Actiune in constatare

Actiune in constatare

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cerere inregistrata pe rolul Judecatoriei Bacau la data de 27.05.2010 reclamantii I M si BN G, B G, B A Cl,B T si C I A –in calitate de mostenitori ai defunctului B C au chemat in judecata pe paratii UAT com L prin Primar, S Esi S P solicitand instantei ca prin hotararea ce o va pronunta sa constate ca reclamanta I M impreuna cu fostul ei sot decedat B C  au construit si sunt proprietarii unui imobil compus din 3 camere, edificat din BCA, acoperit cu tabla, construit in anul1993 pe suprafata de teren de 1000 mp ce apartinea defunctului, sa dispuna reintegrararea lor-a mostenitoilord efunctului  in imobilul mentionat, sa dispuna evacuarea paratilor S E si SP din imobil sis a fie obligate sa lase liber imobilul si terenul de 1000 mp.
In motivare au aratat ca anterior desfacerii casatoriei dintre B M, in prezent I de B C prin sentinta civila nr 4878/2000 , cei doi, in calitate de soti, au edificat  o casa de locuit compusa din 3 camere, construita din BCA si acoperita cu tabla pe o suprafata de 1000mp proprietate in indiviziune a defunctului BC. Reclamantii arata ca dupa desfacerea casatoriei celor doi, numitul B C a ramas sa locuiasca in imobil impreuna cu copiii pana in anul 2002, cand acesta a decedat. Dupa deces, arata reclamantii, o parte din ei au continuat sa locuiasca in imobil pana cand au fost alungati de paratii S care au ocupat abuziv casa. Reclamantii arata ca nu s-a facut partajul bunurilor, ramanand in indiviziune si nici nu solicitat prin prezenta actiune iesirea din indiviziune ci solicita sa se constate ca sunt proprietari asupra casei  construita fara autorizatie cu mijloace proprii pe terenul ce apartine unuia dintre soti.
Reclamantii sustin ca suprafata de teren de 1000 mp pe care este construit imobilul provine din mostenirea din partea parintilor definctului B, fara a se cunoaste insa daca a incetat starea de indiviziune.
In drept au invocat dispozitiile art 111 C.proc.civ , art 480 C.civ.
In probatiune au solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, martori,interogatoriu si expertiza.
Actiunea a fost timbrata initial cu taxa judiciara de timbru de 380 lei si timbru judiciar de 0,15 lei.
La dosar reclamantii au depus sentinta civila nr .4878 din 22.06.2000 si acte de stare civila.
Paratii S E si SP au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea cererii.
In motivare au aratat ca nu au domiciliul in  sat S N , com L si nu locuiesc la aceasta adresa , astfel ca nu se poate dispune evacuarea lor.
Paratii au aratat ca desi prin sentinta prin care s-a desfacut casatoria dintre B M si BC  copiii minori au fost incredintati celor doi parinti, ei au fost crescuti de bunica materna in com. T, jud I, mai putin B N G care a locuit la parata in vederea ocrotirii sale, iar dupa decesul tatalui a fost incredintat mamei care ulterior l-a si alungat de la domiciliu.
Paratii arata ca potrivit certificatului de mostenitor nr ..69 din 24.11.2009 s-au stabilit cotele mostenitorilor defunctilor B A si B F , B C prin declaratie autentificata neacceptand mostenirea. Parata S E a aratat ca prin contractul de vanzare cumprare din 19.04.2010 a achizitionat de la B A, B T, C A si  B V cota indiviza de 4/6 din imobilul din com L sat S N in suprafata de 3813mp teren arabil T5 P227 cu nr cadastral 60033, restul cotei de 1/6 apartinand numitei S M. Paratii arata ca prin contractul de vanzare cumparare din 08.07.2010 cota de 5/6 din imobilul mentionat a fost instrainata catre S A F.
Paratii arata ca imobilul casa s-a daramat datorita neingrijirii si starii precare.
In drept a invocat art 115-116 C.proc.civ , art 480 C.civ, art 651 C.civ.
In probatiune au solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri si au depus la dosar certificat de mostenitor nr 69 din 24.11.2009,contract de vanzare cumparare nr. 1213 din 19.04.2010, contract de vanzare cumparare nr .2166 din 08.07.2010.
La solicitarea instantei,  BNP S N a depus la dosar  declaratiile autentificate sub nr 1085 din 13.11.2009 si nr 1086 din 13.11.2009, certificate pentru atestarea posesiei.
Reclamantii au formulat completari la actiune prin care au solicitat introducerea in cauza in calitate de parati a numitilor B V, BA, B T, S M, C A. Totodata au mai solicitat anularea declaratiei exprese de neacceptare a succesiunii autentificata sub nr 1036 din 26.10.2009 data de B C in fata BNP S N, anularea certificatului de mostenitor nr 69 din 24.11.2009 prin care s-a stabilit masa succesorala, cotele si mostenitorii dupa defunctii B A si B Frasina, constatarea nulitatii contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr 1213 din 19.04.2010 incheiat intre S E si ceilalti mostenitori B V, B A, B T, CA, constatarea nulitatii contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr 2166 din 08.07.2010 incheiat intre SE si S Petru si fiica acestora S A F, obligarea paratilor ca in termen de 30 zile de la ramanerea definitiva a hotararii sa refaca imobilul distrus aproape in intregime, obligarea paratilor la daune cominatorii in cuantum de 100 lei pe zi incepand cu data expirarii celor 30 zile
` In motivare au aratat ca declaratia in fata notarului de catre BCeste lipsita de relevanta juridica    intrucat anterior acceptase in mod tacit succesiunea de pe urma defunctilor sai parinti prin folosirea in mod public a bunurilor succesorale ale acestora. Reclamantii arata ca imobilul a fost construit in anul 1993 cu acordul defunctilor pe o suprafata de teren de 1000 mp ce a apartinut acestora, in imobil a locuit BC pana la deces, folosind continuu terenul atat anterior decesului parintilor cat si ulterior. Reclamantii arata ca autorul lor a fost in eroare cand a dat acea declaratie deoarece a avut in vedere alte bunuri si nu a inteles sa renunte la terenul pe care si-a construit casa. Reclamantii arata ca solicita anularea certificatului de mostenitor in baza declaratiei de renuntare la succesiune sub aspectul mostenitorilor si a cotelor succesorale intrucat trebuie inscris in certificate si B C.
In privinta constatarii nulitatii contractelor de vanzare cumparare reclamantii au invocat frauda la lege si reaua credinta sustinand ca s-a urmarit deposedarea lor de bunurile succesorale si de proprietate, atat vanzatorii cat si cumparatorii care au sunt rude  avand reprezentarea ca terenul pe care a fost construita casa  a fost stapanit de reclamanti.
Reclamantii mai arata ca paratii au adus casa in stare de nefolosinta fiind degradata din vina acestora.
In probatiune au solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri. Martori, interogatorii si expertiza.
Paratii SElsi S P au formulat intampinare  prin care au solicitat respingerea actiunii ca neintemeiata.
In aparare paratii au aratat ca imobilul casa a fost construit de ei, fratii lui B C, folosirea casei a fost facuta de B C o scurta perioada si nu cu titlu de acceptare a succesiunii, declaratia acestuia de  neacceptare a succesiunii a fost data in deplina cunostinta de cauza.
Cu privire la contractele de vanzare cumparare, paratii arata ca au fost intocmite ulterior, decesul parintilor avand loc in anul 1995 si respectiv 1999, divortul dintre  I M si BC avand loc in 2000 si au fost determinate de faptul ca nimeni nu s-a ingrijit de teren care a ramas in paragina.
Paratii arata ca in prezent obiectul material al actiunii nu mai exista  casa deteriorandu-se datorita nefolosirii acesteia mai bine de 10  ani.
In probatiune a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, martori,  interogatoriu si expertiza.
La termenul din data de 15.06.2011 instanta a invocat si a admis exceptia inadmisibilitatii  capatului de cerere privind anularea contractului nr 2166 din 08.07.2010 cu motivare retinuta in cuprinsul acelei incheieri care face parte integranta din prezenta hotarare.
La acelasi termen instanta a incuviintat pentru reclamanta proba cu expertiza constructii, iar pentru parti proba cu martori.
La solicitarea instantei BNP S N a comunicat la dosar documentele ce au stat la baza certificatul de mostenitor , iar BNP E C a comunicat documentele ce au stat la baza contractului de vanzare cumparare nr .1213 din 19.04.2010.
La dosar s-a depus raportul de expertiza specialitatea constructii intocmit de expert P .
La termenul din data de 28.09.2011 instanta a procedat la audierea martorilor M Asi N I.
La termenul din data de 11.01.2012 instanta a audiat  martorul V M.
Reclamanta a depus la dosar adeverinta eliberata de Primaria com .L.
La solicitarea instantei Primaria com .L a depus la dosar adresa.
In concluziile pe fond reclamantii au solicitat obligarea paratilor la despagubiri de 390  milioane lei vechi pentru distrugerea casei.
La termenul din 14.03.2012 instanta a audiat martorul L E.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin incheierea din data de 15.06.2011 a admis exceptia inadmisibilitatii  capatului de cerere privind anularea contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 2166 din 08.07.2010 cu motivare retinuta in cuprinsul acelei incheieri care face parte integranta hotarare, motiv pentru care prin prezenta hotarare instanta va respinge ca inadmisibil capatul de cerere.
In fapt, instanta retine ca in anul 1993 (conform raportului de expertiza intocmit in cauza de expert P Al ce se coroboreaza cu sustinerea reclamantilor si declaratiile martorilor) a fost edificat imobilul constructie ce face obiectul cauzei, pe un teren ce apartinea defunctilor B A decedat la data de 14.05.1995 si B F decedata la data de 08.11.1999, situate in com .L, sat S N, jud .B.
Din momentul ridicarii constructiei in casa au locuit B C, fiul celor doi defuncti, impreuna cu sotia sa , reclamanta din prezenta cauza, I M si copiii lor, pana la momentul desfacerii casatoriei  celor doi soti in anul 2000  prin sentinta civila nr 4878 din 22.06.2000. Prin sentinta de divort reclamantele BAG si B I A (in present  Ciocan) la acea data minore au fost incredintate reclamantei, iar B N Gl, B A C,B C T au fost incredintati lui B C. Ulterior divortului, IMnu a mai locuit in casa dupa cum reiese din declaratia martorului V M, in casa ramanand B C impreuna cu B G.
Conform adresei de la Primaria com L nr 236 din 20.01.2012 inaintata la solicitarea instantei numitul B C este inregistrat la registrul de rol cu imobil casa, platind impozite anual incepand cu anul 1998 pana in anul 2009. Totodata conform adeverintei depuse la dosar de reclamanta eliberata de Primaria com L rezulta ca I M apare inscrisa in registrul agricol  -anii 1994-2000 la pozitia fostului sot B C cu un imobil construit in anul 1993 si teren aferent constructiei de 1000 mp.
In anul 12.12.2009 a decedat numitul B C, mostenitori fiind descendentii de gardul I reclamantii B N Gl, B AG, B A Cristinel, B C T si C I A La momentul decesului, martorul M A a aratat ca in casa locuiau doi copii, o fata si un baiat.
Din declaratiile martorilor M , L si V rezulta ca in prezent in casa nu mai locuieste nimeni.
De altfel, in prezent imobilul este deteriorat si nu poate fi locuit, dupa cum reiese din declaratiile martorilor ce se coroboreaza cu sustinerile partilor si concluziile raportului de expertiza. Conform aceluiasi raport de expertiza reiese ca din imobil au ramas partial peretii si o parte din grinzile din tavan, in rest este deteriorat in proportie de cca 75%, in starea actuala imobilul neputand fi locuit. Astfel expertul arata ca a fost demolata sarpanta si invelitoarea, au fost scoase usile, ferestrele si dusumeaua, au fost daramate tavanele, partial centurile de beton de deasupra zidurile precum si o parte din ziduri, degradarile suferite fiind datorate interventiei umane.
Instanta mai retine ca anterior decesului lui B C s-a eliberat certificatul de mostenitor nr. 69 din 24.11.2009 cu privire la masa succesorala, mostenitorii si cotele aferente acestora pentru defunctii BA si B F. S-a retinut in certificatul de mostenitor ca sunt mostenitori, pentru ambii defuncti, BV, B A, B T, S E, Si M  si CA, in calitate de fii, si  printre straini de mostenire prin neacceptare figura B C, descendenti de gradul I , conform declaratiei autentificate sub nr. 1085 din 13.11.2009 si nr .1086 din 13.11.2009.
Prin contractul de vanzare cumparare nr. 1213 din 19.04.2010 B Vl, B A, B T si C A au vandut catre SE cota de 4/6 din imobilul situat in intravilanul com. L, sat S N, jud B, cota ce le-a revenit vanzatorilor in baza certificatului de mostenitor nr 69 din 24.11.2009
In privinta capatului de cerere privitor la anularea declaratiei de neacceptare a succesiunii autentificata sub nr .1086 din 26.10.2009 instanta apreciaza ca este neintemeiat. Instanta retine ca  prin declaratia autentificata defunctul B C , in calitate de fiu a lui BA, a aratat ca nu a facut niciun act de acceptare expresa, fortata sau tacita a succesiunii, fata de care intelege sa ramana strain. Apararile reclamantilor ca aceasta declaratie este lipsita de relevanta juridica intrucat anterior acceptase succesiunea prin folosirea in mod public a bunurilor succesorale iar declarantul a fost in eroare nu este pertinenta. Astfel instanta retine ca defunctul B C a locuit intr-o casa ridicata in anul 1993 pe terenul parintilor sai B A si B F, in timpul vietii acestora si cu acordul lor, si a continuat sa locuiasca in casa si dupa decesul acestora in anul 1995 si respectiv in anul 1999 pana la propriul deces, figurand si la registrul de rol cu imobil casa, platind impozite anual incepand cu anul 1998 pana in anul 2009 conform adeverintei eliberate de Primaria com L. Astfel defunctul B C a stapanit un bun, respectiv terenul pe care a fost ridicata casa, teren care face parte din masa succesorala lasata de parintii sai B A si B F, exercitand o folosinta care insa nu are conotatii juridice. Instanta retine ca un  act  tacit de acceptate a mostenirii pentru a avea eficienta juridica trebuie sa aiba un caracter univoc, respectiv sa denote intentia celui in cauza de acceptare. Faptul material al stapanirii reprezinta in speta un simplu act de folosinta si nu o acceptare tacita a mostenirii, dat fiind ca acesta folosea terenul pe care era ridicata casa cu acordul parintilor din timpul vietii acestora continuand folosinta si dupa decesul lor. Prin urmare prin declaratia de neacceptare a mostenirii, defunctul BA a confirmat faptul ca nu a efectuat acte de acceptare a mostentirii anterior. Eroare ca viciu de consimtamant presupune o falsa reprezentare a realitatii, ori fata de cele mentionate nu se poate sustine ca defunctul B C a fost in eroare.
In ceea ce priveste capatul de cerere privitor la anularea certificatului de mostenitor, instanta retine ca aceasta solicitare a avut la baza principiul efectelor nulitatii, anularea declaratiei implicand si anularea certificatului de mostenitor ca urmare a neincluderii tuturor mostenitorilor. Insa, avand in vedere ca instanta a constat ca este valabila declaratia de neacceptare a succesiunii autentificata sub nr .1086 din 26.10.2009, numitul B C fiind considerat strain de succesiune, si  certificatul de mostenitor nr. 69 din 24.11.2009 care s-a eliberat avand in vedere declaratia mentionata anterior este valabil, nefiind afectat de nulitate sub aspectul mostenitorilor( si implicit a cotelor).
Cu privire la constatarea nulitatii contractului de vanzare cumparare autentificat sub nr. 1213 din 19.04.2010 incheiat intre S E si ceilalti mostenitori B Vl, B B T, C A instanta apreciaza de asemenea ca este un capat de cerere neintemeiata. Nulitatea absoluta este acea sanctiune ce intervine in cazul incheierii unui act juridic cu nerespectarea unor conditii de validate edictate pentru incheierea sa valabila, eludandu-se norme juridice imperative. Reclamantii sustin frauda la lege si reaua credinta sustinand ca s-a urmarit deposedarea lor de bunurile succesorale si de proprietate, atat vanzatorii cat si cumparatorii care au sunt rude, avand reprezentarea ca terenul pe care a fost construita casa  a fost stapanit de reclamanti. Instanta retine ca in speta nu s-a dovedit niciun motiv de nulitate absoluta a contractului de vanzare cumparare. In ceea ce priveste frauda la lege invocata de reclamanti se apreciaza ca aceasta reprezinta acea operatiune ce consta in folosirea anumitor dispozitii legale dar nu in scopul pentru care au fost edictate ci in vederea eludarii altor dispozitii legale, imperative. Totodata instanta retine ca frauda la lege poate fi privita si un caz particular de cauza ilicita.  In speta instanta retine ca nu este vorba de niciunul din aceste cauze de nulitate.  Instanta retine ca vanzatorii au instrainat prin contractul de vanzare cumparare cota lor indiviza stabilita prin certificatul de mostenitor (pe care instanta il considera valabil) exercitandu-si prerogativele dreptului de proprietate si fara a aduce atingere drepturilor  reclamantilor , dat fiind ca, asa cum reiese din rationamentul expus anterior, reclamantii (care se prevaleaza de calitatea de mostenitori ai defunctului BC, mai putin IM) nu aveau niciun drept asupra bunurilor succesorale, autorul lor fiind strain de mostenire.
Cu privire la primul capat de cerere respectiv de a se constata ca reclamanta I M impreuna cu fostul ei sot decedat B C  au construit si sunt proprietarii unui imobil compus din 3 camere, edificat din BCA, acoperit cu tabla, construit in anul 1993 pe suprafata de teren de 1000 mp ce apartinea defunctului instanta retine de asemenea ca este neintemeiat. Din probele administrate reiese ca in anul 1993 a fost edificata o constructie din bca, cu centuri din beton, cu sarpanta din  lemn, invelitoare din tabla, cu dusumele din lemn, cu instalatii electrice si fara instalatii de apa si canalizare, asa cum reiese din raportul de expertiza. Din declaratiile martorilor reiese ca acea constructie a fost ridicata de cei doi soti B cu mijloace proprii. Insa,  in primul rand instanta retine ca suprafata de teren respectiva pe care a fost edificata casa, la data edificarii apartinea parintilor lui B C, iar la data decesului acestora a fost inclusa in masa succesorala , B C neavand vreun drept asupra mostenirii fiind strain de mostenire asa cum am mentionat. In aceste conditii terenul aferent constructiei nu a fost proprietatea lui B C si implicit nu este nici a reclamantilor mostenitori.     Asupra acestui teren se poate sustine ca BC a exercitat un drept de folosinta. Ori fata de aceste imprejurari sunt incidente dispozitiile art 492 C.civ care prevede ca proprietarul terenului este si proprietarul constructiei pana la proba contrara si dispozitiile art 494 C.pr.civ cu privire la accesiunea imobiliara care sunt edictate doar in favoarea proprietarul terenului. In ceea ce priveste constructia, din probele administrate rezulta ca in prezent este degradata in proportie de 75%si nu este locuibila. Prin urmare instanta retine ca bunul material este practic pierit. Instanta retine ca obiectul  material dreptului nu se confunda cu dreptul in sine. Dreptul este o prerogativa in timp ce obiectul material reprezinta lucrul asupra caruia poate exista dreptul patrimonial. Prin urmare atat timp cat bunul nu mai exista nici dreptul asupra bunului nu mai poate fi exercitat, fiind fara eficienta juridica. Prin urmare actiunea in constatare este neintemeiata.
Cu privire la obligarea paratilor de a reface imobilul si de a plati daune cominatorii, instanta retine de asemenea ca este neintemeiat. De asemenea este neintemeiat si capatul de cerere subsidiar de a obliga paratii la plata despagubirilor pentru imobilul distrus, capat de cerere pe care instanta il va lua in considerare si il va analiza avand in vedere art 132 alin 2 pc 3 C.proc.civ. In prezent imobilul este distrus,  asa cum reiese din raportul de expertiza, factorul uman fiind cauzator. Insa in cauza nu s-a dovedit ca paratii sunt cei care au distrus imobilul. Totodata, doar paratii proprietari ai terenului  au  la dispozitie o actiune conform art 494 C.civ care reglementeaza accesiunea,fiind indreptatiti sa ridice pretentii cu privire la constructia de pe terenul  lor, reclamantii  neputand  solicita refacerea imobilului sub sanctiunea daunelor cominatorii sau despagubiri.
Cu privire la evacuarea paratilor din imobil, instanta retine de asemenea ca este neintemeiat. Evacuarea se indreapta impotriva persoanelor care ocupa o suprafata fara un drept, fiind necesar ca acele persoane sa exercite efectiv acte de stapanire ale bunului. Instanta retine ca imobilul nu este locuit, fiind deteriorat, ori atat timp cat nimeni nu locuieste in imobil si implicit nu se exercita un drept locativ asupra constructiei,  actiunea in evacuare este neintemeiata.
In ceea ce priveste reintegrarea reclamantilor in imobil, instanta retine ca aceasta masura sa aiba o finalitate, respectiv sa se poata exercita dreptul locativ, ori atat timp cat imobilul este distrus, acest capat de cerere este neintemeiat.
In privinta capatului de cerere privitor la obligarea reclamantilor la plata cheltuielilor de judecata catre parati, avand in vedere dispozitiile art 274 C.proc.civ, dat fiind ca acestia din urma nu au facut dovada si cuantumul acestor cheltuieli instanta va respinge capatul de cerere ca neintemeiat.