Stabilire domiciliu minor

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la Judecatoria Bacau sub nr. 18518/180/12.12.2014 reclamantul X a chemat in judecata pe parata Y  solicitand instantei ca prin hotararea judecatoreasca ce o va pronunta sa dispuna modificarea modului de exercitare a autoritatii parintesti cu privire laminorul VP -M in sensul exercitarii acesteia in comun de catre ambii parinti, precum si stabilirea locuintei minorului la domiciliul sau in …., iar in subsidiar incuviintarea  unui drept de legaturi personale cu fiul sau.
Cererea a fost timbrata cu taxa judiciara de timbru de 60 lei.
In motivarea actiunii reclamantul a aratat in esenta ca  din relatia cu parata s-a nascut in anul …. minorul P M, ca dupa sase luni de la data nasterii copilului parata a plecat la parintii sai cu minorul, ca au continuat relatia iar dansul a fost in concediu de crestere copil, ca  in anul 2010 a fost dat in judecata pentru incredintarea minorului, ca de la data judecarii acelei cauze relatiile dintre parti nu au mai continuat, ca s-a ingrijit de fiul sau, ca parata plecat periodic din tara iar copilul ramanea in grija parintilor sai, timp in care dumnealui mentinea zilnic legaturile cu fiul sau intrucat bunicii materni ii permiteau acest lucru,  cand revenea in tara parata nu ii mai permitea sa ia copilul, a suspendat chiar si telefonul, ca doreste sa participe efectiv la cresterea fiului sau, ca dispune de conditii bune pentru cresterea si educarea acestuia, putand fi ajutat si de parintii dumnealui. In subsidiar solicita sa pastreze legaturi personale cu minorul conform urmatorului program: in fiecare zi de marti si joi, intre orele 14,00 - 18,30, perioada in care sa viziteze minorul cu posibilitatea luarii acestuia; in prima si a treia saptamana din fiecare luna, de vineri orele 14,00 pana duminica orele 18,30, cu luare la domiciliul sau; in vacanta de primavara sa ia minorul la domiciliul sau o saptamana, alternativ, respectiv in anii pari in saptamana cu sarbatorile de Pasti iar in anii impari, in saptamana fara aceste sarbatori; in vacanta de iarna, la domiciliul sau, respectiv o saptamana in anii impari in saptamana cu sarbatorile de Craciun si Anul Nou si  in anii pari in saptamana fara aceste sarbatori; in vacanta de vara la domiciliul sau in toata luna iulie iar de ziua de nastere a minorului, intre orele 14,00 - 18,30, in anii pari, la domiciliul sau.
In probatiune reclamantul a solicitat proba cu inscrisuri, cu interogatoriul paratului si cu martorii P O si P M.
Parata  a formulat intampinare ( fl 13 -15 )in  termenul de 25 zile stabilit de instanta potrivit dispozitiilor art 201 cod proc civ.
In motivare a aratat in esenta ca sustinerile reclamantului nu sunt adevarate, ca pana la varsta de sese luni a copilului a locuit cu reclamantul in locuinta parintilor acestuia, ca din cauza atmosferei tensionate, a certurilor, jignirilor, amenintarilor si lovirilor a decis sa plece cu fiul la parintii sai, unde locuieste si in prezent, ca desi era in concediu de crestere minor paratul nu se ingrijea de copil, lipsea noptile de acasa si lua bani din indemnizatia acestuia pe care ii cheltuia la jocurile de noroc, ca reclamantul are o fire imprevizibila, agresiva si impulsiva, se taie cu lama pe maini pentru a impresiona, ca minorul a asistat la foarte multe scene de agresivitate ale tatalui sau provocandu-i panica si spaima, ca prin sentinta civila nr. 10175 din 29.11.2010 pronuntata in dosarul nr. 13317/18072010 al Judecatoriei Bacau copilul i-a fost incredintat spre crestere si educare, ca de atunci l-a lasat pe reclamant sa vada copilul ori de cate ori a dorit, insa acesta provoaca scandaluri la usa dumneaei, astfel incat a fost nevoita sa cheme organele de politie, ca la sfarsitul anului 2014 a dorit sa mearga pana la inceputul lunii ianuarie in Spania cu minorul pentru a-si cunoaste verisorii insa reclamantul nu a fost de acord, ca nu sunt motive pentru modificarea hotararii anterioare, ca autoritatea parinteasca nu poate fi exercitata in comun cu reclamantul si ca se impune mentiunea domiciliului copilului la dansa. Sub aspectului dreptului de legaturi personale a solicitat incuviintarea urmatorului program: in prima si a treia saptamana din fiecare luna, de vineri orele 16,00 pana duminica orele 18,00; trei zile in vacanta de primavara, alternativ, respectiv in ani pari in saptamana cu sarbatorile de Pasti iar in anii impari in saptamana fara aceste sarbatori; trei zile in vacanta de iarna, alternativ, respectiv in anii impari in saptamana cu sarbatorile de Craciun si Anul Nou, iar in anii pari in saptamana fara aceste sarbatori;in vacanta de vara primele doua saptamani din iulie si ultimele doua saptamani din august.
In drept au fost invocate dispozitiile art 205 - 208 cod proc civ.
In probatiune parata a solicitat proba cu inscrisuri, cu interogatoriul  reclamantului si cu martorii V AF si G N.
La termenul din 2 martie 2015 reclamantul a precizat actiunea ( fl 34 )in sensul ca nu mai insista in solutionarea capatului de cerere avand ca obiect stabilire locuinta minor la domiciliul sau. ceste precizari au fost reluate in cererea scrisa depusa in data de 27.04.2015 ( fl 45 )
A fost efectuata ancheta psihosociala la domiciliile partilor.

Din actele si lucrarile dosarului instanta retine ca:

Din relatia de convietuire a partilor s-a nascut in data de 8 septembrie 2009 minorul V P  M. Parintii au convietuit alaturi de copil aproximativ sase luni, ulterior, pe fondul unor stari de tensiune parata mutandu-se impreuna cu fiul sau in domiciliul bunicilor materni.
Prin sentinta civila nr. 10175 din 29.11.2010 pronuntata in dosarul nr. 13317/18072010 al Judecatoriei Bacau s-a dispus incredintarea copilului spre crestere si educare mamei sale,  tatal fiind obligat la plata unei contributii la intretinerea minorului de 50 lei lunar.
In timp neintelegerile dintre parti s-au accentuat desi au existat perioade in care, in interesului minorului, parata  ramas peste noapte in domiciliul reclamantului sau a petrecut alaturi de acesta vacante la mare sau la munte ( intrebarile nr. 8 si 9  ale interogatoriului ce i s-a luat ).
Reclamantul a indicat drept sursa a conflictelor restrictionarea de catre fosta partenera a dreptului sau de acces la copil, pozitia sa fiind sustinuta prin depozitia martorului P M ( fl 40 ).
 Parata a subliniat la randul sau dificultatile existente in procesul  decizional referitor la copil in conditiile in care s-a lovit in mod repetat de refuzul reclamantului si de atitudinea agresiva a acestuia. In acest sens martorul V A F ( fl 98 ) a relatat ca  l-a auzit pe reclamant adresand  paratei si parintilor acesteia injurii si amenintari si provocand scandal pe casa scarii .  Sustinerile acesteia se coroboreaza cu inscrisurile depuse la dosar,  emise de  Sectia 2 Politie …( fl 69 - 80 ) sau de transcrierile unor conversatii prin mijloace de comunicare la distanta, necontestate de reclamant.
Ambele parti au inteles sa-si probeze sustinerile si cu raportul de psihodiagnostic nr. 534/22.04.2015 intocmit la Cabinet Individual de psihologie X. Aceasta lucrare, realizata in urmara evaluarii psihologie a parintilor si a copilului a evidentiat  existenta unei puternice relatii de atasament intre minor si mama, aceasta oferindu-i   stare de siguranta, intre tata si copil atasamentul fiind prezentat drept „perturbat”. Ambii parinti prezinta insa abilitati  in a se angaja in mod pozitiv in interactiunea cu fiul dumnealor.
In concluziile raportului de psihodiagnostic sus amintit s-a  specificat  faptul ca partile nu constientizeaza adevaratele probleme, ceea ce i-a condus in stadiul de acuzare reciproca, de victimizare si autovictimizare si de neasumare a consecintelor posibile asupra copilului minor. Cu referire la reclamant, s-a mentionat in mod expres  recomandarea de a nu transmite copilului propriile frustrari din relatia cu mama minorului, de natura a-i prejudicia dezvoltarea ulterioara.
Ca atare, se poate retine in mod  cert ca intre parti exista la acest moment o puternica stare conflictuala determinata pe de o parte de existenta unor posibilitati reduse de finaliza procesul decizional referitor la minor, uneori din cauza conduitei reclamantului ( astfel cum a specificat martorul V A F), iar  pe de alta parte, de modalitatea de derulare a legaturilor personale ale tatalui cu fiul sau.
Prin prezenta cerere reclamantul a solicitat sa exercite in comun autoritatea parinteasca cu parata asupra fiului minor, in timp ce acesta din urma a aratat ca in interesul copilului este ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata exclusiv de dumneaei.
Potrivit art 486  noul cod civil ori de cate ori exista neintelegeri intre parinti cu privire la exercitiul drepturilor sau la indeplinirea indatoririlor parintesti, instanta de tutela, hotaraste potrivit interesului superior al copilului.
Conform dispozitiilor art 505 din noul cod civil daca parintii copilului din afara casatoriei nu convietuiesc, modul de exercitare a autoritatii parintesti se stabileste de catre instanta de tutela, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile de la divort, care prevad la art 397  cod civ ca dupa divort autoritatea parinteasca  revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel, iar la art 398 cod civil ca atunci cand exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti, celalalt parinte pastrand dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia.
     Potrivit art  35 al (7) din legea 272 / 2004 Se considera motive intemeiate pentru ca instanta sa decida ca autoritatea parinteasca sa se exercite de catre un singur parinte alcoolismul, boala psihica, dependenta de droguri a celuilalt parinte, violenta fata de copil sau fata de celalalt parinte, condamnarile pentru infractiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infractiuni cu privire la viata sexuala, infractiuni de violenta, precum si orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de catre acel parinte a autoritatii parintesti.
Totodata, conform art  403 cod civ In cazul schimbarii imprejurarilor, instanta de tutela poate modifica masurile cu privire la drepturile si indatoririle parintilor divortati fata de copiii lor minori, la cererea oricaruia dintre parinti sau a unui alt membru de familie, a copilului, a institutiei de ocrotire, a institutiei publice specializate pentru protectia copilului sau a procurorului.
Desi  probatoriul administrat a dovedit existenta  unor neintelegeri intre parinti cu referire la unele decizii ce privesc minorul ( spre exemplu  in momentul in care acesta a suferit o interventie chirurgicala ) sau a unor acte de violenta verbala ale reclamantului asupra  paratei, nu contureaza la acest moment o situatie exceptionala, de natura a conduce la excluderea unui parinte de la exercitiul autoritatii parintesti. Perpetuarea unor acte de conduita de natura celor anterior prezentate, care in timp ar putea conduce la o destabilizare emotionala a copilului, ar putea insa determina in viitor incidenta dispozitiilor art 398 cod civil.
              Ca atare, in baza art 397 cod civ, instanta va dispune ca autoritatea parinteasca cu privire la minorul P - M sa se exercite in comun de parinti. Trebuie retinut insa ca exercitiul  comun al autoritatii parintesti, atunci cand parintii nu convietuiesc, se concretizeaza in consultarea acestora in luarea deciziilor importante cu privire la cresterea si educarea copiilor, actele curente privind cresterea si educarea acestora fiind indeplinite de parintele la care copilul locuieste.
Instanta mai retine ca potrivit art 496 cod civ „copilul minor locuieste la parintii sai” iar „in caz de neintelegere intre parinti, instanta de tutela hotaraste, luand in considerare concluziile raportului de ancheta psihosociala si ascultandu-i pe parinti si pe copil, daca a implinit varsta de 10 ani”
Atunci cand stabileste locuinta copilului minor instanta trebuie sa ia in considerare o serie de criterii precum: disponibilitatea fiecaruia dintre parinti de a implica pe celalalt parinte cu privire la deciziile legate de copii, disponibilitatea fiecaruia dintre parinti de a permite celuilalt parinte accesul in locuinta sa, situatia locativa a fiecaruia dintre cei doi parinti, istoricul ingrijirii copilului, dorinta exprimata de minor cu privire la stabilirea locuintei sale la resedinta unuia sau altuia dintre parinti, apropierea locuintelor fiecaruia dintre cei doi parinti de scoala  si respectiv gradinita, concluziile raportului autoritatii tutelare cu privire la locuintele celor doi parinti, dorinta exprimata de fiecare dintre cei doi parinti cu privire la stabilirea locuintei minorului la resedinta lor.
Reclamantul a precizat cererea formulata in sensul ca nu solicita schimbarea locuintei minorului la domiciliului, acesta urmand a locui in continuare alaturi de mama.
Rezulta totodata din probatoriul administrat in cauza si din  continutul anchetei psihosociale ca  minorul s-a aflat in mod contant alaturi de mama si familia acesteia, parinte care i-a acordat atentia cuvenita  si l-a ingrijit corespunzator. Copilul locuieste intr-un apartament compus din trei camere si dependinte, mobilat, dotat cu aparatura electrocasnica si intretinut igienico - sanitar.
In consecinta, analizand probatoriul administrat, in baza art 496 din noul civ civ, instanta apreciaza ca nevoia  de stabilitate a minorului este asigurata cel mai bine in conditiile stabilirii domiciliului alaturi de parata  in  ….
Instanta retine totodata ca in raporturile dintre parinti si copii , trebuie sa primeze intotdeauna interesul superior  al copilului. Conform art  . 401 cod civ si art. si art.  17 din Legea nr. 272/2004, parintii separati de copilul lor au dreptul la legaturi personale cu acesta , iar copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament.
 Textele anterior mentionate  nu stabilesc modalitatea concreta de realizare
a acestui drept,  insa din reglementarea existenta rezulta implicit ca exercitarea dreptului devenit litigios trebuie facuta intr-o asemenea modalitate , incat sa nu se ajunga la ingradirea lui.
Rezulta din depozitiile martorilor audiati in cauza ca legaturile reclamantului cu fiul sau s-au derulat in genere pe fondul unei stari de conflict intre parti. Astfel, P M a subliniat faptul ca de aproximativ doi ani tatal si-a vazut cu dificultate copilul intrucat vizitele nu au mai fost acceptate de parata, in timp ce  V A F a specificat ca, din cauza conduitei  neconforme a tatalui in momentul  in care isi intalnea fosta partenera, copilul era traumatizat si speriat.
In aceste conditii, dupa cum s-a specificat in raportul de psihodiagnostic nr. 534/22.04.2015 intocmit la Cabinet Individual de psihologie X, intrucat a fost pierdut contactul minorului cu tatal sau, relatia acestora trebuie  mentinuta si imbunatatita, recomandandu-se  reclamantului si sprijinul unui specialist in terapie de familie, in cadrul unui program de consiliere psihologica.
In speta, instanta apreciaza ca interesul superior al minorului  P M, al carui domiciliu a fost stabilit alaturi de mama,  presupune ca aceasta sa mentina contactul cu tata,  legaturile personale intre parinte si copilul sau reprezentand un element fundamental al vietii de familie. Se impune insa in mod imperios a fi evitate divergentele dintre parinti, ce pot produce prejudicii dezvoltarii copilului lor.
De principiu, instanta retine ca trebuie gasita modalitatea care sa permita ambilor parinti si copilului sa aiba legaturi firesti cat mai mult timp posibil, avand in vedere ca numai astfel pot veghea la cresterea si educarea copilului, aceasta fiind in interesul copilului, nu al parintelui.
In cazul de fata, date fiind cele anterior precizate,  vor fi incuviintate legaturile personale ale reclamantului cu fiul sau cu luare la domiciliul sau din …., in urmatoarea modalitate: in  prima si a treia saptamana din luna, de vineri ora 16,00 pana duminica ora 18,00; in vacanta de primavara, primele trei zile in anii pari si ultimele trei zile in anii impari; prima zi de Paste in anii pari si a doua zi de Paste in anii impari;  in vacanta de iarna prima saptamana in anii impari si a doua saptamana in anii pari; in  vacanta de vara a doua si  a treia saptamana din luna iulie si a treia si a patra saptamana din lunii  august; in fiecare zi de marti, intre orele 17,00 - 19,00; de ziua de nastere a minorului, in anii pari, intre orele 15,00 - 18,00.
Spatiul in care urmeaza a fi derulate legaturile personale ii este familiar minorului intrucat l-a mai vizitat.
Pentru a stabili dreptul de legaturi personale in modalitatea sus amintita instanta a avut in vedere durata vacantelor  scolare, varsta copilului, legaturile afective dintre parinti si copil , istoricul ingrijirii minorului. Astfel, in vacanta de primavara, de o saptamana,  s-a incuviintat tatalui un drept de legaturi personale de trei zile, pentru ca minorul sa petreaca timp alaturi de ambii parinti. Intrucat sarbatorile de Paste  nu se suprapun intotdeauna cu perioada sus amintita instanta a stabilit ca prima zi de Paste  sa fie petrecuta alaturi de tata  in anii pari si a doua zi de Paste in anii impari. Cu referire la vacanta de iarna, de o durata mai indelungata, instanta a incuviintat un  program alternativ, care sa includa si sarbatorile de Craciun si de Anul Nou, din  considerente de echitate, pentru ca minorul sa petreaca sarbatorile traditionale alaturi de ambii parinti. In privinta programului din timpul saptamanii instanta a apreciat ca fiind in acord cu varsta, si  necesitatile minorului un drept de legaturi personale in  fiecare zi de marti, intre orele 17,00 - 19,00, iar de ziua de nastere a copilului, in anii pari, intre orele 15,00 - 18,00.
 Astfel ca, raportat la cele ce preced, instanta constata ca programul de  vizita nu poate fi stabilit integral in varianta solicitata de reclamant, si  fata de dispozitiile art 401 cod civ,  Legeii 272/2004 si art 8 Cedo cererea sa va fi admisa in parte.
In baza art 453 cod proc civ va lua act ca partile nu au solicitat cheltuieli de judecata.