Tagada paternitate

Deliberand asupra cauzei civile de fata, instanta retine urmatoarele:
Prin cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul A   in contradictoriu cu paratii B , C si D , inregistrata pe rolul acestei instante la data de 23.10.2014 sub nr de dosar 16593 /180/2014, s-a solicitat instantei, ca, prin hotararea pe care o va pronunta, sa constate tagada paternitatii si sa se constate ca este tatal biologic al minorei E, nascuta la data de P, incuviintarea ca aceasta sa poarte numele de X, stabilirea exercitarii autoritatii parintesti in comun de mama acesteia si de reclamant, sa plateasca o pensie lunara de intretinere in cunatum de 500 lei, stabilire modalitati de a avea legaturi personale cu minora prin telefon, internet cat si prin luarea acesteia in vizita, in Italia, dupa urmatorul program: in vacanta de vara, in luna august, in vacanta de iarna in anii pari de Craciun: 20-28.12 iar in anii impari de Revelion: 28.12-05.01, in vacanta de primavara o saptamana in functie de vacanta scolara si obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata in conditiile in care aceasta nu va fi de acord cu actiunea si nu va recunoaste ca este tatal acesteia.
In motivarea actiunii, reclamantul a precizat faptul ca in fapt se cunoaste cu parata de cand avea 14 ani si au fost prieteni o lunga perioada de timp. Relatia lor a luat sfarsit initial cand a fost plecat in strainatate, dar in anul 2006 cand s-a reintors s-au impacat si chiar au locuit impreuna aproximativ 8 luni de zile. La momentul la care s-a intors in tara parata locuia cu actualul sot dar a plecat de la acesta si a mers sa locuiasca cu reclamantul. S-au certat si de aceasta data, reclamantul a plecat din nou in strainatate si ea s-a casatorit. La momentul la care a plecat, parata nu i-a spus ca este insarcinata, dar s-a casatorit la sase luni dupa plecarea reclamantului si a nascut imediat. Nu au mai luat legatura pana in aprilie 2012 cand sora sa a vorbit pe facebook cu parata si a vazut poze cu minora. Asemanarea izbitoare l-a facut sa inteleaga ca a fost mintit si ca este fiica sa biologica.
Arata ca din aprilie 2012 pastreaza legatura atat cu parata cat si cu fiica sa care stie ca este tatal ei, s-au vizitat si a contribuit cat a putut si cand o fost solicitat la necesitatile acesteia. Din luna ianuarie plateste lunar cate 125 euro cu titlu de pensie de intretinere pentru minora, aceasta ii spune deja tata si a fost de 3 ori la el in Italia, arata ca a vizitat si el minora in Romania.
Solicita sa fie admisa stabilirea modalitatii de a avea legaturi personale cu minora prin telefon, internet cat si prin luarea acesteia in vizita in Italia, dupa urmatorul program: in vacanta de vara, in luna august, in vacanta de iarna in anii pari de Craciun: 20-28.12 iar in anii impari de Revelion: 28.12-05.01, in vacanta de primavara o saptamana in functie de vacanta scolara cu mentiunea ca aceste vizite se vor face prin deplasarea minorei in Italia pe cheltuiala reclamantului.
Parata B a formulat intampinare si cerere reconventionala prin care a solicitat sa se constate ca A este tatal biologic al minorei E. Arata ca in luna mai 2006, reclamantul a revenit in tara moment in care ea se afla intr-o relatie cu actualul sau sot, Y. In urma mai multor insistente din partea reclamantului, a intrerupt relatia cu actualul sau sot si si-a reluat relatia cu reclamantul, mutandu-se impreuna in casa acestuia pe o perioada de aproximativ 2 saptamani, perioada in care considera ca a fost conceputa si minora. In noiembrie 2006, s-au despartit, dupa care a constat ca este insarcinata. Dupa 4 luni de la despartirea de reclamant isi reia relatia cu actualul sot, se casatoresc la data de 28.04.2007, iar ulterior la data de 29.06.2007 se naste minora E. Actualul sau sot a stiu ca exista posibilitatea  ca nu el sa fie tatal biologic al copilului si cu toate acestea accepta situatia cu toate obligatiile si consecintele morale si legale ce rezulta din calitatea de parinte al copilului.  Minora a preluat numele mamei si anume acela de „X” intrucat parata a preluat numele sotului dupa casatorie.
In anul 2012, dupa ce reclamantul a avut mai multe probleme in Italia acesta a luat legatura cu ea si a incercat sa se manifeste ca tatal copilului. Desi acest comportament a afectat atat viata sa familiara cat si pe copil, a incercat totusi sa aiba o relatie de prietenie pentru ca fetita sa-si cunoasca tatal bilogic si sa aiba relatii personale cu acesta. In aceasta perioada fetita l-a cunoscut si a avut relatii personale de 2 ori pe an, minora deplasandu-se cu avionul in Italia.
Cu privire la cel de al doilea capat al actiunii prin care reclamantul solicita incuviintarea ca minora sa poarte numele de „X” solicita instantei sa-l respinga.
Minora E poarta numele mamei si anume acela de „Y” intrucat la data nasterii care a avut loc in timpul casatoriei cu sotul mamei, aceasta avea numele de Y conform Certificatului de Casatorie seria CD nr. 922899 – 305 – din data de 28.04.2007. modificarea numelui minorei o afecteaza pe aceasta in societate si in special in relatiile intrascolare.
Totodata solicita si respingerea capatului de cerere in ceea ce priveste exercitarea autoritatii parintesti de catre parata impreuna cu reclamantul, pentru urmatoarele motive.
In speta, parata este casatorita cu P, iar in timpul casatoriei s-a nascut atat minora E cat si fratele acesteia, minorul F nascut la data de H. Relatiile in familia sa sunt exceptionale existand o stransa legatura intre cei 2 copii precum si intre minora si parinti in speta parata si actualul sau sot P, neexistand nici o fisura sentimentala intre membrii familiei.
Faptul ca dupa circa 6 ani reclamantul intra in sanul familiei sale si incearca sa-si impuna calitatea de parinte al minorei, perturband grav atat relatiile intre soti cat si relatiile intre copii nu face decat sa faca foarte mult rau atat parintilor legali cat si relatiilor intre frati aducand o presiune psihologica maxima  asupra minorei E, sens in care considera ca in speta in interesul superior al minorei cat si al familiei sale primeaza in conditiile in care autoritatea parinteasca este exercitata de mama, intrucat interventia reclamantului va produce foarte mult rau si dezbinare in actuala familie a minorei.
In ceea ce priveste stabilirea indemnizatiei de intretinere nu este de acord cu suma avansata de reclamantu si solicita ca aceasta indemnizatie sa fie in cuantum de 1/3 din veniturile obtinute de catre reclamant dar nu mai putin de 500 lei , perioada de plata sa fie stabilita incepand cu data nasterii copilului intrucat efectele actualei actiuni se vor resfrange de la data conceptiei si nasterii minorei si nu de la data pronuntarii hotararii.
In ceea ce priveste stabilirea modalitatii de a avea legaturi personale cu minora prin telefon si internet este de acord in conditiile in care mijloacele tehnice sunt achizitionate de reclamant.
Referitor la stabilirea unui program de vizita, arata ca este de acord in principiu cu stabilirea unui program de vizita dar nu cel invederat de reclamant in actiunea pendinte. Arata ca nu este de acord ca programul de vizita sa aiba loc in strainatate si opineaza ca orice intalnire cu minora sa aiba loc in Romania la Bacau si doar in prezenta mamei. Orice iesire din tara sa se faca doar cu acordul prealabil al mamei si in prezenta acesteia si pe cheltuiala reclamantului. In ceea ce priveste programul efectiv de vizita sa se stabileasca altfel: in vacanta de vara, o luna, alternativ anii impari in luna iulie si anii pari in luna august, in vacanta de iarna in anii pari, de Craciun in perioada 20.12-28.12, iar in anii impari de Revelion in perioada 28.12-05.01. In ceea ce priveste  vacanta de primavara arata ca nu este de acord cu un program de vizita in vacanta de primavara, intrucat aceasta este foarte scurta.
Solicita instantei sa-l oblige pe reclamantul – parat la plata unor daune morale in cuantum de 100.000 lei, ca urmare a suferintelor psihice datorate situatiei actuale, a comportamentului sau privitor la nerecunoasterea copilului inca de la conceptie precum si datorita suferintelor psihice indurate de mama in urma nerecunoasterii copilului precum si  a interventiei bruste in viata de familie, de cuplu si in viata copilului.
Reclamantul a formulat raspuns la intampinare prin care a aratat ca in anul 2006 cand a revenit in tara cea care l-a contactat a fost parata si tot ea a venit la el acasa, stiind ca are o alta relatie, cu actualul sot, si a intrat in patul lui. Stia ca el urmeaza sa se intoarca in Italia si si-a asumat toate riscurile, inclusiv de a-i garanta ca nu este necesara protectia. Cererea prin care solicita ca minora sa poarte numele sau este atat  temeinica cat si legala si justificata. Este evident ca atat timp cat se va stabili ca este tatal minorei aceasta sa poarte numele sau asa cum dispune art. 450(2) sau numele lor reunite si in nici un caz numele sotului mamei care nu are nici o legatura cu minora. Exercitarea autoritatii parintesti este un drept prevazut de lege care nu poate fi ingradit  decat in situatii exceptionale prevazute in mod limitativ de dispozitiile art. 507 CC, dispozitii in care nu se incadreaza. Dreptul de a exercita autoritatea asupra minorei a aparut la nasterea acesteia si lui i-a fost luat . Arata ca pana acum toate iesirile s-au facut cu acordul ambilor parati si considera  ca pe viitor instanta poate stabili ca aceste intalniri sa se efectueze pe baza hotararii judecatoresti fara  a fi necesar obtinerea de acorduri sau alte asemenea. Este clar ca atat timp cat el are o viata acolo si cat minora a fost deja la el de 4 ori, sa poate veni in continuare, fara mama sa si fara a avea nevoie de vre-un alt acord in lunile si perioadele mentionate in hotararea judecatoreasca. Aceste deplasari se vor efectua pe cheltuiala lui si avand asigurat serviciul de escorta pe toata perioada calatoriei.
Mentioneaza ca insista in programul mentionat in actiune fata de faptul ca vacantele sunt singurele perioade in care poate sa-si vada fetita fara ca aceasta sa ii perturbeze cursurile. Chiar daca vacanta de primavara este scurta, mama sa o are aproape in tot restul perioadei.
In dovedirea actiunii, reclamantul a depus la dosar inscrisuri. S-a administrat proba cu interogatoriul paratei B. In raspunsul la interogatoriul luat parata a fost de acord in totalitate cu actiunea reclamantului.
In cauza s-a dispus si s-a intocmit raport de expertiza ADN care a fost depus la dosarul cauzei la filele 100, 101, 102, 103.
Analizand actele si lucrarile dosarului, prin prisma probatoriului administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:
In fapt, ambele parti au recunoscut in fata instantei ca au avut o relatie de prietenie anterioara casatoriei reclamante cu paratul C, si o scurta perioada de convietuire anterioara casatoriei, timp in care a fost conceputa minora E. Minora s-a nascut in timpul casatoriei paratei B cu C, aceasta beneficiind de prezumtia de paternitate instituita de art 53 alin 1 din codul familiei care prevede ca „copilul nascut in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei”.Minora s-a nascut la data de 29 iunie 2007, fiind aplicabile dispozitiile legale in vigoare la data nasterii acesteia , respectiv c fam.
In drept, conform dispozitiilor art 54 Codul familiei, „Paternitatea poate fi tagaduita, daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului.”
Legatura juridica dintre un copil si tatal sau se numeste paternitate. Personajul cheie in stabilirea filiatiei fata de tata este mama. Proba paternitatii se raporteaza la doua aspecte : momentul conceptiei si autorul copilului. Niciuna din aceste imprejurari de fapt nu se poate sa fie in mod direct probata, ci numai prin intermediul unor fapte cunoscute ,de unde legea, prin intermediul unor prezumtii, trage o concluzie. Cele doua prezumtii sunt: cea legata de paternitate si prezumtia perioadei legale de conceptie. Prezumtia de paternitate nu are un caracter absolut, putand fi rasturnata daca filiatia nu corespunde cu realitatea.
Din certificatul de nastere al copilului reiese faptul ca acesta a fost conceput si nascut in timpul casatoriei, operand astfel prezumtia instituita de art. 54 C.fam
Din probele administrate in cauza (interogatoriul paratei Stolnicu Roxana si raportul de expertiza ADN ) reiese faptul ca parata a avut anterior incheierii casatoriei o scurta relatie de convietuire cu reclamantul, din relatia acestora rezultand minora E, reclamantul A fiind tatal biologic al acesteia in proportie de 99,9% astfel cum rezulta din expertiza ADN intocmita sidepusa la dosarul cauzei.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a aratat faptul ca, in cauzele cu minori, guvernate de prevederile art 8 din Conventie, examinarea elementelor care servesc cel mai bine intereselor copilului este intotdeauna de o importanta fundamentala (Johansen impotriva Norvegiei, hotararea din 7 august 1996), interesul copilului trebuind considerat ca fiind primordial. Prezumtia de paternitate nu contravine Conventiei, dar statele au obligatia de a facilita copilului cunoasterea familiei sale biologice, trebuind sa prevaleze realitatea biologica si sociala (cauza Kroon contra Olandei, cauza Gaskein contra Marii Britanii). Respectul fata de viata de familie cere ca realitatea biologica si sociala sa prevaleze asupra unei prezumtii legale care loveste frontal atat faptele stabilite cat si dorintele persoanelor in cauza, fara a aduce beneficii reale cuiva
Avand in vedere faptul ca din probele administrate in cauza reiese cu certitudine faptul ca tatal minorei este reclamantul A si nu sotul mamei, C, fiind practic imposibil ca acesta sa fie tatal minorei E, instanta apreciaza ca prezumtia de paternitate a fost rasturnata. In baza art. 54 Cod familiei, rap la art 8 Cedo, instanta va admite actiunea in tagada paternitatii, va constata faptul ca paratul C nu este tatal copilului.
Din probatoriu administrat rezulta cu certitudine ca tatal minorei este reclamantul A, si in consecinta instanta va constata ca reclamantul A este tatal minorei E, nascuta la data de 29 iunie 2007, CNP 6070629046241.
  In consecinta, va dispune inscrierea in actul de nastere al minorei E, nr. 2217 /4 iulie 2007, la rubrica „date privind parintii -  tatal” - „numele de familie ” X si „prenumele ” Q, dupa ramanerea definitiva a prezentei hotarari.
Cu privire la cererea de incuviintare nume
Conform art 450 din codul civil „ ( 1 ) Copilul din afara casatoriei ia numele de familie al aceluia dintre parinti fata de care filiatia a fost mai intai stabilita. (2) In cazul in care filiatia a fost stabilita ulterior si fata de celalalt parinte, copilul, prin acordul parintilor, poate lua numele de familie al parintelui fata de care si-a stabilit filiatia ulterior sau numele reunite ale acestora. Noul nume de familie al copilului se declara de catre parinti, impreuna, la serviciul de stare civila la care a fost inregistrata nasterea. In lipsa acordului parintilor se aplica dispozitiile art. 449 alin. (3)”
Potrivit art 449 al 3 cod civil
        „ In lipsa acordului parintilor, instanta de tutela hotaraste si comunica de indata hotararea ramasa definitiva la serviciul de stare civila unde a fost inregistrata nasterea”
In speta, partile au fost de acord ca minora sa poarte numele tatalui biologic, si, fata de dispozitiile art 450 cod cvil raportat la art 449 al 3 cod civil, gasind cererea intemeiata, instanta urmeaza a o admite incuviintand ca minora sa poarte numele tatalui, acela de X, urmand a se face mentiunile  corespunzatoare si in actele de nastere ale minorei.

Cu privire la exercitarea autoritatii parintesti si locuinta minorei

Potrivit art 5 al 2 din legea 71  / 2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil care prevad ca Dispozitiile Codului civil sunt aplicabile si efectelor viitoare ale situatiilor juridice nascute anterior intrarii in vigoare a acestuia derivate din starea si capacitatea persoanelor, din casatorie, filiatie, adoptie si obligatia legala de intretinere, din raporturile de proprietate, inclusiv regimul general al bunurilor si din raporturile de vecinatate, daca aceste situatii juridice subzista dupa intrarea in vigoare a Codului civil, punerea in aplicare a art 483 cod civil si urm este imediata, incepand cu data intrarii in vigoare a acestui act normativ.
Instanta retine pe probatoriului administrat in cauza ca minora locuieste alaturi de mama si de sotul acesteia.
Art 503 din codul civil prevede ca parintii exercita impreuna si in mod egal autoritatea parinteasca..
Potrivit art 486  noul cod civil ori de cate ori exista neintelegeri intre parinti cu privire la exercitiul drepturilor sau la indeplinirea indatoririlor parintesti, instanta de tutela, hotaraste potrivit interesului superior al copilului.
 Conform dispozitiilor art 505 din noul cod civil daca parintii copilului din afara casatoriei nu convietuiesc, modul de exercitare a autoritatii parintesti se stabileste de catre instanta de tutela, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile de la divort, care prevad la art. 397 din Noul Cod civil, ca, dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel, iar la art. 398 din acelasi act normativ ca daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti.
Noul cod civil instituie deci regula  in sensul ca autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti.
Atat reclamantul cat si parata au solicitat ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata in comun de parinti.
In consecinta, instanta  va dispune ca autoritatea parinteasca cu privire la minora E sa se exercite in comun de reclamantul A si parata B, urmand ca locuinta minorei sa fie alaturi de mama, astfel cum partile au hotarat de comun acord.

Cu privire la cererea de pensie de intretinere
Art 499 din codul civil prevede ca tatal si mama sunt obligati, in solidar, sa dea intretinere copilului lor minor, asigurandu-i cele necesare traiului, precum si educatia, invatatura si pregatirea sa profesionala, iar in caz de neintelegere, intinderea obligatiei de intretinere, felul si modalitatile executarii, precum si contributia fiecaruia dintre parinti se stabilesc de instanta de tutela pe baza raportului de ancheta psihosociala   
     Are drept la intretinere conform art 524 cod civil numai cel care se afla in nevoie, neputandu-se intretine din munca sau din bunurile sale.
Art. 529 alin. 1 si 2 din Noul Cod civil prevede ca intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati. Cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar net  pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumatate pentru trei sau mai multi copii
In cazul de fata este evident ca minorul se afla in nevoie, fiind necesara si contributia tatalui la cheltuielile sale de intretinere, cheltuieli stabilite in raport de dispozitiile art. 529 cod civil la un cuantum de pana la o patrime din veniturile din munca ale acestuia pentru un singur copil minor.
Avand in vedere intelegerea partilor ca reclamntul sa plateasca paratei in favoarea minorei E o pensie lunara de intretinere in cuantum de 500 lei, incepand cu data introducerii actiunii (23.10.2014)  si pana la majoratul acesteia , va stabili pensia de intretinere in acest sens.
Cu privire la cererea avand ca obiect legaturi personale:
Conform art 401 cod civ si art.  14 din Legea nr. 272/2004, parintii separati de copilul lor au dreptul la legaturi personale cu acesta , iar copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament.
Partile s-au inteles ca reclamantul A sa aiba legaturi personale cu minora E, nascuta la data de S prin telefon cat si cu luare la domiciliul acestuia conform urmatorului program:
-          in vacanta de iarna in perioada 20-28.12.( incluzand Craciunul) in anii pari si in perioada 28.12-05.01. in anii impari ( incluzand Revelionul);
-               o saptamana in vacanta de primavara ;
- in vacanta de vara o luna in luna august a fiecarui an.
In consecinta, instanta va lua act de intelegerea partilor si va stabili program de vizita pentru minora in sensul aratat de ambii parinti ai copilului.
Avand in vedere ca parata B prin raspunsul la interogatoriu a fost de acord cu toate pretentiile reclamantului si nu a administrat nicio proba cu privire la capatul de cerere avand ca obiect obligarea reclamantului la plata de daune morale astfel cum a solicitat prin cererea reconventionala, instanta va respinge acest capat de cerere.