daca intr-o masura mult mai mica.
Fata de situatia de fapt retinuta si avand in vedere  dispozitiile art. 36 alin. 1 C.familiei, instanta apreciaza ca atat actiunea principala, cat si cererea reconventionala, astfel cum au fost completate, sunt partial intemeiate, astfel incat le va admite in principiu si in fond si va sista starea de devalmasie cu respectarea prevederilor art. 6735 alin. 2 C.p.c. potrivit carora imparteala se face in natura, prin formare si atribuire de loturi, iar „in cazul in care loturile nu sunt egale in valoare, ele se intregesc  printr-o suma in bani”.
La atribuirea bunurilor care compun masa partajabila, instanta va tine seama de criteriile enumerate de art. 6739 C.pr. civila.
Astfel, avand in vedere imprejurarea ca paratei-reclamante i se cuvine o cota-parte mai mare din bunurile de impartit si pentru a evita plata unei sulte impovaratoare de catre reclamantul-parat, instanta va atribui apartamentul situat in …..
Este de retinut, sub acest aspect, imprejurarea ca ambii copii ai partilor au devenit majori, astfel incat parintii nu mai sunt tinuti sa le puna la dispozitie un spatiu de locuit, iar suma de bani pe care reclamantul-parat urmeaza sa o primeasca cu titlu de sulta ii va permite sa achizitioneze un alt imobil.
Autoturismul Dacia ….. urmeaza a fi inclus in lotul reclamantului-parat dat fiind faptul ca acesta l-a folosit in permanenta si este singurul care detine permis de conducere.
Bunurile mobile vor fi impartite, pe cat posibil, in functie  de cotele care se cuvin partilor, tinand seama, insa, si de imprejurarea ca in ultimii 9 ani acestea au fost folosite, in exclusivitate de catre reclamantul-parat, precum si de necesitatea  asigurarii folosirii in conditii normale a apartamentului bun comun; vor fi avute in vedere si optiunile exprimate de reclamantul-parat.
Solicitarea paratei-reclamante in sensul ca majoritatea bunurilor mobile sa fie atribuite fostului sot ( cu exceptia celor „care tin de apartament”) nu poate fi primita in conditiile in care unul din principiile care guverneaza procedura partajului o constituie cel potrivit caruia „imparteala se face in natura”.
Pentru egalizarea loturilor, parata-reclamanta va fi obligata sa plateasca reclamantului-parat, in conformitate cu prevederile art. 6735 alin . 2 teza a ll-a C.p.c., suma de 67.821,6 lei cu titlu de sulta.
La calcularea acesteia instanta va avea in vedere valoarea apartamentului, astfel cum a fost stabilita de d-l expert PA, respectiv suma de 199.008 lei, din care va fi scazuta contravaloarea dulapurilor din bucatarie (realizate din profile metalice si rigips si placate cu gresie si avand montat un blat de granit), acestea fiind evaluate separat si de expertul bunuri mobile.
Solicitarea reclamantului-parat in sensul de a fi scazute din valoarea imobilului contravaloarea lucrarilor  de imbunatatire (respectiv a manoperei) executate prin efort propriu nu poate fi primita, de vreme ce  realizarea de catre acesta a anumitor activitati in gospodarie, ulterior plecarii fostei sotii in strainatate,  a reprezentat un criteriu in functie de care i-a fost stabilita cota de contributie la dobandirea bunurilor comune.
In conformitate cu prevederile art. 274 alin. 1 si ale art. 276 C.pr. civila vor fi compensate cheltuielile de judecata efectuate de parti (onorarii expert, onorarii avocat, taxe judiciare de timbru, cu exceptia taxelor care au fost achitate pentru stabilirea unei contributii majorate la dobandirea bunurilor comune), tinand seama si de cotele care li se cuvin din masa partajabila, astfel incat, reclamantul-parat va fi obligat sa plateasca paratei-reclamante suma de 2.172,6 lei.
Raportat la dispozitiile art. 502 din O.U.G. nr. 51 2008, reclamantul-parat va fi obligat la restituirea ajutorului public judiciar de care a beneficiat.