Furt calificat
(Hotarare nr. 855 din data de 02.06.2015 pronuntata de Judecatoria Bacau)Constata ca prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau inregistrat sub dosar nr. X s-a dispus trimiterea in judecata a urmatorilor inculpati:
- MV, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i C. pen. (fapta savarsita la data de 16/17.03.2013, persoana vatamata IV si denuntare calomnioasa, prev. de art. 259 alin. 1 C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.
- EI, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i C. pen. (fapta savarsita la data de 16/17.03.2013, persoana vatamata IV).
- SN, pentru savarsirea complicitatii la infractiunea de furt calificat, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i C. pen. (fapta savarsita la data de 16/17.03.2013, persoana vatamata IV).
- DG, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c C. pen. (fapta savarsita la data de 03/04.04.2013, persoana vatamata TT).
- BM, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i C. pen. cu aplicarea art. 99 alin. 3 C. pen. (fapta savarsita la data de 03/04.04.2013, persoana vatamata TT).
- GA, pentru savarsirea complicitatii la infractiunea de furt calificat, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c C. pen. (fapta savarsita la data de 03/04.04.2013, persoana vatamata TT).
Prin incheierea nr. 78/24.07.2013 pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 11015/180/2013 a fost admisa propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau si s-a dispus arestarea inculpatului MV, fiind emis mandatul de arestare nr. 90/24.07.2013 pentru 29 de zile, acesta fiind anterior retinut 24 de ore.
Prin incheierea nr. 86/05.08.2013 pronuntata in dosarul nr. 11079/180/2013 Judecatoria Bacau a admis propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau de arestare preventiva a inculpatului GA, fiind emis pe numele acestuia mandatul de arestare nr. 100/05.08.2013 pentru 30 de zile. Mandatul de arestare a fost pus in executare in aceeasi zi,inculpatul fiind prezent la judecata.
Intrucat in urma cercetarilor efectuate s-a constatat ca inculpatul MV a comis infractiunea de furt calificat retinuta in sarcina sa, impreuna cu inculpatul EI, si nu cu inculpatul GA, prin referatul din data de 07.08.2013 procurorul de caz a propus arestarea inculpatului EI revocarea masurii arestarii preventive luate fata inculpatul GA.
Astfel, prin incheierea nr. 88/07.08.2013 din dosarul nr. 11717/180/2013 Judecatoria Bacau a admis propunerea parchetului, a dispus arestarea inculpatului Elisei Ionut pentru o perioada de 29 de zile, acesta fiind anterior retinut 24 de ore, si a dispus revocarea masurii arestarii preventive fata de inculpatul GA care a fost pus in libertate la data de 08.08.2013.
Prin Sentinta penala nr. 1691/03.10.2013 pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 12119/180/2013, definitiva prin neapelare la data de 15.10.2013, s-a dispus disjungerea actiunii penale in ceea ce ii priveste pe inculpatii SN, DG, BN si GA si a actiunii civile in integralitatea ei, intrucat inculpatii Mioc Vasile si Elisei Ionut s-au prevalat de procedura recunoasterii vinovatiei, formandu-se prezentul dosar.
Astfel, inculpatul MV a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prevazuta de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i C. pen. 1969, cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 C. proc. pen., si la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de denuntare calomnioasa, prevazuta de art. 259 alin. 1 cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 C. proc. pen., aplicandu-i-se pedeapsa rezultanta de 3 ani inchisoare cu suspendare sub supraveghere.
Inculpatul EI a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani inchisoare cu suspendare conditionata pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prevazuta de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i C. pen. 1969, cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 C. proc. pen.
Prin incheierea de sedinta din data de 25.02.2014, in temeiul art. 6 alin. 2 din Legea nr. 255/2013, s-a dispus trimiterea cauzei la Judecatorul de camera preliminara, in conditiile in care nu a fost inceputa cercetarea judecatoreasca pana la intrarea in vigoare a NCPP.
Prin Incheierea din data de 04.04.2015 a judecatorului de camera preliminara, s-a constatat competenta Judecatoriei Bacau de a solutiona cauza, legalitatea actului de sesizare a instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala, dispunandu-se inceperea judecarii cauzei privind pe inculpatii MV, EI, SN, DG, BM si GA, pentru savarsirea infractiunilor mentionate anterior.
La termenul de judecata din data de 13.05.2014 partea civila IV a majorat cuantumul despagubirilor solicitate, de la suma de 3.000 lei la suma de 10.000 lei.
La data de 15.03.2014 Serviciul de Probatiune Bacau a depus prin Serviciul Registratura al Judecatoriei Bacau Referatul de evaluare cu privire la inculpatul BM.
La termenul de judecata din data de 30.03.2015, inculpatul DG solicitat judecarea sa in baza procedurii recunoasterii invinuirii prevazuta de art. 375 alin. 1 C. proc. pen., recunoscand savarsirea faptei de care a fost acuzat si solicitand ca judecarea sa sa se faca pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si a inscrisurilor depuse la dosar.
La termenul de judecata din data de 27.04.2015, inculpatul GA a solicitat judecarea sa in baza procedurii recunoasterii invinuirii prevazuta de art. 375 alin. 1 C. proc. pen., recunoscand savarsirea faptei de care a fost acuzat si solicitand ca judecarea sa sa se faca pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si a inscrisurilor depuse la dosar.
Au fost administrate proba cu inscrisurile depuse de inculpati, proba testimoniala pentru inculpatul SN, iar inculpatii BM si SN au dat declaratii.
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului instanta retine urmatoarele:
I. Situatia inculpatilor MV, EI si SN
In fapt, se retine ca inculpatii MV si EI, sunt in relatii de prietenie.
Conform declaratiilor acestora date in fata organelor de urmarire penala (f. 44-48, 57-59, 60-61 dos. u.p.) inculpatul MV i-a propus inculpatului EI sa faca rost de bani prin sustragerea a doua bovine de la persoana vatamata IV, domiciliata in aceeasi localitate (imobilul nt. 146), aceasta adapostindu-si animalele intr-o anexa situata in apropierea locuintei sale (imobilul nr. 147). Desi inculpatul MV i-a propus acest lucru si martorului LC, acesta a refuzat sa participe la savarsirea activitatii infractionale.
Inainte cu cateva zile de comiterea faptei, inculpatii MV si EI s-au deplasat, cu microbuzul, la domiciliul inculpatului SN. Alegerea posibilului cumparator i-a apartinut inculpatului MV, intrucat doar acesta il cunostea pe inculpatul SN. In aceste conditii, inculpatul MV l-a intrebat pe acesta daca doreste sa cumpere doua bovine, pe care urmeaza sa le fure, in schimbul pretului de 2.500 lei.
Inculpatul SN a sustinut ca inculpatul MV a venit la domiciliul sau, insotit de o persoana de sex masculin pe care nu o cunostea, pentru a-i propune sa ii dea doua bovine in schimbul unui cal, intrucat urma sa se desparta de sotia sa. Inculpatul sustine ca i-a propus inculpatului MV sa ii plateasca bovinele, intrucat nu avea niciun cal pe care sa il dea la schimb, propunere acceptata de inculpat, fara a fi stabilita o suma in prealabil (f. 75-76, 77-78, 79 dos u.p., f. 242-243 dos. jud).
Inculpatii MV si EI sustin ca inculpatul SN a fost de acord sa cumpere bovinele, insa nu in schimbul pretului solicitat, acest din urma inculpat precizand ca va stabili contravaloarea animalelor dupa ce ii vor fi aduse.
In acest context inculpatul SN le-a solicitat sa fie atenti atunci cand vor sustrage bovinele si a specificat ca, in cazul in care vor vorbi la telefon despre furtul vacilor, inculpatul MV sa precizeze ca “Am rezolvat treaba cu via.” (f. 46, f. 57 verso dos. u.p.)
Dupa ce inculpatii MV si EI au mai stat aproximativ 60 de minute la domiciliul inculpatului SN, acesta din urma le-a dat suma de 10 lei pentru a putea sa se intoarca la locuintele lor.
In urma acestei intelegeri, in seara de 16.03.2013, ora 21.00, inculpatii MV i EI, dupa ce au stat la panda circa 15 minute pentru a se asigura ca nu sunt vazuti, au reusit sa intre in curtea imobilului nr. 147 proprietatea partii civile IV desfacand sarma cu care era asigurata poarta din spatele grajdului, dinspre camp.
Inculpatul MV a incercat sa deschida cu o teava de fier, gasita in curte, usa grajdului, care era asigurata cu un lacat, insa intrucat nu a reusit, acesta a tras impreuna cu inculpatul EI de usa, reusind astfel sa o deschida.
Urmele efractiei sunt dovedite cu procesul-verbal de cercetare la fata locului (f. 19-20 dos. u.p.) si cu plansa fotografica realizata cu aceasta ocazie (f. 21-24 dos. u.p.).
Dupa ce au patruns in grajd, inculpatii MV si EI au sustras doua bovine, una in varsta de 4 ani, cantarind circa 350 kg, si una in varsta de 2 ani, cantarind circa 350 kg-400 kg.
Conform declaratiei partii civile IV (f. 28-30 dos. u.p.) bovina in varsta de 4 ani era baltata alb cu negru, cu o tinta alba in frunte, o suvita alba, cu picioarele de la genunchi in jos albe, iar in rest neagra. In ceea ce priveste bovina in varsta de 2 ani partea civila a declarat ca aceasta era gestanta in luna a cincea si avea culoarea neagra.
Inculpatii MV si EI au scos bovinele din curte pe poarta pe care au intrat si le-au dus pe camp, pana la locuinta inculpatului MV, unde au ajuns in jurul orei 04.00 – 05.00, afara fiind intuneric.
Inculpatul SN i-a primit in curte, a luat bovinele si le-a dus in grajd, dupa care le-a dat inculptilor suma de 100 lei, urmand ca diferenta de bani sa le fie data in cateva zile.
Dupa cateva zile, inculpatii MV si EI s-au intors la domiciliul inculpatului SN unde au primit diferenta, respectiv suma de 1.000 de lei, pe care au impartit-o in mod egal, si un porc de 50 de kg (100 kg conform declaratiei inculpatului SN.
Porcul a fost transportat cu caruta de fiul inculpatului SN, martorul SI, la domiciliul martorei SM, sora inculpatului MV, unde inculpatii l-au sacrificat si impartit.
Inculpatul SN a vandut una dintre bovine, cu suma de 1.500 lei (conform declaratiei sale), unei persoane neidentificate, cealalta bovina fiind predata organelor de politie, si ulterior restituita partii civile.
Inculpatul SN a negat ca ar fi cunoscut provenienta bovinelor in cauza, sustinand ca nu a avut niciun motiv pentru care sa fie suspicios cu privire la faptul ca animalele i-au fost aduse la ora 06.00, in conditiile in care in acea dimineata era organizat un targ de animale , iar inculpatul MV dorea sa dea bovinele pentru ca urma sa se desparta de sotia sa.
Cu ocazia confruntarilor dintre inculpatul SN si inculpatii MV si EI, toti trei coinculpatii si-au mentinut pozitiile procesuale adoptate pana la acest moment (f. 95-98, 99-102 dos. u.p.).
Desi inculpatul MV a mintit cu privire la implicarea inculpatului GA in ceea ce priveste furtul celor doua vaci de la partea civila IV, motiv pentru care a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, instanta constata ca acesta a avut o pozitie procesuala constanta in ceea ce priveste implicarea inculpatului SN in acest sens.
Inculpatul MV a justificat savarsirea infractiunii de denuntare calomnioasa, atat prin raportare la relatia de prietenie pe care o are cu inculpatul EI, pe care a dorit sa il protejeze, cat si prin faptul ca inculpatul GA era plecat, neputand fi tras la raspundere (f. 44-48 dos. u.p.)
Instanta constata ca declaratiile inculpatilor MVsi EI il incrimineaza pe inculpatul SN, facand dovada existentei intelegerii prealabile dintre acestia. In acest sens, instanta retine ca toti trei inculpatii au sustinut ca intre ei nu exista relatii de dusmanie, conditii in care pozitia procesuala a inculpatilor MV si EI nu poate da nastere niciunei suspiciuni rezonabile cu privire la realitatea celor sustinute.
Mai mult, desi inculpatul SN a precizat ca nu se ocupa de comercializarea de animale, instanta are convingerea ca acesta cunoaste valoarea de circulatie a unui animal, avand in vedere faptul ca locuieste in mediul rural, are o gospodarie si cumpara animale, chiar daca nu in mod frecvent.
Astfel, valoarea mica pe care a platit-o inculpatul SN in raport cu contravaloarea a doua bovine de circa 350 kg fiecare, respectiv suma de 1.100 lei si un porc, chiar si cu o greutate de 100 kg, nu poate justifica existenta unei tranzactii licite.
De asemenea, momentul la care i-au fost aduse inculpatului SN cele doua bovine la domiciliu, respectiv in intervalul orar 04.00 - 05.00, atesta caracterul ascuns al tranzactiei ilicite in cauza si incercarea acestora de a impiedica orice persoana de a lua cunostinta despre aceasta. Instanta apreciaza ca organizarea unui targ de animale in acea dimineata, nu este de natura sa justifice ora la care i-au fost aduse inculpatului SN animalele in cauza, in conditiile in care inculpatul MV ar fi avut posibilitatea sa vanda bovinele la un pret corespunzator la acest targ, daca intr-adevar ar fi fost ale sale.
Situatia de fapt prezentata mai sus este dovedita prin coroborarea urmatoarelor mijloace de proba administrate in cursul urmaririi penale: proces-verbal de cercetare la fata locului si plansa foto aferenta (f. 19-20, 21-25); proces-verbal de folosire a cainelui de serviciu pentru prelucrarea urmelor de miros uman (f. 26-27); declaratii parte civila IV (f. 28-30, 31-32); dovezi de ridicare si de predare (f. 33,34); procese-verbale (f. 35, 36); declaratii inculpat MV (f. 42-43, 44-48, 49-50); declaratii inculpat EI (f. 55, 57-59, 60-61); declaratie inculpat GA (f. 66); declaratii inculpat SN (f. 75-76, 77-78, 79); declaratii martor SI (f. 80-81, 82); declaratie martor LC (f. 83-84); declaratie martora SM (f. 85-87); declaratii martor SC(f. 89-90, 91); declaratie martor LM (f. 92); declaratie martor LC (f. 93-94); procese-verbale de confruntare (f. 95-98,99-102); proces-verbal de reconstituire din data de 23.07.2013 si plansa foto aferenta (f. 103-105, 106-109); declaratie martor MP (f. 110); declaratie martor AV (f. 111); proces-verbal de reconstituire din data de 06.08.2013 si plansa foto aferenta (f. 112-113, 114-116); declaratie martor CV (f. 117); procese-verbale de prezentare pentru recunoastere si plansele foto aferente (f. 118-119, 120-122, 125-126, 127-129, 130-131, 132-134, 135-136, 137-139, 140-141, 142-144); declaratie martor CIA (f. 123-124); rapoarte de constatare tehnico-stiintifica privind detectia comprtamentului simulat (f. 145-147, 155-157); procese-verbale de redare convorbiri (f. 181-202).
Raportat la mijloacele de proba administrate in cauza, instanta constata ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita cu vinovatie de inculpatul SN dincolo de orice indoiala rezonabila, asa cum prevad dispozitiile art. 396 alin. 2 C. proc. pen.
Instanta urmeaza sa analizeze latura penala a cauzei exclusiv cu privire la inculpatul SN, avand in vedere ca actiunea penala cu privire la inculpatii MV si EI a fost solutionata prin Sentinta penala nr. 1691/03.10.2013 pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 12119/180/2013, definitiva prin neapelare la data de 15.10.2013.
Avand in vedere faptul ca infractiunea analizata a fost savarsita de inculpatii MV si EI in calitate de coautori, in noaptea de 16/17.03.2013, data anterioara intrarii in vigoare a NCP, se impune analizarea legii penale mai favorabile, la stabilirea acestui aspect important avand relevanta data la care autorul a savarsit activitatea infractionala.
Art. 3 din C. pen. consacra principiul activitatii legii penale stabilind ca legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in vigoare. Art. 5 alin. 1 al aceluiasi act normativ prevede o exceptie de la principiul activitatii legii penale, stabilind ca „in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila”.
Criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au in vedere atat conditiile de incriminare si de tragere la raspundere penala, cat si conditiile referitoare la pedeapsa (Decizia nr. 1470/08.11.2011 a Curtii Constitutionale a Romaniei). De asemenea, instanta va avea in vedere si Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curtii Constitutionale a Romaniei, care impune analizarea globala a aplicarii legii penale mai favorabile.
In ceea ce il priveste pe inculpatul SN, instanta apreciaza ca legea penala mai favorabila este cea anterioara intrarii in vigoare a NCP, in raport de urmatoarele argumente.
Astfel, sub aspectul continutului constitutiv al infractiunii, reglementarea anterioara (art. art. 26 C. pen. rap la 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i C. pen. 1969) este similara cu cea actuala (art. 48 C. pen. art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d C. pen.), incriminand fapta de furt savarsita in imprejurari agravante.
Pe noua reglementare nu s-ar mai retine circumstanta agravanta prevazuta de art. 77 lit. a C. pen., respectiv savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna, in conditiile in care aceasta implica participarea concomitenta a trei sau mai multe persoane in calitate de autori, coautori sau complici concomitenti la savarsirea faptei prevazute de legea penala, iar in prezenta cauza fapta a fost savarsita de inculpatii MV si EI in calitate de coautori, iar inculpatul SN a participat in calitate de complice anterior.
Rezulta ca fapta inculpatului intruneste elementele constitutive ale complicitatii la infractiunea de furt calificat prevazuta atat de vechea reglementare, cat si de noua reglementare.
Sub aspectul limitelor de pedeapsa prevazute de cele doua reglementari, instanta constata ca noua reglementare prevede un regim sanctionator mai bland, respectiv pedeapsa inchisorii de la 1 la 5 ani, spre deosebire de C. pen. 1969, care sanctioneaza infractiunea in cauza cu inchisoare de la 3 la 5 ani.
Trecand mai departe si analizand comparativ modalitatile de individualizare a executarii pedepsei prevazute de cele doua legi succesive, pare a fi mai favorabila cea prevazuta de C. pen. 1969 intrucat este posibila aplicarea art. 81 C. pen. 1969 in cazul aplicarii unei pedepse de pana la 3 ani inchisoare, iar la implinirea termenului de incercare al suspendarii conditionate, daca nu se dispune anularea sau revocarea acesteia, inculpatul este reabilitat de drept.
NCP nu mai reglementeaza institutia suspendarii conditionate a executarii pedepsei si nu mai prevede beneficiul reabilitarii de drept in cazul condamnarii la o pedeapsa cu suspendare sub supraveghere, iar obligatiile impuse condamnatului pe perioada termenului de supraveghere sunt mai numeroase, fiind impuse pe langa masurile de supraveghere, si respectarea a cel putin uneia dintre obligatiile prevazute de art. 93 alin. 2 C. pen., dar si cea a prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Este adevarat ca NCP reglementeaza doua noi modalitati de individualizare care sunt mai favorabile decat suspendarea conditionata a executarii pedepsei reglementate de C. pen. 1969, respectiv renuntarea la aplicarea pedepsei si amanarea aplicarii pedepsei, care exclud pronuntarea unei solutii de condamnare, insa instanta considera ca aceste modalitati de individualizare a raspunderii penale sunt mult prea blande in raport cu gradul de pericol social al infractiunii analizate.
Asa fiind, instanta retine ca, in drept, fapta inculpatului SN care le-a promis inculpatilor MV si EI ca va cumpara bovinele pe care acestia intentionau sa le sustraga de la partea civila IV, promisiune dusa la indeplinire ulterior, intruneste elementele constitutive ale complicitatii la infractiunea de furt calificat, prevazute de art. 26 C.pen. 1969 rap. la art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i C. pen. 1969, cu aplicarea art. 5 C. pen.
Privitor la latura obiectiva, elementul material al infrac?iunii de furt calificat consta promisiunea inculpatului facuta inculpatilor MV EI de a cumpara bovinele care urmau sa fie sustrase.
Urmarea imediata consta in producerea unui prejudiciu in patrimoniul persoanei vatamate, respectiv prejudiciul evaluat in raport de valoarea celor doua bovine sustrase. Trebuie mentionat faptul ca valoarea prejudiciului s-a diminuat ca urmare a restituirii uneia dintre bovine partii civile.
Intre ac?iunile ilicite ale inculpatului ?i prejudiciul patrimonial, se constata existen?a unei legaturi de cauzalitate.
In privin?a laturii subiective a infrac?iunii de furt calificat se re?ine forma de vinova?ie a inten?iei directe justificate prin urmarirea unui scop special, constand in cumpararea animalelor sustrase la un pret inferior celui de piata.
In ceea ce priveste imprejurarile care califica complicitatea la infractiunea de furt calificat, instanta constata ca sustragerea bovinelor a fost savarsita in timpul noptii, respectiv in noaptea 16/17.04.2013, inculpatul prevazand acest aspect, in conditiile in care cel mai oportun moment de a desfasura activitatea infractionala era cand afara intunericul era instalat. De asemenea, fapta a fost savar?ita prin efrac?ie, inculpatul prevazand ca ceilalti doi inculpati vor face ce este necesar pentru a patrunde in curtea apartinand persoanei de la care urmau sa sustraga animalele.
O alta imprejurare care califica fapta consta in savarsirea acesteia de catre mai multe persoane (art. 209 alin. 1 lit. a C. pen. 1969), respectiv de inculpatii MVsi EI, inculpatul avand reprezentarea ca acestia vor savarsi activitatea infractionala impreuna.
La individualizarea pedepsei, instanta va avea in vedere criteriile generale prevazute de art. 72 alin. 1 C. pen. 1969, respectiv dispozitiile partii generale a C. pen., limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, gradul de pericol social al faptei savarsite, persoana infractorului si imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
Cu privire la gradul de pericol social concret al faptei savarsite de inculpat, instanta apreciaza ca aceasta prezinta periculozitate avand in vedere modul in care a fost savar?ita. Faptul ca inculpatul SV a promis inculpatilor MV si EI ca va cumpara bovinele sustrase, a intarit hotararea infractionala a acestora din urma, hotarare care a fost concretizata la cateva zile dupa intelegerea stabilita in acest sens.
De asemenea, inculpatul a avut reprezentarea ca inculpatii MV si EI vor savarsi infractiunea pe timp de noapte si prin efractie.
Astfel, intunericul creeaza un context obiectiv in care se creeaza o stare de vulnerabilitate in ceea ce priveste protectia bunurilor persoanelor.
In ceea ce prive?te persoana inculpatului, instanta constata ca acesta are 10 clase, nu are ocupatie, loc de munca si ca este casatorit.
Din fi?a de cazier judiciar a inculpatului reiese ca acesta nu are antecedente penale, acesta aflandu-se la primul contact cu legea penala.
Cu toate acestea ca inculpatul a avut o conduita buna anterior savarsirii infractiunii, aspect atestat si de declaratia martorului MMI (f. 241 dos. jud.), instanta apreciaza ca aceasta imprejurare nu este susceptibila sa atenueze raspunderea sa penala, in conditiile in care adoptarea unui comportament licit constituie o obligatie civica.
Referitor la atitudinea procesuala a inculpatului, instan?a constata ca acesta a negat pe tot parcursul procesului penal implicarea sa in ceea ce priveste savarsirea infractiunii de furt calificat in cauza.
Instanta retine faptul ca inculpatul nu s-a sustras de la judecata si ca, prin negarea savarsirii faptei de care este acuzat, si-a exercitat dreptul la aparare, drept garantat de legea procesual penala.
Potrivit dispozitiilor legale in cauza infractiunea de furt calificat este pedepsita cu inchisoare de la 3 la 15 ani.
De asemenea, art. 27 teza I C. pen. 1969 prevede ca „Instigatorul si complicele la o fapta prevazuta de legea penala savarsita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor.”
Astfel, in temeiul art. 26 C.pen. 1969 rap. la art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i C. pen. 1969, cu aplicarea art. 5 C. pen., instanta il va condamna pe inculpatul SN la pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru savarsirea complicitatii la infractiunea de furt calificat.
Scopul pedepsei consta in prevenirea savarsirii de noi infractiuni, scop care se realizeaza atat cu privire la persoanele carora li se aplica o pedeapsa menita sa asigure constrangerea si reeducarea, cat si cu privire la ceilalti destinatari ai legii penale care vor adopta o conduita conforma cu exigentele acestei legi in vederea evitarii aparitiei unui raport de conflict cu statul.
Apreciind ca scopul pedepsei se poate realiza si fara privare de libertate, instanta, avand in vedere ca sunt intrunite conditiile prevazute de art. 81 C. pen. 1969, va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 3 ani inchisoare, iar, in baza art. 82 C. pen. 1969, va stabili un termen de incercare de 5 ani ce urmeaza a se calcula de la ramanerea definitiva a prezentei hotarari.
Cu privire la aceasta modalitate de individualizare judiciara de executare a pedepsei, instanta o apreciaza ca fiind cea mai potrivita pentru inculpat, acesta indeplinind conditiile cumulative, strict si limitativ prevazute de lege: pedeapsa aplicata nu este mai mare de 3 ani inchisoare, inculpatul nu a fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, iar scopul pedepsei poate fi atins chiar si fara executarea acesteia in regim de detentie.
Instan?a are in vedere la stabilirea pedepsei accesorii Decizia in interesul legii nr. 74/2007 a Sectiilor Unite ale Inaltei Cur?i de Casa?ie ?i justi?ie, dar ?i jurispruden?a CEDO incidenta (Hirst impotriva Regatului Unit al Marii Britanii ?i Irlandei de Nord), care stabile?te ca nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuind sa fie dispusa in functie de natura faptei sau de gravitatea deosebita a acesteia.
Astfel, in temeiul art. 71 C. pen. 1969 urmeaza a aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C. pen. 1969.
In baza art. 71 alin. 5 C. pen. 1969 pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii se suspenda si executarea pedepselor accesorii.
Instanta va atrage atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen. 1969, a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei instanta are in vedere faptul ca persoana vatamata IV s-a constituit parte civila in cursul urmaririi penale, initial, cu suma de 3.000 lei, reprezentand contravaloarea bovinei nerecuperate, dupa care la termenul de judecata din data de 13.05.2014 a majorat cuantumul despagubirilor solicitate la suma de 10.000 lei.
Angajarea raspunderii inculpatilor MV, EI si SN in acest sens este conditionata de indeplinirea cerintelor raspunderii civile delictuale, respectiv: existen?a unei fapte ilicite, existen?a unui prejudiciu, existen?a unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita ?i producerea prejudiciului ?i existen?a vinova?iei celui care a cauzat prejudiciul.
Fapta ilicita reprezinta orice manifestare exterioara a unei persoane (ac?iune sau inac?iune) prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, se cauzeaza prejudicii dreptului subiectiv apar?inand unei persoane.
In cauza fapta ilicita s-a concretizat sub forma sustragerii din curtea partii civile Irofte Vasile a doua bovine.
In ceea ce prive?te prejudiciul, acesta poate fi definit ca efectul negativ suferit de o persoana ca urmare a faptei ilicite savar?ite de o alta persoana, despagubirea care se acorda in cazul raspunderii delictuale avand o natura intotdeauna patrimoniala.
Prejudiciul constand in daune materiale reprezinta consecin?e de natura patrimoniala cauzate persoanei prin fapte ilicite culpabile, constand in atingerile aduse patrimoniului sau integritatii corporale a persoanelor.
Pentru a putea fi acordat de instanta prejudiciul produs prin savarsirea faptei ilicite trebuie sa fie cert, evaluabil in bani si nerecuperat.
Caracterul cert al daunelor materiale poate fi re?inut doar in condi?iile in care persoana care le solicita le dovede?te existen?a prin mijloace de proba corespunzatoare.
Astfel, in cauza s-a dovedit ca partii civile i-au fost sustrase doua bovine de catre incupatii MV si EI. De asemenea, din dovezile intocmite de organele de politie din data de 23.07.2013 (f. 33-34 dos.u.p.) reiese ca s-a procedat la ridicarea unei bovine de culoare negru cu alb, in varsta de aproximativ 6 ani si cu o greutate de aproximativ 500 kg de la inculpatul SN si la predarea acesteia partii civile IV.
Raportat la descrierea pe care partea civila a realizat-o cu privire la bovinele sustrase in cuprinsul declaratiei date in cursul urmarii penale (f. 28-30 dos. u.p.), instanta observa ca acesteia i se cuvine contravaloarea bovinei nerecuperate, care prezinta urmatoarele caracteristici: varsta de 2 ani (la data savarsirii faptei), culoarea neagra, greutate de aproximativ 350-400 kg.
Conform adresei nr. 1019/04.05.2015 emisa de Directia pentru Agricultura Bacau (f. 263 dos. jud.) pretul de vanzare pentru o bovina femela adulta destinata reproducerii, la nivel de an 2013 este de 5,5 – 6,0 lei/kg greutate in viu, iar la nivel de an 2015, pretul de vanzare pentru o astfel de bovina este de 7,0 – 7,5 lei/kg greutate in viu.
Luand in considerare principiul repararii integrale a prejudiciului cauzat printr-o fapta ilicita, reglementat de art. 1.385 alin. 1 C. civ., specific raspunderii civile delictuale, instanta va avea in vedere la calcularea acestuia valoarea indicata de institutia mentionata anterior pentru anul 2015, valoare care i-ar permite partii civile, in mod obiectiv, sa achizitioneze, in prezent, o bovina cu caracteristicile pe care le avea cea nerecuperata.
In aceste conditii, instanta se va raporta la valorile cuprinse intre 2.450 – 2.800 lei (calculata cu pretul de 7,0 lei/kg greutate in viu) si 2.560 lei – 3.000 lei (calculata cu pretul de 7,5 lei/kg greutate in viu).
In ceea ce prive?te raportul de cauzalitate intre fapta ilicita ?i prejudiciu, in cauza, existen?a acestuia reiese din insa?i realizarea elementului material a infrac?iunii de furt calificat.
Vinova?ia reprezinta atitudinea psihica pe care autorul a avut-o la momentul imediat anterior savar?irii faptei, fa?a de savar?irea ?i urmarile acesteia.
Referitor la condi?ia vinova?iei, instan?a constata ca art. 1.357 C. civ. prevede ca ,,Autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa.”
Forma de vinova?ie cu care au ac?ionat inculpatii MV, EI si SN este cea a inten?iei directe, prevazuta de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C. pen. 1969, acestia prevazand rezultatul faptei lor, ?i urmarind producerea lui.
Avand in vedere toate aceste aspecte, in temeiul art. 25 C. proc. pen., art. 397 C. proc. pen. raportat la art. 1.349 C. civ., art. 1.357 C. civ. si art. 1.382 C. pen. va admite in parte actiunea civila formulata de partea civila IV si va obliga, in solidar, inculpatii MV, EI si SN la plata sumei de 3.000 lei, reprezentand contravaloarea bovinei nerecuperate.
In temeiul art. 274 alin. 1 si alin. 2 C. proc. pen. va obliga pe inculpatul inculpatul SN la plata sumei de 1.600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare in favoarea statului (suma de 800 lei aferenta urmaririi penale si suma de 800 lei aferenta judecatii), pe inculpatul MV la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare in favoarea statului (suma aferenta judecatii) si pe inculpatul Elisei Ionut la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare in favoarea statului (suma aferenta judecatii).
II. Situatia inculpatilor DG, BM si GA
In fapt, se retine ca inculpatul DG, este in relatii de prietenie cu inculpatii BM, minor la data savarsirii faptei, si GA.
In ziua de 03.04.2013, cei trei inculpati s-au intalnit la locuinta inculpatului GA si, de comun acord, s-au inteles ca inculpatii DG si BM sa sustraga oile partii civile TT din comuna , iar inculpatul GAlin sa asigure transportul ovinelor si sa identifice un cumparator.
Dupa ce au luat aceasta hotarare, inculpatul GA l-a sunat pe martorul CM din si l-a intrebat daca doreste sa cumpere oi, fara a-i face cunoscuta provenienta, acesta din urma fiind de acord.
In noaptea de 03/04.04.2013 cei trei inculpati s-au deplasat cu autoturismul condus de inculpatul GA. Acesta a oprit in apropierea locuinta partii civile TT si a ramas in strada pentru a-i astepta pe ceilalti doi inculpati cu oile sustrase.
Inculpatii DG si BM au mers la poarta partii civile si s-au uitat peste aceasta, observand unde se aflau oile. Acestia s-au deplasat in exteriorul curtii pana la locul unde se aflau animalele, dupa care inculpatul DG a smuls doua scanduri din gard si a intrat singur in curte. Din interiorul curtii, el i-a dat inculpatului BM, prin gard, trei oi si patru miei, pe care le-au dus pana la locul in care ii astepta inculpatul Grigoras Alin si le-au incarcat in autotursimul acestuia, marca Opel Astra, de culoare albastra, model break, inmatriculat in Bulgaria.
Toti trei inculpatii s-au deplasat la locuinta martorului CM, caruia inculpatul GA i-a vandut oile cu suma de 600 lei, din care a primit suma de 300 lei pe loc, restul sumei urmand sa il primeasca dupa cateva zile.
Din banii primiti, inculpatul GA i-a dat inculpatului DG suma de 150 lei, iar inculpatului BM suma de 60 lei.
Martorul CM a taiat o parte din ovinele cumparate, iar restul le-a vandut, astfel incat acestea nu au mai putut fi recuperate.
La data de 14.08.2013 inculpatii DG si BM au aratat si descris organelor de politie modul in care au procedat la comiterea faptei.
Inculpatul GA nu a recunoscut comiterea faptei, sustinand ca nu a participat la comiterea infractiunii si ca oile vandute martorului CM in data de 04.04.2013, in jurul orei 09.40, erau de la stana tatalui inculpatului DG.
Desi sotia inculpatului GA, martora GV, a confirmat sustinerile acestuia, instanta constata ca declaratia sa nu se coroboreaza cu niciun mijloc de proba.
Apararea inculpatului GA este combatuta atat de declaratiile coinculpatilor DG si BM, cu care a fost si confruntat, de cea a martorului CM, dar si de continutul convorbirilor purtate in perioada respectiva, interceptate in baza autorizatiei de interceptare nr. 31/02.04.2013.
Starea de fapt astfel cum a fost descrisa este probata cu procesul-verbal de cercetare la fata locului (f. 252-253 dos. u.p.), declaratie parte civila TT (f. 254-255, 260 dos. u.p.), declaratii inculpat DG (f. 262-263, 264, 265, 266-267, 270-271 dos. u.p.), declaratii inculpat BM (f. 278-279, 280-281 dos. u.p.), declaratii inculpat GA (f. 284-286, 287 dos. u.p.), declaratie martor CM (f. 293-294 dos. u.p.), declaratie TM (f. 297-298 dos. u.p.), declaratie martor DG (f. 299 dos. u.p.), declaratie martor GV (f. 300 dos. u.p.), procese-verbale de confruntare (f. 301-302, 303-304 dos. u.p.), procese-verbal de reconstituire (f. 305-306, 310-311 dos. u.p.), plansa fotografica (f. 308-309 dos. u.p.), procese-verbale de redare convorbiri (f. 317-318, 319-320, 321-322, 323-324, 325-326, 327-328, 329-330, 331, 332, 333-334, 335-336, 337-338 dos. u.p.).
Raportat la mijloacele de proba administrate in cauza, instanta constata ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita cu vinovatie de inculpati dincolo de orice indoiala rezonabila, asa cum prevad dispozitiile art. 396 alin. 2 C. proc. pen.
Avand in vedere faptul ca infractiunea analizata a fost savarsita de inculpati in noaptea de 03/04.04.2013, data anterioara intrarii in vigoare a NCP, se impune analizarea legii penale mai favorabile.
Art. 3 din C. pen. consacra principiul activitatii legii penale stabilind ca legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in vigoare. Art. 5 alin. 1 al aceluiasi act normativ prevede o exceptie de la principiul activitatii legii penale, stabilind ca „in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila”.
Criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au in vedere atat conditiile de incriminare si de tragere la raspundere penala, cat si conditiile referitoare la pedeapsa (Decizia nr. 1470/08.11.2011 a Curtii Constitutionale a Romaniei). De asemenea, instanta va avea in vedere si Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curtii Constitutionale a Romaniei, care impune analizarea globala a aplicarii legii penale mai favorabile.
Instanta urmeaza sa analizeze legea penala mai favorabila si sa solutioneze latura penala a cauzei in raport de fiecare inculpat.
1. In ceea ce il priveste pe inculpatul DG, instanta apreciaza ca legea penala mai favorabila este cea anterioara intrarii in vigoare a NCP, in raport de urmatoarele argumente.
Astfel, sub aspectul continutului constitutiv al infractiunii, reglementarea anterioara (art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c C. pen. 1969) este similara cu cea actuala (art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d, cu aplicarea art. 77 lit. a si d C. pen.), incriminand fapta de furt savarsita in imprejurari agravante.
Rezulta ca fapta inculpatului intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat prevazuta atat de vechea reglementare, cat si de noua reglementare.
Sub aspectul limitelor de pedeapsa prevazute de cele doua reglementari, instanta constata ca noua reglementare prevede un regim sanctionator mai bland, respectiv pedeapsa inchisorii de la 1 la 5 ani, spre deosebire de C. pen. 1969, care sanctioneaza infractiunea in cauza cu inchisoare de la 3 la 5 ani.
Trecand mai departe si analizand comparativ modalitatile de individualizare a executarii pedepsei prevazute de cele doua legi succesive, pare a fi mai favorabila cea prevazuta de C. pen. 1969 intrucat este posibila aplicarea art. 81 C. pen. 1969 in cazul aplicarii unei pedepse de pana la 3 ani inchisoare, iar la implinirea termenului de incercare al suspendarii conditionate, daca nu se dispune anularea sau revocarea acesteia, inculpatul este reabilitat de drept.
NCP nu mai reglementeaza institutia suspendarii conditionate a executarii pedepsei si nu mai prevede beneficiul reabilitarii de drept in cazul condamnarii la o pedeapsa cu suspendare sub supraveghere, iar obligatiile impuse condamnatului pe perioada termenului de supraveghere sunt mai numeroase, fiind impuse pe langa masurile de supraveghere, si respectarea a cel putin uneia dintre obligatiile prevazute de art. 93 alin. 2 C. pen., dar si cea a prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Este adevarat ca NCP reglementeaza doua noi modalitati de individualizare care sunt mai favorabile decat suspendarea conditionata a executarii pedepsei reglementate de C. pen. 1969, respectiv renuntarea la aplicarea pedepsei si amanarea aplicarii pedepsei, care exclud pronuntarea unei solutii de condamnare, insa instanta considera ca aceste modalitati de individualizare a raspunderii penale sunt mult prea blande in raport cu gradul de pericol social al infractiunii analizate.
Avand in vedere imprejurarea ca inculpatul a recunoscut savarsirea infractiunii si a solicitat ca judecarea sa sa se faca in baza probelor administrate in cursul urmaririi penale, instanta urmeaza sa reduca cu o treime limitele pedepsei inchisorii conform art. 396 alin. 10 din C. proc. pen.
In aceste conditii, in temeiul art. 386 alin. 1 C. proc. pen., instanta urmeaza sa respinga cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei asa cum a fost retinuta in rechizitoriu (fapta savarsita in noaptea de 03/04.04.2013, parte civila TT), formulata de inculpatul DG, prin aparator, din infractiunea de furt calificat, prevazuta de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c C. pen. 1969, in infractiunea de furt calificat, prevazuta de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d, cu aplicarea art. 77 lit. a si d C. pen., art. 75 alin. 2 lit. a si b C. pen. si art. 5 alin. 1 C. pen.
Asa fiind, instanta retine ca, in drept, fapta inculpatului DG care, in noaptea de 03/04.04.2013, a sustras, prin efractie, impreuna cu inculpatul BM (minor la data savarsirii faptei), trei oi si patru miei, din curtea partii civile TT, pe care, in baza unei intelegeri prealabile, le-au transportat cu autoturismul inculpatului GA, acesta aflat la volan, unde acesta din urma le-a vandut, fiecare dintre inculpati primind o parte din bani, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat, prevazute de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c C. pen. 1969.
Privitor la latura obiectiva, elementul material al infrac?iunii de furt calificat, consta in sustragerea a trei oi si patru miei din curtea partii civile TT, animale care se aflau in proprietatea acestuia din urma.
Urmarea imediata consta in producerea unui prejudiciu in patrimoniul persoanei vatamate, prejudiciu evaluat la suma de 1.300 lei.
Intre ac?iunile ilicite ale inculpatului ?i prejudiciul patrimonial, se constata existen?a unei legaturi de cauzalitate.
In privin?a laturii subiective a infrac?iunii de furt calificat se re?ine forma de vinova?ie a inten?iei directe justificate prin urmarirea unui scop special, constand in insu?irea bunurilor mentionate anterior, dar si prin actionarea acestuia in baza unui plan infractional prestabilit.
In ceea ce priveste imprejurarile care califica infractiunea de furt calificat, instanta constata ca aceasta a fost savarsita in timpul noptii, respectiv in noaptea 03/04/04.2013. De asemenea, fapta a fost savar?ita prin efrac?ie, inculpatul smulgand doua scanduri din gardul ce imprejmuia locuinta si anexele apartinand partii civile TT, pentru a putea patrunde in curte.
Fapta a fost savarsita de BM (minor la data savarsirii faptei), in calitate de coautor, si cu inculpatul GA, care, in calitate de complice concomitent, i-a dus cu autoturismul sau pe ceilalti doi inculpati la locuinta partii civile si a dus, cu acest autovehicul, animalele sustrase , unde le-a vandut martorului CM, coinculpatii impartind suma de bani primita de la acesta.
La individualizarea pedepsei, instanta va avea in vedere criteriile generale prevazute de art. 72 alin. 1 C. pen. 1969, respectiv dispozitiile partii generale a C. pen., limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, gradul de pericol social al faptei savarsite, persoana infractorului si imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
Cu privire la gradul de pericol social concret al faptei savarsite de inculpat, instanta apreciaza ca aceasta prezinta periculozitate avand in vedere modul in care a fost savar?ita. Faptul ca inculpatul a actionat in baza unui plan infractional prestabilit, procedand la sustragere animalelor, pe timp de noapte, impreuna cu inca doua persoane, dintre care una a sustras efectiv animalele in cauza, iar cealalta a ajutat la transportul animalelor cu autoturimul sau si la vinderea acestora unei persoane in aceeasi noapte, ilustreaza sporirea sanselor de reusita a activitatii infractionale.
Astfel, intunericul creeaza un context obiectiv in care se creeaza o stare de vulnerabilitate in ceea ce priveste protectia bunurilor persoanelor. De asemenea, savarsirea infractiunii prin efractie ilustreaza determinarea inculpatului de a accede la bunurile aflate in acel spatiu.
Faptul ca una dintre persoanele cu care s-a savarsit infractiunea este minora denota periculozitatea inculpatului, in conditiile in care prin implicarea unei persoane in astfel de activitati ilicite este pusa in pericol dezvoltarea morala si sociala a unei astfel de persoane.
In ceea ce prive?te persoana inculpatului, instanta constata ca acesta are doar 4 clase, nu are ocupatie, loc de munca si ca nu este casatorit.
Din fi?a de cazier judiciar a inculpatului reiese ca acesta nu are antecedente penale, aplicandu-i-se doar amenzi administrative pentru savarsirea unor fapte prevazute de legea penala, aspect care denota ca, de fapt, acesta se afla la primul contact cu legea penala.
Cu toate acestea, instanta apreciaza ca inculpatul nu a avut o conduita buna anterior savarsirii infractiunii, avand in vedere exact aceste abateri ale inculpatului de la normele legale, pentru care a fost sanctionat administrativ de mai multe ori. Raportat la acest aspect, instanta considera ca inscrisurile in circumstantiere depuse de inculpat (f. 149-151 dos. jud.) nu sunt de natura sa ateste conduita buna a inculpatului anterior savarsirii infractiunii pentru care a fost trimis in judecata in prezenta cauza.
In ceea ce priveste atitudinea inculpatului in timpul procesului penal, instan?a constata ca acesta a colaborat de la inceput cu organele de urmarire penala, cu exceptia declaratiei date la data de 13.08.2013 (f. 265 dos. u.p.), recunoscand savar?irea faptei ?i oferind informatii corecte cu privire la modul in care a operat in acest sens.
Instanta retine faptul ca inculpatul nu s-a sustras de la judecata si ca nu a incercat ulterior zadarnicirea aflarii adevarului.
Instanta ia in considerare si faptul ca inculpatul a efectuat demersuri in vederea solutionarii amiabile a cauzei, atat cu privire la latura penala, cat si la cea civila, prin convocarea partii civile TT la o sedinta de informare privind procedura medierii (f. 60-66 dos. jud.), demersuri care au ramas fara rezultat.
Potrivit dispozitiilor legale in cauza infractiunea de furt calificat este pedepsita cu inchisoare de la 3 la 15 ani.
Dupa reducerea limitelor pedepsei inchisorii cu o treime, asa cum impun prevederile art. 396 alin. 10 C. proc. pen., instanta il va condamna pe inculpatul DG la pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prevazuta de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c C. pen. 1969 si art. 5 alin. 1 C. pen.
Scopul pedepsei consta in prevenirea savarsirii de noi infractiuni, scop care se realizeaza atat cu privire la persoanele carora li se aplica o pedeapsa menita sa asigure constrangerea si reeducarea, cat si cu privire la ceilalti destinatari ai legii penale care vor adopta o conduita conforma cu exigentele acestei legi in vederea evitarii aparitiei unui raport de conflict cu statul.
Apreciind ca scopul pedepsei se poate realiza si fara privare de libertate, instanta, avand in vedere ca sunt intrunite conditiile prevazute de art. 81 C. pen. 1969, va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 2 ani inchisoare, iar, in baza art. 82 C. pen. 1969, va stabili un termen de incercare de 4 ani ce urmeaza a se calcula de la ramanerea definitiva a prezentei hotarari.
Cu privire la aceasta modalitate de individualizare judiciara de executare a pedepsei, instanta o apreciaza ca fiind cea mai potrivita pentru inculpat, acesta indeplinind conditiile cumulative, strict si limitativ prevazute de lege: pedeapsa aplicata nu este mai mare de 3 ani inchisoare, inculpatul nu a fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, iar scopul pedepsei poate fi atins chiar si fara executarea acesteia in regim de detentie.
Instan?a are in vedere la stabilirea pedepsei accesorii Decizia in interesul legii nr. 74/2007 a Sectiilor Unite ale Inaltei Cur?i de Casa?ie ?i justi?ie, dar ?i jurispruden?a CEDO incidenta (Hirst impotriva Regatului Unit al Marii Britanii ?i Irlandei de Nord), care stabile?te ca nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuind sa fie dispusa in functie de natura faptei sau de gravitatea deosebita a acesteia.
Astfel, in temeiul art. 71 C. pen. 1969 urmeaza a aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C. pen. 1969.
In baza art. 71 alin. 5 C. pen. 1969 pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii se suspenda si executarea pedepselor accesorii.
Instanta va atrage atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen. 1969, a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
2. In ceea ce il priveste pe inculpatul BM, minor la data savarsirii faptei, instanta apreciaza ca legea penala mai favorabila este NCP, in raport de urmatoarele argumente.
Astfel, sub aspectul continutului constitutiv al infractiunii, reglementarea anterioara (art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 99 alin. 3 C. pen. 1969) este similara cu cea actuala (art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d, cu aplicarea art. 77 lit. a si art. 113 alin. 3 C. pen.), incriminand fapta de furt savarsita in imprejurari agravante.
Rezulta ca fapta inculpatului intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat prevazuta atat de vechea reglementare, cat si de noua reglementare.
Conform noii reglementari, art. 114 alin. 1 C. pen., instanta are obligatia sa aplice persoanei care a savarsit o infractiune in timpul minoritatii, o masura educativa neprivativa de libertate, cu exceptia situatiei in care aceasta are posibilitatea de a aplica o masura educativa privativa de libertate in cazurile prevazute de art. 114 alin. 2 C. pen.
Analizand comparativ masurile educative neprivative de libertate prevazute de ambele reglementari, instanta constata ca cele prevazute de NCP sunt mai blande decat cele prevazute de C. pen. 1969, cu exceptia masurii educative a mustrarii, prevazute de art. 102 C. pen. 1969, care presupune doar dojenirea minorului, aratarea pericolului social al faptei savarsite, sfatuirea acestuia sa se poarte in asa fel incat sa dea dovada de indreptare si atentionarea sa cu privire la consecintele reiterarii comportamentului infractional.
Intrucat instanta considera ca aceasta din urma masura educativa, prevazuta de C. pen. 1969 este prea blanda in raport cu gradul de pericol social al infractiunii, aceasta se va orienta spre aplicarea uneia dintre masurile educative neprivative de libertate pravazute de NCP.
In aceste conditii, in temeiul art. 386 alin. 1 C. proc. pen., instanta urmeaza sa admita cererea reprezentantului Ministerului Public de schimbare a incadrarii juridice a faptei asa cum a fost retinuta in rechizitoriu (fapta savarsita in noaptea de 03/04.04.2013, parte civila TT), din infractiunea de furt calificat, prevazuta de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 99 alin. 3 C. pen. 1969, in infractiunea de furt calificat, prevazuta de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d, cu aplicarea art. 77 lit. a, art. 113 alin. 3 C. pen. si art. 5 alin. 1 C. pen.
Asa fiind, instanta retine ca, in drept, fapta inculpatului BM care, in noaptea de 03/04.04.2013, a sustras, impreuna cu inculpatul DG, in calitate de coautor, trei oi si patru miei, din curtea partii civile TT, pe care, in baza unei intelegeri prealabile, le-au transportat cu autoturismul inculpatului GA, acesta aflat la volan, , unde acesta din urma le-a vandut, fiecare dintre inculpati primind o parte din bani, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat, prevazuta de prevazuta de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d, cu aplicarea art. 77 lit. a, art. 113 alin. 3 C. pen. si art. 5 alin. 1 C. pen.
Privitor la latura obiectiva, elementul material al infrac?iunii de furt calificat, consta in sustragerea a trei oi si patru miei din curtea partii civile TT, animale care se aflau in proprietatea acestuia din urma.
Urmarea imediata consta in producerea unui prejudiciu in patrimoniului persoanei vatamate, prejudiciu evaluat la suma de 1.300 lei.
Intre ac?iunile ilicite ale inculpatului ?i prejudiciul patrimonial, se constata existen?a unei legaturi de cauzalitate.
In privin?a laturii subiective a infrac?iunii de furt calificat se re?ine forma de vinova?ie a inten?iei directe justificate prin urmarirea unui scop special, constand in insu?irea bunurilor mentionate anterior, dar si prin actionarea acestuia in baza unui plan infractional prestabilit.
In ceea ce priveste imprejurarile care califica infractiunea de furt calificat, instanta constata ca aceasta a fost savarsita in timpul noptii, respectiv in noaptea 03/04.04.2013.
Desi doar inculpatul DG a smuls cele doua scanduri din gardul ce imprejmuia locuinta si anexele partii civile TT, pentru a intra in curte, instanta considera ca, in mod corect, s-a retinut circumstanta agravanta a efractiei in sarcina inculpatului BM, intrucat este o circumstanta reala de care acesta din urma a avut cunostinta, fiind savarsita in prezenta sa.
Fapta a fost savarsita de catre mai multe persoane, respectiv de inculpat, impreuna cu inculpatul BM in calitate de coautor, si cu inculpatul GA, care in calitate de complice concomitent, i-a dus cu autoturismul sau pe ceilalti doi inculpati la locuinta partii civile si a dus, cu acest autovehicul, animalele sustrase , unde le-a vandut martorului CM, coinculpatii impartind suma de bani primita de la acesta.
La alegerea masurii educative, instanta va avea in vedere criteriile generale prevazute de art. 74 C. pen., respectiv imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita si rezultatul infractiunii comise, conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal, nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.
Cu privire la gradul de pericol social concret al faptei savarsite de inculpat, instanta apreciaza ca aceasta prezinta periculozitate avand in vedere modul in care a fost savar?ita. Faptul ca inculpatul a actionat in baza unui plan infractional prestabilit, procedand la sustragere animalelor, pe timp de noapte, impreuna cu inca doua persoane, dintre care una a sustras efectiv animalele in cauza, iar cealalta a ajutat la transportul animalelor cu autoturimul sau si la vinderea acestora unei persoane in aceeasi noapte, ilustreaza sporirea sanselor de reusita a activitatii infractionale.
Astfel, intunericul reprezinta un context obiectiv in care se creeaza o stare de vulnerabilitate in ceea ce priveste protectia bunurilor persoanelor.
In ceea ce prive?te persoana inculpatului, instanta constata ca acesta are doar 3 clase, nu are ocupatie, loc de munca si ca nu este casatorit.
Din fi?a de cazier judiciar a inculpatului reiese ca acesta nu are antecedente penale, acesta aflandu-se la primul contact cu legea penala.
In ceea ce priveste atitudinea inculpatului in timpul procesului penal, instan?a constata ca acesta a colaborat de la inceput cu organele de urmarire penala, recunoscand savar?irea faptei ?i oferind informatii corecte cu privire la modul in care a operat in acest sens.
Instanta retine faptul ca inculpatul nu s-a sustras de la judecata si ca nu a incercat ulterior zadarnicirea aflarii adevarului.
In referatul de evaluare al inculpatului Buca Marin intocmit de Serviciul de Probatiune Bacau (f. 138-141 dos. jud.) se precizeaza ca acesta provine dintr-o relatie legal constituita si ca locuieste in continuare cu familia sa. Inculpatul se afla intr-o relatie de concubinaj cu numita CDE (17 ani, 8 clase absolvite), cu care are un copil in varsta de 1 an, la intretinerea acestora contribuind familia inculpatului. Se mai mentioneaza ca acesta este desconsiderat de familie ca urmare a lipsei unei abilitati de dezvoltare personala, observandu-se capacitatea scazuta de a intelege intrebarile adresate de consilierul de probatiune si de a se exprima coerent.
Inculpatul are un frate vitreg, numitul TNC, care, in prezent executa o pedeapsa de 7 ani inchisoare, ca urmare a savarsirii unor infractiuni de furt calificat.
In ceea ce priveste activitatea pe care o desfasoara, se precizeaza ca inculpatul este implicat in diverse activitati in cadrul gospodariei familiei sale si ca, uneori, presteaza diverse munci agricole pentru persoane din comunitate in schimbul unor sume modice, aceasta din urma activitate nefiind o ocupatie constanta.
Referitor la motivatia care a stat la baza savarsirii infractiunii in cauza, inculpatul a sustinut ca activitatea infractionala a fost cauzata de mai multi factori, respectiv aflarea sub influenta bauturilor alcoolice, lipsa posibilitatilor finaciare si insistenta celorlalti doi inculpati in acest sens.
Pentru toate aceste considerente, in temeiul art. 114 alin. 1 C. pen. rap. la art. 115 alin. 1 pct. 1 lit. b C. pen. si la art. 118 C. pen. instanta va aplica inculpatului masura educativa a supravegherii pe o perioada de 4 luni, incepand cu data ramanerii definitive a prezentei hotarari, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prevazuta de prevazuta de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d, cu aplicarea art. 77 lit. a, art. 113 alin. 3 C. pen. si art. 5 alin. 1 C. pen., sub coordonarea Serviciului de Probatiune Bacau, pentru a se asigura participarea la un curs de formare profesionala.
In baza art. 121 alin. 1 lit. e C. pen. va impune inculpatului BM ca pe durata executarii masurii educative a supravegherii sa se prezinte la Serviciul de Probatiune Bacau la datele fixate de acesta.
Supravegherea si indrumarea inculpatului BM in executarea masurii educative a supravegherii va fi realizata de parintii acestuia, numitii BM si BV.
Controlul executarii masurii educative a supravegherii si controlul indeplinirii atributiilor de catre numitii BM si BV se realizeaza de catre consilierul de probatiune.
Consilierul de probatiune din cadrul Serviciului de Probatiune Bacau va decide, pe baza evaluarii initiale a inculpatului BM, cursul de formare profesionala ce trebuie urmat si institutia din comunitate in care urmeaza sa aiba loc.
Va atrage atentia inculpatului asupra prevederilor art. 123 alin. 1 C. pen. privind prelungirea sau inlocuirea masurii educative cu o alta masura neprivativa mai severa ori cu internarea intr-un centru educativ, in situatia nerespectarii obligatiilor impuse ori in cazul savarsirii unei noi infractiuni in cursul executarii masurii educative.
3. In ceea ce il priveste pe inculpatul GA, instanta apreciaza ca legea penala mai favorabila este cea anterioara intrarii in vigoare a NCP, in raport de urmatoarele argumente.
Astfel, sub aspectul continutului constitutiv al infractiunii, reglementarea anterioara (art. 26 rap. la art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c C. pen. 1969) este similara cu cea actuala (art. 48 rap. la art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d, cu aplicarea art. 77 lit. a si d C. pen.), incriminand fapta de furt savarsita in imprejurari agravante.
Rezulta ca fapta inculpatului intruneste elementele constitutive ale complicitatii la infractiunea de furt calificat prevazuta atat de vechea reglementare, cat si de noua reglementare.
Sub aspectul limitelor de pedeapsa prevazute de cele doua reglementari, instanta constata ca noua reglementare prevede un regim sanctionator mai bland, respectiv pedeapsa inchisorii de la 1 la 5 ani, spre deosebire de C. pen. 1969, care sanctioneaza infractiunea in cauza cu inchisoare de la 3 la 5 ani.
Trecand mai departe si analizand comparativ modalitatile de individualizare a executarii pedepsei prevazute de cele doua legi succesive, pare a fi mai favorabila cea prevazuta de C. pen. 1969 intrucat este posibila aplicarea art. 86 indice 1 C. pen. 1969 in cazul aplicarii unei pedepse de pana la 4 ani inchisoare, iar la implinirea termenului de incercare al suspendarii sub supraveghere, daca nu se dispune anularea sau revocarea acesteia, inculpatul este reabilitat de drept.
NCP nu mai prevede beneficiul reabilitarii de drept in cazul condamnarii la o pedeapsa cu suspendare sub supraveghere, iar obligatiile impuse condamnatului pe perioada termenului de supraveghere sunt mai numeroase, respectiv respectarea a cel putin uneia dintre cele prevazute de art. 93 alin. 2 C. pen. si cea a prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
In ceea ce priveste suspendarea conditionata a executarii pedepsei prevazute de C. pen. 1969 instanta apreciaza ca aceasta modalitate de individualizare nu este corespunzatoare avand in vedere faptul ca, desi inculpatul a mai beneficiat de doua ori de aceasta institutie juridica, conform fisei de cazier judiciar, acesta nu a inteles sa adopte un compotament situat in cadrul limitelor legale.
Este adevarat ca NCP reglementeaza doua noi modalitati de individualizare care sunt mai favorabile decat suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei reglementate de C. pen. 1969, respectiv renuntarea la aplicarea pedepsei si amanarea aplicarii pedepsei, care exclud pronuntarea unei solutii de condamnare, insa instanta considera ca aceste modalitati de individualizare a raspunderii penale sunt mult prea blande in raport cu gradul de pericol social al infractiunii analizate.
Avand in vedere imprejurarea ca inculpatul a recunoscut savarsirea infractiunii si a solicitat ca judecarea sa sa se faca in baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si a inscrisurilor in circumstantiere, instanta urmeaza sa reduca cu o treime limitele pedepsei inchisorii conform art. 396 alin. 10 din C. proc. pen.
Intrucat inculpatul a achitat prejudiciul produs partii civile TT, in temeiul art. 386 alin. 1 C. proc. pen., instanta urmeaza sa admita cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei asa cum a fost retinuta in rechizitoriu (fapta savarsita in noaptea de 03/04.04.2013, parte civila TT), formulata de inculpatul GA, prin aparator, in sensul retinerii circumstantei atenuante prevazute de art. 74 alin. 1 lit. b C. pen. 1969, din complicitate la infractiunea de furt calificat, prevazuta de art. 26 C. pen. 1969 rap. la art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c C. pen. 1969, in complicitate la infractiunea de furt calificat, prevazuta de art. 26 C. pen. 1969 rap. la art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c C. pen. 1969, art. 74 alin. 1 lit. b C. pen. 1969 si art. 5 alin. 1 C. pen.
Asa fiind, instanta retine ca, in drept, fapta inculpatului GA care, in noaptea de 03/04.04.2013, in urma unei intelegeri prealabile, i-a transportat cu autovehiculul sau pe inculpatii DG pana in apropierea locuintei partii civile TT pentru a sustrage ovine, a transportat apoi oile sustrase , unde le-a vandut martorului CM, contra unei sume pe care au impartit-o intre ei, inculpatul achitand ulterior partii civile prejudiciul produs, intruneste elementele constitutive ale complicitatii la infractiunea de furt calificat, prevazuta de art. 26 C. pen. 1969 rap. la art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c C. pen. 1969, art. 74 alin. 1 lit. b C. pen. 1969 si art. 5 alin. 1 C. pen.
Privitor la latura obiectiva, elementul material al infrac?iunii de furt calificat consta in ajutorul acordat inculpatilor DG si BM la sustragerea a trei oi si patru miei din curtea partii civile TT, prin trasportarea acestora la aceasta locatie, urmata de transportarea animalelor , unde le-a vandut martorului CM.
Urmarea imediata consta in producerea unui prejudiciu in patrimoniul persoanei vatamate, prejudiciu evaluat la suma de 1.300 lei.
Intre ac?iunile ilicite ale inculpatului ?i prejudiciul patrimonial, se constata existen?a unei legaturi de cauzalitate.
In privin?a laturii subiective a infrac?iunii de furt calificat se re?ine forma de vinova?ie a inten?iei directe justificate prin urmarirea unui scop special, constand in insu?irea bunurilor mentionate anterior, dar si prin actionarea acestuia in baza unui plan infractional prestabilit.
In ceea ce priveste imprejurarile care califica infractiunea de furt calificat, instanta constata ca aceasta a fost savarsita in timpul noptii, respectiv in noaptea 03/04/04.2013. De asemenea, fapta a fost savar?ita prin efrac?ie, inculpatul prevazand ca ceilalti doi inculpati vor face ce este necesar pentru a patrunde in curtea apartinand partii civile TT, in locul in care se aflau animalele.
Fapta a fost savarsita de catre mai multe persoane, respectiv de inculpat, in calitate de complice concomitent, impreuna cu inculpatii BM (minor la data savarsirii faptei) si DG, in calitate de coautori.
In ceea ce imprejurarile care atenueaza gravitatea infractiunii de furt calificat instanta are in ve
conducere a unui vehicul fara permis - Sentinta penala nr. xxx din data de 19.04.2018
furt auto - Sentinta penala nr. 953 din data de 12.10.2018
ultraj - Sentinta penala nr. .... din data de 12.10.2018
distrugere - Sentinta penala nr. 738 din data de 30.03.2018
tentativa de furt calificat - Hotarare nr. 1762 din data de 27.09.2018
tainuire - Sentinta penala nr. 1008 din data de 22.10.2018
santaj - Hotarare nr. 18541 din data de 13.04.2017
loviri si alte violente - Hotarare nr. 18115 din data de 31.10.2017
talharie - Hotarare nr. 6711 din data de 09.05.2017
conducerea sub influenta bauturilor alcoolice - Hotarare nr. 13159 din data de 14.12.2017
santaj - Hotarare nr. 12160 din data de 27.04.2017
fals in declaratii - Hotarare nr. 2197 din data de 01.03.2017
plangere impotriva procurorului - Hotarare nr. 3794 din data de 21.12.2017
vatamare corporala - Hotarare nr. 9009 din data de 30.10.2017
amenintare si ultraj - Hotarare nr. 8606 din data de 08.06.2017
refuz nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale ?i bunurilor din patrimoniu - Hotarare nr. 8604 din data de 08.06.2017
alte plangeri - Hotarare nr. 3792 din data de 13.12.2017
talharie - Sentinta penala nr. 954 din data de 14.12.2017
loviri si alte violente - Hotarare nr. 3047 din data de 14.12.2017
- MV, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i C. pen. (fapta savarsita la data de 16/17.03.2013, persoana vatamata IV si denuntare calomnioasa, prev. de art. 259 alin. 1 C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a C. pen.
- EI, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i C. pen. (fapta savarsita la data de 16/17.03.2013, persoana vatamata IV).
- SN, pentru savarsirea complicitatii la infractiunea de furt calificat, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i C. pen. (fapta savarsita la data de 16/17.03.2013, persoana vatamata IV).
- DG, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c C. pen. (fapta savarsita la data de 03/04.04.2013, persoana vatamata TT).
- BM, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i C. pen. cu aplicarea art. 99 alin. 3 C. pen. (fapta savarsita la data de 03/04.04.2013, persoana vatamata TT).
- GA, pentru savarsirea complicitatii la infractiunea de furt calificat, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. a, g, i C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c C. pen. (fapta savarsita la data de 03/04.04.2013, persoana vatamata TT).
Prin incheierea nr. 78/24.07.2013 pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 11015/180/2013 a fost admisa propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau si s-a dispus arestarea inculpatului MV, fiind emis mandatul de arestare nr. 90/24.07.2013 pentru 29 de zile, acesta fiind anterior retinut 24 de ore.
Prin incheierea nr. 86/05.08.2013 pronuntata in dosarul nr. 11079/180/2013 Judecatoria Bacau a admis propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Bacau de arestare preventiva a inculpatului GA, fiind emis pe numele acestuia mandatul de arestare nr. 100/05.08.2013 pentru 30 de zile. Mandatul de arestare a fost pus in executare in aceeasi zi,inculpatul fiind prezent la judecata.
Intrucat in urma cercetarilor efectuate s-a constatat ca inculpatul MV a comis infractiunea de furt calificat retinuta in sarcina sa, impreuna cu inculpatul EI, si nu cu inculpatul GA, prin referatul din data de 07.08.2013 procurorul de caz a propus arestarea inculpatului EI revocarea masurii arestarii preventive luate fata inculpatul GA.
Astfel, prin incheierea nr. 88/07.08.2013 din dosarul nr. 11717/180/2013 Judecatoria Bacau a admis propunerea parchetului, a dispus arestarea inculpatului Elisei Ionut pentru o perioada de 29 de zile, acesta fiind anterior retinut 24 de ore, si a dispus revocarea masurii arestarii preventive fata de inculpatul GA care a fost pus in libertate la data de 08.08.2013.
Prin Sentinta penala nr. 1691/03.10.2013 pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 12119/180/2013, definitiva prin neapelare la data de 15.10.2013, s-a dispus disjungerea actiunii penale in ceea ce ii priveste pe inculpatii SN, DG, BN si GA si a actiunii civile in integralitatea ei, intrucat inculpatii Mioc Vasile si Elisei Ionut s-au prevalat de procedura recunoasterii vinovatiei, formandu-se prezentul dosar.
Astfel, inculpatul MV a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prevazuta de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i C. pen. 1969, cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 C. proc. pen., si la pedeapsa de 1 an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de denuntare calomnioasa, prevazuta de art. 259 alin. 1 cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 C. proc. pen., aplicandu-i-se pedeapsa rezultanta de 3 ani inchisoare cu suspendare sub supraveghere.
Inculpatul EI a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani inchisoare cu suspendare conditionata pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prevazuta de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i C. pen. 1969, cu aplicarea art. 320 indice 1 alin. 7 C. proc. pen.
Prin incheierea de sedinta din data de 25.02.2014, in temeiul art. 6 alin. 2 din Legea nr. 255/2013, s-a dispus trimiterea cauzei la Judecatorul de camera preliminara, in conditiile in care nu a fost inceputa cercetarea judecatoreasca pana la intrarea in vigoare a NCPP.
Prin Incheierea din data de 04.04.2015 a judecatorului de camera preliminara, s-a constatat competenta Judecatoriei Bacau de a solutiona cauza, legalitatea actului de sesizare a instantei, a administrarii probelor si a efectuarii actelor de urmarire penala, dispunandu-se inceperea judecarii cauzei privind pe inculpatii MV, EI, SN, DG, BM si GA, pentru savarsirea infractiunilor mentionate anterior.
La termenul de judecata din data de 13.05.2014 partea civila IV a majorat cuantumul despagubirilor solicitate, de la suma de 3.000 lei la suma de 10.000 lei.
La data de 15.03.2014 Serviciul de Probatiune Bacau a depus prin Serviciul Registratura al Judecatoriei Bacau Referatul de evaluare cu privire la inculpatul BM.
La termenul de judecata din data de 30.03.2015, inculpatul DG solicitat judecarea sa in baza procedurii recunoasterii invinuirii prevazuta de art. 375 alin. 1 C. proc. pen., recunoscand savarsirea faptei de care a fost acuzat si solicitand ca judecarea sa sa se faca pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si a inscrisurilor depuse la dosar.
La termenul de judecata din data de 27.04.2015, inculpatul GA a solicitat judecarea sa in baza procedurii recunoasterii invinuirii prevazuta de art. 375 alin. 1 C. proc. pen., recunoscand savarsirea faptei de care a fost acuzat si solicitand ca judecarea sa sa se faca pe baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si a inscrisurilor depuse la dosar.
Au fost administrate proba cu inscrisurile depuse de inculpati, proba testimoniala pentru inculpatul SN, iar inculpatii BM si SN au dat declaratii.
Din analiza actelor si lucrarilor dosarului instanta retine urmatoarele:
I. Situatia inculpatilor MV, EI si SN
In fapt, se retine ca inculpatii MV si EI, sunt in relatii de prietenie.
Conform declaratiilor acestora date in fata organelor de urmarire penala (f. 44-48, 57-59, 60-61 dos. u.p.) inculpatul MV i-a propus inculpatului EI sa faca rost de bani prin sustragerea a doua bovine de la persoana vatamata IV, domiciliata in aceeasi localitate (imobilul nt. 146), aceasta adapostindu-si animalele intr-o anexa situata in apropierea locuintei sale (imobilul nr. 147). Desi inculpatul MV i-a propus acest lucru si martorului LC, acesta a refuzat sa participe la savarsirea activitatii infractionale.
Inainte cu cateva zile de comiterea faptei, inculpatii MV si EI s-au deplasat, cu microbuzul, la domiciliul inculpatului SN. Alegerea posibilului cumparator i-a apartinut inculpatului MV, intrucat doar acesta il cunostea pe inculpatul SN. In aceste conditii, inculpatul MV l-a intrebat pe acesta daca doreste sa cumpere doua bovine, pe care urmeaza sa le fure, in schimbul pretului de 2.500 lei.
Inculpatul SN a sustinut ca inculpatul MV a venit la domiciliul sau, insotit de o persoana de sex masculin pe care nu o cunostea, pentru a-i propune sa ii dea doua bovine in schimbul unui cal, intrucat urma sa se desparta de sotia sa. Inculpatul sustine ca i-a propus inculpatului MV sa ii plateasca bovinele, intrucat nu avea niciun cal pe care sa il dea la schimb, propunere acceptata de inculpat, fara a fi stabilita o suma in prealabil (f. 75-76, 77-78, 79 dos u.p., f. 242-243 dos. jud).
Inculpatii MV si EI sustin ca inculpatul SN a fost de acord sa cumpere bovinele, insa nu in schimbul pretului solicitat, acest din urma inculpat precizand ca va stabili contravaloarea animalelor dupa ce ii vor fi aduse.
In acest context inculpatul SN le-a solicitat sa fie atenti atunci cand vor sustrage bovinele si a specificat ca, in cazul in care vor vorbi la telefon despre furtul vacilor, inculpatul MV sa precizeze ca “Am rezolvat treaba cu via.” (f. 46, f. 57 verso dos. u.p.)
Dupa ce inculpatii MV si EI au mai stat aproximativ 60 de minute la domiciliul inculpatului SN, acesta din urma le-a dat suma de 10 lei pentru a putea sa se intoarca la locuintele lor.
In urma acestei intelegeri, in seara de 16.03.2013, ora 21.00, inculpatii MV i EI, dupa ce au stat la panda circa 15 minute pentru a se asigura ca nu sunt vazuti, au reusit sa intre in curtea imobilului nr. 147 proprietatea partii civile IV desfacand sarma cu care era asigurata poarta din spatele grajdului, dinspre camp.
Inculpatul MV a incercat sa deschida cu o teava de fier, gasita in curte, usa grajdului, care era asigurata cu un lacat, insa intrucat nu a reusit, acesta a tras impreuna cu inculpatul EI de usa, reusind astfel sa o deschida.
Urmele efractiei sunt dovedite cu procesul-verbal de cercetare la fata locului (f. 19-20 dos. u.p.) si cu plansa fotografica realizata cu aceasta ocazie (f. 21-24 dos. u.p.).
Dupa ce au patruns in grajd, inculpatii MV si EI au sustras doua bovine, una in varsta de 4 ani, cantarind circa 350 kg, si una in varsta de 2 ani, cantarind circa 350 kg-400 kg.
Conform declaratiei partii civile IV (f. 28-30 dos. u.p.) bovina in varsta de 4 ani era baltata alb cu negru, cu o tinta alba in frunte, o suvita alba, cu picioarele de la genunchi in jos albe, iar in rest neagra. In ceea ce priveste bovina in varsta de 2 ani partea civila a declarat ca aceasta era gestanta in luna a cincea si avea culoarea neagra.
Inculpatii MV si EI au scos bovinele din curte pe poarta pe care au intrat si le-au dus pe camp, pana la locuinta inculpatului MV, unde au ajuns in jurul orei 04.00 – 05.00, afara fiind intuneric.
Inculpatul SN i-a primit in curte, a luat bovinele si le-a dus in grajd, dupa care le-a dat inculptilor suma de 100 lei, urmand ca diferenta de bani sa le fie data in cateva zile.
Dupa cateva zile, inculpatii MV si EI s-au intors la domiciliul inculpatului SN unde au primit diferenta, respectiv suma de 1.000 de lei, pe care au impartit-o in mod egal, si un porc de 50 de kg (100 kg conform declaratiei inculpatului SN.
Porcul a fost transportat cu caruta de fiul inculpatului SN, martorul SI, la domiciliul martorei SM, sora inculpatului MV, unde inculpatii l-au sacrificat si impartit.
Inculpatul SN a vandut una dintre bovine, cu suma de 1.500 lei (conform declaratiei sale), unei persoane neidentificate, cealalta bovina fiind predata organelor de politie, si ulterior restituita partii civile.
Inculpatul SN a negat ca ar fi cunoscut provenienta bovinelor in cauza, sustinand ca nu a avut niciun motiv pentru care sa fie suspicios cu privire la faptul ca animalele i-au fost aduse la ora 06.00, in conditiile in care in acea dimineata era organizat un targ de animale , iar inculpatul MV dorea sa dea bovinele pentru ca urma sa se desparta de sotia sa.
Cu ocazia confruntarilor dintre inculpatul SN si inculpatii MV si EI, toti trei coinculpatii si-au mentinut pozitiile procesuale adoptate pana la acest moment (f. 95-98, 99-102 dos. u.p.).
Desi inculpatul MV a mintit cu privire la implicarea inculpatului GA in ceea ce priveste furtul celor doua vaci de la partea civila IV, motiv pentru care a fost condamnat pentru savarsirea infractiunii de marturie mincinoasa, instanta constata ca acesta a avut o pozitie procesuala constanta in ceea ce priveste implicarea inculpatului SN in acest sens.
Inculpatul MV a justificat savarsirea infractiunii de denuntare calomnioasa, atat prin raportare la relatia de prietenie pe care o are cu inculpatul EI, pe care a dorit sa il protejeze, cat si prin faptul ca inculpatul GA era plecat, neputand fi tras la raspundere (f. 44-48 dos. u.p.)
Instanta constata ca declaratiile inculpatilor MVsi EI il incrimineaza pe inculpatul SN, facand dovada existentei intelegerii prealabile dintre acestia. In acest sens, instanta retine ca toti trei inculpatii au sustinut ca intre ei nu exista relatii de dusmanie, conditii in care pozitia procesuala a inculpatilor MV si EI nu poate da nastere niciunei suspiciuni rezonabile cu privire la realitatea celor sustinute.
Mai mult, desi inculpatul SN a precizat ca nu se ocupa de comercializarea de animale, instanta are convingerea ca acesta cunoaste valoarea de circulatie a unui animal, avand in vedere faptul ca locuieste in mediul rural, are o gospodarie si cumpara animale, chiar daca nu in mod frecvent.
Astfel, valoarea mica pe care a platit-o inculpatul SN in raport cu contravaloarea a doua bovine de circa 350 kg fiecare, respectiv suma de 1.100 lei si un porc, chiar si cu o greutate de 100 kg, nu poate justifica existenta unei tranzactii licite.
De asemenea, momentul la care i-au fost aduse inculpatului SN cele doua bovine la domiciliu, respectiv in intervalul orar 04.00 - 05.00, atesta caracterul ascuns al tranzactiei ilicite in cauza si incercarea acestora de a impiedica orice persoana de a lua cunostinta despre aceasta. Instanta apreciaza ca organizarea unui targ de animale in acea dimineata, nu este de natura sa justifice ora la care i-au fost aduse inculpatului SN animalele in cauza, in conditiile in care inculpatul MV ar fi avut posibilitatea sa vanda bovinele la un pret corespunzator la acest targ, daca intr-adevar ar fi fost ale sale.
Situatia de fapt prezentata mai sus este dovedita prin coroborarea urmatoarelor mijloace de proba administrate in cursul urmaririi penale: proces-verbal de cercetare la fata locului si plansa foto aferenta (f. 19-20, 21-25); proces-verbal de folosire a cainelui de serviciu pentru prelucrarea urmelor de miros uman (f. 26-27); declaratii parte civila IV (f. 28-30, 31-32); dovezi de ridicare si de predare (f. 33,34); procese-verbale (f. 35, 36); declaratii inculpat MV (f. 42-43, 44-48, 49-50); declaratii inculpat EI (f. 55, 57-59, 60-61); declaratie inculpat GA (f. 66); declaratii inculpat SN (f. 75-76, 77-78, 79); declaratii martor SI (f. 80-81, 82); declaratie martor LC (f. 83-84); declaratie martora SM (f. 85-87); declaratii martor SC(f. 89-90, 91); declaratie martor LM (f. 92); declaratie martor LC (f. 93-94); procese-verbale de confruntare (f. 95-98,99-102); proces-verbal de reconstituire din data de 23.07.2013 si plansa foto aferenta (f. 103-105, 106-109); declaratie martor MP (f. 110); declaratie martor AV (f. 111); proces-verbal de reconstituire din data de 06.08.2013 si plansa foto aferenta (f. 112-113, 114-116); declaratie martor CV (f. 117); procese-verbale de prezentare pentru recunoastere si plansele foto aferente (f. 118-119, 120-122, 125-126, 127-129, 130-131, 132-134, 135-136, 137-139, 140-141, 142-144); declaratie martor CIA (f. 123-124); rapoarte de constatare tehnico-stiintifica privind detectia comprtamentului simulat (f. 145-147, 155-157); procese-verbale de redare convorbiri (f. 181-202).
Raportat la mijloacele de proba administrate in cauza, instanta constata ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita cu vinovatie de inculpatul SN dincolo de orice indoiala rezonabila, asa cum prevad dispozitiile art. 396 alin. 2 C. proc. pen.
Instanta urmeaza sa analizeze latura penala a cauzei exclusiv cu privire la inculpatul SN, avand in vedere ca actiunea penala cu privire la inculpatii MV si EI a fost solutionata prin Sentinta penala nr. 1691/03.10.2013 pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 12119/180/2013, definitiva prin neapelare la data de 15.10.2013.
Avand in vedere faptul ca infractiunea analizata a fost savarsita de inculpatii MV si EI in calitate de coautori, in noaptea de 16/17.03.2013, data anterioara intrarii in vigoare a NCP, se impune analizarea legii penale mai favorabile, la stabilirea acestui aspect important avand relevanta data la care autorul a savarsit activitatea infractionala.
Art. 3 din C. pen. consacra principiul activitatii legii penale stabilind ca legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in vigoare. Art. 5 alin. 1 al aceluiasi act normativ prevede o exceptie de la principiul activitatii legii penale, stabilind ca „in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila”.
Criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au in vedere atat conditiile de incriminare si de tragere la raspundere penala, cat si conditiile referitoare la pedeapsa (Decizia nr. 1470/08.11.2011 a Curtii Constitutionale a Romaniei). De asemenea, instanta va avea in vedere si Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curtii Constitutionale a Romaniei, care impune analizarea globala a aplicarii legii penale mai favorabile.
In ceea ce il priveste pe inculpatul SN, instanta apreciaza ca legea penala mai favorabila este cea anterioara intrarii in vigoare a NCP, in raport de urmatoarele argumente.
Astfel, sub aspectul continutului constitutiv al infractiunii, reglementarea anterioara (art. art. 26 C. pen. rap la 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i C. pen. 1969) este similara cu cea actuala (art. 48 C. pen. art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d C. pen.), incriminand fapta de furt savarsita in imprejurari agravante.
Pe noua reglementare nu s-ar mai retine circumstanta agravanta prevazuta de art. 77 lit. a C. pen., respectiv savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna, in conditiile in care aceasta implica participarea concomitenta a trei sau mai multe persoane in calitate de autori, coautori sau complici concomitenti la savarsirea faptei prevazute de legea penala, iar in prezenta cauza fapta a fost savarsita de inculpatii MV si EI in calitate de coautori, iar inculpatul SN a participat in calitate de complice anterior.
Rezulta ca fapta inculpatului intruneste elementele constitutive ale complicitatii la infractiunea de furt calificat prevazuta atat de vechea reglementare, cat si de noua reglementare.
Sub aspectul limitelor de pedeapsa prevazute de cele doua reglementari, instanta constata ca noua reglementare prevede un regim sanctionator mai bland, respectiv pedeapsa inchisorii de la 1 la 5 ani, spre deosebire de C. pen. 1969, care sanctioneaza infractiunea in cauza cu inchisoare de la 3 la 5 ani.
Trecand mai departe si analizand comparativ modalitatile de individualizare a executarii pedepsei prevazute de cele doua legi succesive, pare a fi mai favorabila cea prevazuta de C. pen. 1969 intrucat este posibila aplicarea art. 81 C. pen. 1969 in cazul aplicarii unei pedepse de pana la 3 ani inchisoare, iar la implinirea termenului de incercare al suspendarii conditionate, daca nu se dispune anularea sau revocarea acesteia, inculpatul este reabilitat de drept.
NCP nu mai reglementeaza institutia suspendarii conditionate a executarii pedepsei si nu mai prevede beneficiul reabilitarii de drept in cazul condamnarii la o pedeapsa cu suspendare sub supraveghere, iar obligatiile impuse condamnatului pe perioada termenului de supraveghere sunt mai numeroase, fiind impuse pe langa masurile de supraveghere, si respectarea a cel putin uneia dintre obligatiile prevazute de art. 93 alin. 2 C. pen., dar si cea a prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Este adevarat ca NCP reglementeaza doua noi modalitati de individualizare care sunt mai favorabile decat suspendarea conditionata a executarii pedepsei reglementate de C. pen. 1969, respectiv renuntarea la aplicarea pedepsei si amanarea aplicarii pedepsei, care exclud pronuntarea unei solutii de condamnare, insa instanta considera ca aceste modalitati de individualizare a raspunderii penale sunt mult prea blande in raport cu gradul de pericol social al infractiunii analizate.
Asa fiind, instanta retine ca, in drept, fapta inculpatului SN care le-a promis inculpatilor MV si EI ca va cumpara bovinele pe care acestia intentionau sa le sustraga de la partea civila IV, promisiune dusa la indeplinire ulterior, intruneste elementele constitutive ale complicitatii la infractiunea de furt calificat, prevazute de art. 26 C.pen. 1969 rap. la art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i C. pen. 1969, cu aplicarea art. 5 C. pen.
Privitor la latura obiectiva, elementul material al infrac?iunii de furt calificat consta promisiunea inculpatului facuta inculpatilor MV EI de a cumpara bovinele care urmau sa fie sustrase.
Urmarea imediata consta in producerea unui prejudiciu in patrimoniul persoanei vatamate, respectiv prejudiciul evaluat in raport de valoarea celor doua bovine sustrase. Trebuie mentionat faptul ca valoarea prejudiciului s-a diminuat ca urmare a restituirii uneia dintre bovine partii civile.
Intre ac?iunile ilicite ale inculpatului ?i prejudiciul patrimonial, se constata existen?a unei legaturi de cauzalitate.
In privin?a laturii subiective a infrac?iunii de furt calificat se re?ine forma de vinova?ie a inten?iei directe justificate prin urmarirea unui scop special, constand in cumpararea animalelor sustrase la un pret inferior celui de piata.
In ceea ce priveste imprejurarile care califica complicitatea la infractiunea de furt calificat, instanta constata ca sustragerea bovinelor a fost savarsita in timpul noptii, respectiv in noaptea 16/17.04.2013, inculpatul prevazand acest aspect, in conditiile in care cel mai oportun moment de a desfasura activitatea infractionala era cand afara intunericul era instalat. De asemenea, fapta a fost savar?ita prin efrac?ie, inculpatul prevazand ca ceilalti doi inculpati vor face ce este necesar pentru a patrunde in curtea apartinand persoanei de la care urmau sa sustraga animalele.
O alta imprejurare care califica fapta consta in savarsirea acesteia de catre mai multe persoane (art. 209 alin. 1 lit. a C. pen. 1969), respectiv de inculpatii MVsi EI, inculpatul avand reprezentarea ca acestia vor savarsi activitatea infractionala impreuna.
La individualizarea pedepsei, instanta va avea in vedere criteriile generale prevazute de art. 72 alin. 1 C. pen. 1969, respectiv dispozitiile partii generale a C. pen., limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, gradul de pericol social al faptei savarsite, persoana infractorului si imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
Cu privire la gradul de pericol social concret al faptei savarsite de inculpat, instanta apreciaza ca aceasta prezinta periculozitate avand in vedere modul in care a fost savar?ita. Faptul ca inculpatul SV a promis inculpatilor MV si EI ca va cumpara bovinele sustrase, a intarit hotararea infractionala a acestora din urma, hotarare care a fost concretizata la cateva zile dupa intelegerea stabilita in acest sens.
De asemenea, inculpatul a avut reprezentarea ca inculpatii MV si EI vor savarsi infractiunea pe timp de noapte si prin efractie.
Astfel, intunericul creeaza un context obiectiv in care se creeaza o stare de vulnerabilitate in ceea ce priveste protectia bunurilor persoanelor.
In ceea ce prive?te persoana inculpatului, instanta constata ca acesta are 10 clase, nu are ocupatie, loc de munca si ca este casatorit.
Din fi?a de cazier judiciar a inculpatului reiese ca acesta nu are antecedente penale, acesta aflandu-se la primul contact cu legea penala.
Cu toate acestea ca inculpatul a avut o conduita buna anterior savarsirii infractiunii, aspect atestat si de declaratia martorului MMI (f. 241 dos. jud.), instanta apreciaza ca aceasta imprejurare nu este susceptibila sa atenueze raspunderea sa penala, in conditiile in care adoptarea unui comportament licit constituie o obligatie civica.
Referitor la atitudinea procesuala a inculpatului, instan?a constata ca acesta a negat pe tot parcursul procesului penal implicarea sa in ceea ce priveste savarsirea infractiunii de furt calificat in cauza.
Instanta retine faptul ca inculpatul nu s-a sustras de la judecata si ca, prin negarea savarsirii faptei de care este acuzat, si-a exercitat dreptul la aparare, drept garantat de legea procesual penala.
Potrivit dispozitiilor legale in cauza infractiunea de furt calificat este pedepsita cu inchisoare de la 3 la 15 ani.
De asemenea, art. 27 teza I C. pen. 1969 prevede ca „Instigatorul si complicele la o fapta prevazuta de legea penala savarsita cu intentie se sanctioneaza cu pedeapsa prevazuta de lege pentru autor.”
Astfel, in temeiul art. 26 C.pen. 1969 rap. la art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i C. pen. 1969, cu aplicarea art. 5 C. pen., instanta il va condamna pe inculpatul SN la pedeapsa de 3 ani inchisoare pentru savarsirea complicitatii la infractiunea de furt calificat.
Scopul pedepsei consta in prevenirea savarsirii de noi infractiuni, scop care se realizeaza atat cu privire la persoanele carora li se aplica o pedeapsa menita sa asigure constrangerea si reeducarea, cat si cu privire la ceilalti destinatari ai legii penale care vor adopta o conduita conforma cu exigentele acestei legi in vederea evitarii aparitiei unui raport de conflict cu statul.
Apreciind ca scopul pedepsei se poate realiza si fara privare de libertate, instanta, avand in vedere ca sunt intrunite conditiile prevazute de art. 81 C. pen. 1969, va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 3 ani inchisoare, iar, in baza art. 82 C. pen. 1969, va stabili un termen de incercare de 5 ani ce urmeaza a se calcula de la ramanerea definitiva a prezentei hotarari.
Cu privire la aceasta modalitate de individualizare judiciara de executare a pedepsei, instanta o apreciaza ca fiind cea mai potrivita pentru inculpat, acesta indeplinind conditiile cumulative, strict si limitativ prevazute de lege: pedeapsa aplicata nu este mai mare de 3 ani inchisoare, inculpatul nu a fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, iar scopul pedepsei poate fi atins chiar si fara executarea acesteia in regim de detentie.
Instan?a are in vedere la stabilirea pedepsei accesorii Decizia in interesul legii nr. 74/2007 a Sectiilor Unite ale Inaltei Cur?i de Casa?ie ?i justi?ie, dar ?i jurispruden?a CEDO incidenta (Hirst impotriva Regatului Unit al Marii Britanii ?i Irlandei de Nord), care stabile?te ca nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuind sa fie dispusa in functie de natura faptei sau de gravitatea deosebita a acesteia.
Astfel, in temeiul art. 71 C. pen. 1969 urmeaza a aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C. pen. 1969.
In baza art. 71 alin. 5 C. pen. 1969 pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii se suspenda si executarea pedepselor accesorii.
Instanta va atrage atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen. 1969, a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei instanta are in vedere faptul ca persoana vatamata IV s-a constituit parte civila in cursul urmaririi penale, initial, cu suma de 3.000 lei, reprezentand contravaloarea bovinei nerecuperate, dupa care la termenul de judecata din data de 13.05.2014 a majorat cuantumul despagubirilor solicitate la suma de 10.000 lei.
Angajarea raspunderii inculpatilor MV, EI si SN in acest sens este conditionata de indeplinirea cerintelor raspunderii civile delictuale, respectiv: existen?a unei fapte ilicite, existen?a unui prejudiciu, existen?a unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita ?i producerea prejudiciului ?i existen?a vinova?iei celui care a cauzat prejudiciul.
Fapta ilicita reprezinta orice manifestare exterioara a unei persoane (ac?iune sau inac?iune) prin care, incalcandu-se normele dreptului obiectiv, se cauzeaza prejudicii dreptului subiectiv apar?inand unei persoane.
In cauza fapta ilicita s-a concretizat sub forma sustragerii din curtea partii civile Irofte Vasile a doua bovine.
In ceea ce prive?te prejudiciul, acesta poate fi definit ca efectul negativ suferit de o persoana ca urmare a faptei ilicite savar?ite de o alta persoana, despagubirea care se acorda in cazul raspunderii delictuale avand o natura intotdeauna patrimoniala.
Prejudiciul constand in daune materiale reprezinta consecin?e de natura patrimoniala cauzate persoanei prin fapte ilicite culpabile, constand in atingerile aduse patrimoniului sau integritatii corporale a persoanelor.
Pentru a putea fi acordat de instanta prejudiciul produs prin savarsirea faptei ilicite trebuie sa fie cert, evaluabil in bani si nerecuperat.
Caracterul cert al daunelor materiale poate fi re?inut doar in condi?iile in care persoana care le solicita le dovede?te existen?a prin mijloace de proba corespunzatoare.
Astfel, in cauza s-a dovedit ca partii civile i-au fost sustrase doua bovine de catre incupatii MV si EI. De asemenea, din dovezile intocmite de organele de politie din data de 23.07.2013 (f. 33-34 dos.u.p.) reiese ca s-a procedat la ridicarea unei bovine de culoare negru cu alb, in varsta de aproximativ 6 ani si cu o greutate de aproximativ 500 kg de la inculpatul SN si la predarea acesteia partii civile IV.
Raportat la descrierea pe care partea civila a realizat-o cu privire la bovinele sustrase in cuprinsul declaratiei date in cursul urmarii penale (f. 28-30 dos. u.p.), instanta observa ca acesteia i se cuvine contravaloarea bovinei nerecuperate, care prezinta urmatoarele caracteristici: varsta de 2 ani (la data savarsirii faptei), culoarea neagra, greutate de aproximativ 350-400 kg.
Conform adresei nr. 1019/04.05.2015 emisa de Directia pentru Agricultura Bacau (f. 263 dos. jud.) pretul de vanzare pentru o bovina femela adulta destinata reproducerii, la nivel de an 2013 este de 5,5 – 6,0 lei/kg greutate in viu, iar la nivel de an 2015, pretul de vanzare pentru o astfel de bovina este de 7,0 – 7,5 lei/kg greutate in viu.
Luand in considerare principiul repararii integrale a prejudiciului cauzat printr-o fapta ilicita, reglementat de art. 1.385 alin. 1 C. civ., specific raspunderii civile delictuale, instanta va avea in vedere la calcularea acestuia valoarea indicata de institutia mentionata anterior pentru anul 2015, valoare care i-ar permite partii civile, in mod obiectiv, sa achizitioneze, in prezent, o bovina cu caracteristicile pe care le avea cea nerecuperata.
In aceste conditii, instanta se va raporta la valorile cuprinse intre 2.450 – 2.800 lei (calculata cu pretul de 7,0 lei/kg greutate in viu) si 2.560 lei – 3.000 lei (calculata cu pretul de 7,5 lei/kg greutate in viu).
In ceea ce prive?te raportul de cauzalitate intre fapta ilicita ?i prejudiciu, in cauza, existen?a acestuia reiese din insa?i realizarea elementului material a infrac?iunii de furt calificat.
Vinova?ia reprezinta atitudinea psihica pe care autorul a avut-o la momentul imediat anterior savar?irii faptei, fa?a de savar?irea ?i urmarile acesteia.
Referitor la condi?ia vinova?iei, instan?a constata ca art. 1.357 C. civ. prevede ca ,,Autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa.”
Forma de vinova?ie cu care au ac?ionat inculpatii MV, EI si SN este cea a inten?iei directe, prevazuta de art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C. pen. 1969, acestia prevazand rezultatul faptei lor, ?i urmarind producerea lui.
Avand in vedere toate aceste aspecte, in temeiul art. 25 C. proc. pen., art. 397 C. proc. pen. raportat la art. 1.349 C. civ., art. 1.357 C. civ. si art. 1.382 C. pen. va admite in parte actiunea civila formulata de partea civila IV si va obliga, in solidar, inculpatii MV, EI si SN la plata sumei de 3.000 lei, reprezentand contravaloarea bovinei nerecuperate.
In temeiul art. 274 alin. 1 si alin. 2 C. proc. pen. va obliga pe inculpatul inculpatul SN la plata sumei de 1.600 lei cu titlu de cheltuieli judiciare in favoarea statului (suma de 800 lei aferenta urmaririi penale si suma de 800 lei aferenta judecatii), pe inculpatul MV la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare in favoarea statului (suma aferenta judecatii) si pe inculpatul Elisei Ionut la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare in favoarea statului (suma aferenta judecatii).
II. Situatia inculpatilor DG, BM si GA
In fapt, se retine ca inculpatul DG, este in relatii de prietenie cu inculpatii BM, minor la data savarsirii faptei, si GA.
In ziua de 03.04.2013, cei trei inculpati s-au intalnit la locuinta inculpatului GA si, de comun acord, s-au inteles ca inculpatii DG si BM sa sustraga oile partii civile TT din comuna , iar inculpatul GAlin sa asigure transportul ovinelor si sa identifice un cumparator.
Dupa ce au luat aceasta hotarare, inculpatul GA l-a sunat pe martorul CM din si l-a intrebat daca doreste sa cumpere oi, fara a-i face cunoscuta provenienta, acesta din urma fiind de acord.
In noaptea de 03/04.04.2013 cei trei inculpati s-au deplasat cu autoturismul condus de inculpatul GA. Acesta a oprit in apropierea locuinta partii civile TT si a ramas in strada pentru a-i astepta pe ceilalti doi inculpati cu oile sustrase.
Inculpatii DG si BM au mers la poarta partii civile si s-au uitat peste aceasta, observand unde se aflau oile. Acestia s-au deplasat in exteriorul curtii pana la locul unde se aflau animalele, dupa care inculpatul DG a smuls doua scanduri din gard si a intrat singur in curte. Din interiorul curtii, el i-a dat inculpatului BM, prin gard, trei oi si patru miei, pe care le-au dus pana la locul in care ii astepta inculpatul Grigoras Alin si le-au incarcat in autotursimul acestuia, marca Opel Astra, de culoare albastra, model break, inmatriculat in Bulgaria.
Toti trei inculpatii s-au deplasat la locuinta martorului CM, caruia inculpatul GA i-a vandut oile cu suma de 600 lei, din care a primit suma de 300 lei pe loc, restul sumei urmand sa il primeasca dupa cateva zile.
Din banii primiti, inculpatul GA i-a dat inculpatului DG suma de 150 lei, iar inculpatului BM suma de 60 lei.
Martorul CM a taiat o parte din ovinele cumparate, iar restul le-a vandut, astfel incat acestea nu au mai putut fi recuperate.
La data de 14.08.2013 inculpatii DG si BM au aratat si descris organelor de politie modul in care au procedat la comiterea faptei.
Inculpatul GA nu a recunoscut comiterea faptei, sustinand ca nu a participat la comiterea infractiunii si ca oile vandute martorului CM in data de 04.04.2013, in jurul orei 09.40, erau de la stana tatalui inculpatului DG.
Desi sotia inculpatului GA, martora GV, a confirmat sustinerile acestuia, instanta constata ca declaratia sa nu se coroboreaza cu niciun mijloc de proba.
Apararea inculpatului GA este combatuta atat de declaratiile coinculpatilor DG si BM, cu care a fost si confruntat, de cea a martorului CM, dar si de continutul convorbirilor purtate in perioada respectiva, interceptate in baza autorizatiei de interceptare nr. 31/02.04.2013.
Starea de fapt astfel cum a fost descrisa este probata cu procesul-verbal de cercetare la fata locului (f. 252-253 dos. u.p.), declaratie parte civila TT (f. 254-255, 260 dos. u.p.), declaratii inculpat DG (f. 262-263, 264, 265, 266-267, 270-271 dos. u.p.), declaratii inculpat BM (f. 278-279, 280-281 dos. u.p.), declaratii inculpat GA (f. 284-286, 287 dos. u.p.), declaratie martor CM (f. 293-294 dos. u.p.), declaratie TM (f. 297-298 dos. u.p.), declaratie martor DG (f. 299 dos. u.p.), declaratie martor GV (f. 300 dos. u.p.), procese-verbale de confruntare (f. 301-302, 303-304 dos. u.p.), procese-verbal de reconstituire (f. 305-306, 310-311 dos. u.p.), plansa fotografica (f. 308-309 dos. u.p.), procese-verbale de redare convorbiri (f. 317-318, 319-320, 321-322, 323-324, 325-326, 327-328, 329-330, 331, 332, 333-334, 335-336, 337-338 dos. u.p.).
Raportat la mijloacele de proba administrate in cauza, instanta constata ca fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita cu vinovatie de inculpati dincolo de orice indoiala rezonabila, asa cum prevad dispozitiile art. 396 alin. 2 C. proc. pen.
Avand in vedere faptul ca infractiunea analizata a fost savarsita de inculpati in noaptea de 03/04.04.2013, data anterioara intrarii in vigoare a NCP, se impune analizarea legii penale mai favorabile.
Art. 3 din C. pen. consacra principiul activitatii legii penale stabilind ca legea penala se aplica infractiunilor savarsite in timpul cat ea se afla in vigoare. Art. 5 alin. 1 al aceluiasi act normativ prevede o exceptie de la principiul activitatii legii penale, stabilind ca „in cazul in care de la savarsirea infractiunii pana la judecarea definitiva a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea mai favorabila”.
Criteriile de determinare a legii penale mai favorabile au in vedere atat conditiile de incriminare si de tragere la raspundere penala, cat si conditiile referitoare la pedeapsa (Decizia nr. 1470/08.11.2011 a Curtii Constitutionale a Romaniei). De asemenea, instanta va avea in vedere si Decizia nr. 265/06.05.2014 a Curtii Constitutionale a Romaniei, care impune analizarea globala a aplicarii legii penale mai favorabile.
Instanta urmeaza sa analizeze legea penala mai favorabila si sa solutioneze latura penala a cauzei in raport de fiecare inculpat.
1. In ceea ce il priveste pe inculpatul DG, instanta apreciaza ca legea penala mai favorabila este cea anterioara intrarii in vigoare a NCP, in raport de urmatoarele argumente.
Astfel, sub aspectul continutului constitutiv al infractiunii, reglementarea anterioara (art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c C. pen. 1969) este similara cu cea actuala (art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d, cu aplicarea art. 77 lit. a si d C. pen.), incriminand fapta de furt savarsita in imprejurari agravante.
Rezulta ca fapta inculpatului intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat prevazuta atat de vechea reglementare, cat si de noua reglementare.
Sub aspectul limitelor de pedeapsa prevazute de cele doua reglementari, instanta constata ca noua reglementare prevede un regim sanctionator mai bland, respectiv pedeapsa inchisorii de la 1 la 5 ani, spre deosebire de C. pen. 1969, care sanctioneaza infractiunea in cauza cu inchisoare de la 3 la 5 ani.
Trecand mai departe si analizand comparativ modalitatile de individualizare a executarii pedepsei prevazute de cele doua legi succesive, pare a fi mai favorabila cea prevazuta de C. pen. 1969 intrucat este posibila aplicarea art. 81 C. pen. 1969 in cazul aplicarii unei pedepse de pana la 3 ani inchisoare, iar la implinirea termenului de incercare al suspendarii conditionate, daca nu se dispune anularea sau revocarea acesteia, inculpatul este reabilitat de drept.
NCP nu mai reglementeaza institutia suspendarii conditionate a executarii pedepsei si nu mai prevede beneficiul reabilitarii de drept in cazul condamnarii la o pedeapsa cu suspendare sub supraveghere, iar obligatiile impuse condamnatului pe perioada termenului de supraveghere sunt mai numeroase, fiind impuse pe langa masurile de supraveghere, si respectarea a cel putin uneia dintre obligatiile prevazute de art. 93 alin. 2 C. pen., dar si cea a prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
Este adevarat ca NCP reglementeaza doua noi modalitati de individualizare care sunt mai favorabile decat suspendarea conditionata a executarii pedepsei reglementate de C. pen. 1969, respectiv renuntarea la aplicarea pedepsei si amanarea aplicarii pedepsei, care exclud pronuntarea unei solutii de condamnare, insa instanta considera ca aceste modalitati de individualizare a raspunderii penale sunt mult prea blande in raport cu gradul de pericol social al infractiunii analizate.
Avand in vedere imprejurarea ca inculpatul a recunoscut savarsirea infractiunii si a solicitat ca judecarea sa sa se faca in baza probelor administrate in cursul urmaririi penale, instanta urmeaza sa reduca cu o treime limitele pedepsei inchisorii conform art. 396 alin. 10 din C. proc. pen.
In aceste conditii, in temeiul art. 386 alin. 1 C. proc. pen., instanta urmeaza sa respinga cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei asa cum a fost retinuta in rechizitoriu (fapta savarsita in noaptea de 03/04.04.2013, parte civila TT), formulata de inculpatul DG, prin aparator, din infractiunea de furt calificat, prevazuta de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c C. pen. 1969, in infractiunea de furt calificat, prevazuta de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d, cu aplicarea art. 77 lit. a si d C. pen., art. 75 alin. 2 lit. a si b C. pen. si art. 5 alin. 1 C. pen.
Asa fiind, instanta retine ca, in drept, fapta inculpatului DG care, in noaptea de 03/04.04.2013, a sustras, prin efractie, impreuna cu inculpatul BM (minor la data savarsirii faptei), trei oi si patru miei, din curtea partii civile TT, pe care, in baza unei intelegeri prealabile, le-au transportat cu autoturismul inculpatului GA, acesta aflat la volan, unde acesta din urma le-a vandut, fiecare dintre inculpati primind o parte din bani, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat, prevazute de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c C. pen. 1969.
Privitor la latura obiectiva, elementul material al infrac?iunii de furt calificat, consta in sustragerea a trei oi si patru miei din curtea partii civile TT, animale care se aflau in proprietatea acestuia din urma.
Urmarea imediata consta in producerea unui prejudiciu in patrimoniul persoanei vatamate, prejudiciu evaluat la suma de 1.300 lei.
Intre ac?iunile ilicite ale inculpatului ?i prejudiciul patrimonial, se constata existen?a unei legaturi de cauzalitate.
In privin?a laturii subiective a infrac?iunii de furt calificat se re?ine forma de vinova?ie a inten?iei directe justificate prin urmarirea unui scop special, constand in insu?irea bunurilor mentionate anterior, dar si prin actionarea acestuia in baza unui plan infractional prestabilit.
In ceea ce priveste imprejurarile care califica infractiunea de furt calificat, instanta constata ca aceasta a fost savarsita in timpul noptii, respectiv in noaptea 03/04/04.2013. De asemenea, fapta a fost savar?ita prin efrac?ie, inculpatul smulgand doua scanduri din gardul ce imprejmuia locuinta si anexele apartinand partii civile TT, pentru a putea patrunde in curte.
Fapta a fost savarsita de BM (minor la data savarsirii faptei), in calitate de coautor, si cu inculpatul GA, care, in calitate de complice concomitent, i-a dus cu autoturismul sau pe ceilalti doi inculpati la locuinta partii civile si a dus, cu acest autovehicul, animalele sustrase , unde le-a vandut martorului CM, coinculpatii impartind suma de bani primita de la acesta.
La individualizarea pedepsei, instanta va avea in vedere criteriile generale prevazute de art. 72 alin. 1 C. pen. 1969, respectiv dispozitiile partii generale a C. pen., limitele de pedeapsa fixate in partea speciala, gradul de pericol social al faptei savarsite, persoana infractorului si imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
Cu privire la gradul de pericol social concret al faptei savarsite de inculpat, instanta apreciaza ca aceasta prezinta periculozitate avand in vedere modul in care a fost savar?ita. Faptul ca inculpatul a actionat in baza unui plan infractional prestabilit, procedand la sustragere animalelor, pe timp de noapte, impreuna cu inca doua persoane, dintre care una a sustras efectiv animalele in cauza, iar cealalta a ajutat la transportul animalelor cu autoturimul sau si la vinderea acestora unei persoane in aceeasi noapte, ilustreaza sporirea sanselor de reusita a activitatii infractionale.
Astfel, intunericul creeaza un context obiectiv in care se creeaza o stare de vulnerabilitate in ceea ce priveste protectia bunurilor persoanelor. De asemenea, savarsirea infractiunii prin efractie ilustreaza determinarea inculpatului de a accede la bunurile aflate in acel spatiu.
Faptul ca una dintre persoanele cu care s-a savarsit infractiunea este minora denota periculozitatea inculpatului, in conditiile in care prin implicarea unei persoane in astfel de activitati ilicite este pusa in pericol dezvoltarea morala si sociala a unei astfel de persoane.
In ceea ce prive?te persoana inculpatului, instanta constata ca acesta are doar 4 clase, nu are ocupatie, loc de munca si ca nu este casatorit.
Din fi?a de cazier judiciar a inculpatului reiese ca acesta nu are antecedente penale, aplicandu-i-se doar amenzi administrative pentru savarsirea unor fapte prevazute de legea penala, aspect care denota ca, de fapt, acesta se afla la primul contact cu legea penala.
Cu toate acestea, instanta apreciaza ca inculpatul nu a avut o conduita buna anterior savarsirii infractiunii, avand in vedere exact aceste abateri ale inculpatului de la normele legale, pentru care a fost sanctionat administrativ de mai multe ori. Raportat la acest aspect, instanta considera ca inscrisurile in circumstantiere depuse de inculpat (f. 149-151 dos. jud.) nu sunt de natura sa ateste conduita buna a inculpatului anterior savarsirii infractiunii pentru care a fost trimis in judecata in prezenta cauza.
In ceea ce priveste atitudinea inculpatului in timpul procesului penal, instan?a constata ca acesta a colaborat de la inceput cu organele de urmarire penala, cu exceptia declaratiei date la data de 13.08.2013 (f. 265 dos. u.p.), recunoscand savar?irea faptei ?i oferind informatii corecte cu privire la modul in care a operat in acest sens.
Instanta retine faptul ca inculpatul nu s-a sustras de la judecata si ca nu a incercat ulterior zadarnicirea aflarii adevarului.
Instanta ia in considerare si faptul ca inculpatul a efectuat demersuri in vederea solutionarii amiabile a cauzei, atat cu privire la latura penala, cat si la cea civila, prin convocarea partii civile TT la o sedinta de informare privind procedura medierii (f. 60-66 dos. jud.), demersuri care au ramas fara rezultat.
Potrivit dispozitiilor legale in cauza infractiunea de furt calificat este pedepsita cu inchisoare de la 3 la 15 ani.
Dupa reducerea limitelor pedepsei inchisorii cu o treime, asa cum impun prevederile art. 396 alin. 10 C. proc. pen., instanta il va condamna pe inculpatul DG la pedeapsa de 2 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de furt calificat prevazuta de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c C. pen. 1969 si art. 5 alin. 1 C. pen.
Scopul pedepsei consta in prevenirea savarsirii de noi infractiuni, scop care se realizeaza atat cu privire la persoanele carora li se aplica o pedeapsa menita sa asigure constrangerea si reeducarea, cat si cu privire la ceilalti destinatari ai legii penale care vor adopta o conduita conforma cu exigentele acestei legi in vederea evitarii aparitiei unui raport de conflict cu statul.
Apreciind ca scopul pedepsei se poate realiza si fara privare de libertate, instanta, avand in vedere ca sunt intrunite conditiile prevazute de art. 81 C. pen. 1969, va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei de 2 ani inchisoare, iar, in baza art. 82 C. pen. 1969, va stabili un termen de incercare de 4 ani ce urmeaza a se calcula de la ramanerea definitiva a prezentei hotarari.
Cu privire la aceasta modalitate de individualizare judiciara de executare a pedepsei, instanta o apreciaza ca fiind cea mai potrivita pentru inculpat, acesta indeplinind conditiile cumulative, strict si limitativ prevazute de lege: pedeapsa aplicata nu este mai mare de 3 ani inchisoare, inculpatul nu a fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, iar scopul pedepsei poate fi atins chiar si fara executarea acesteia in regim de detentie.
Instan?a are in vedere la stabilirea pedepsei accesorii Decizia in interesul legii nr. 74/2007 a Sectiilor Unite ale Inaltei Cur?i de Casa?ie ?i justi?ie, dar ?i jurispruden?a CEDO incidenta (Hirst impotriva Regatului Unit al Marii Britanii ?i Irlandei de Nord), care stabile?te ca nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuind sa fie dispusa in functie de natura faptei sau de gravitatea deosebita a acesteia.
Astfel, in temeiul art. 71 C. pen. 1969 urmeaza a aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C. pen. 1969.
In baza art. 71 alin. 5 C. pen. 1969 pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei inchisorii se suspenda si executarea pedepselor accesorii.
Instanta va atrage atentia inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen. 1969, a caror nerespectare are ca urmare revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
2. In ceea ce il priveste pe inculpatul BM, minor la data savarsirii faptei, instanta apreciaza ca legea penala mai favorabila este NCP, in raport de urmatoarele argumente.
Astfel, sub aspectul continutului constitutiv al infractiunii, reglementarea anterioara (art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 99 alin. 3 C. pen. 1969) este similara cu cea actuala (art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d, cu aplicarea art. 77 lit. a si art. 113 alin. 3 C. pen.), incriminand fapta de furt savarsita in imprejurari agravante.
Rezulta ca fapta inculpatului intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat prevazuta atat de vechea reglementare, cat si de noua reglementare.
Conform noii reglementari, art. 114 alin. 1 C. pen., instanta are obligatia sa aplice persoanei care a savarsit o infractiune in timpul minoritatii, o masura educativa neprivativa de libertate, cu exceptia situatiei in care aceasta are posibilitatea de a aplica o masura educativa privativa de libertate in cazurile prevazute de art. 114 alin. 2 C. pen.
Analizand comparativ masurile educative neprivative de libertate prevazute de ambele reglementari, instanta constata ca cele prevazute de NCP sunt mai blande decat cele prevazute de C. pen. 1969, cu exceptia masurii educative a mustrarii, prevazute de art. 102 C. pen. 1969, care presupune doar dojenirea minorului, aratarea pericolului social al faptei savarsite, sfatuirea acestuia sa se poarte in asa fel incat sa dea dovada de indreptare si atentionarea sa cu privire la consecintele reiterarii comportamentului infractional.
Intrucat instanta considera ca aceasta din urma masura educativa, prevazuta de C. pen. 1969 este prea blanda in raport cu gradul de pericol social al infractiunii, aceasta se va orienta spre aplicarea uneia dintre masurile educative neprivative de libertate pravazute de NCP.
In aceste conditii, in temeiul art. 386 alin. 1 C. proc. pen., instanta urmeaza sa admita cererea reprezentantului Ministerului Public de schimbare a incadrarii juridice a faptei asa cum a fost retinuta in rechizitoriu (fapta savarsita in noaptea de 03/04.04.2013, parte civila TT), din infractiunea de furt calificat, prevazuta de art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 99 alin. 3 C. pen. 1969, in infractiunea de furt calificat, prevazuta de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d, cu aplicarea art. 77 lit. a, art. 113 alin. 3 C. pen. si art. 5 alin. 1 C. pen.
Asa fiind, instanta retine ca, in drept, fapta inculpatului BM care, in noaptea de 03/04.04.2013, a sustras, impreuna cu inculpatul DG, in calitate de coautor, trei oi si patru miei, din curtea partii civile TT, pe care, in baza unei intelegeri prealabile, le-au transportat cu autoturismul inculpatului GA, acesta aflat la volan, , unde acesta din urma le-a vandut, fiecare dintre inculpati primind o parte din bani, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de furt calificat, prevazuta de prevazuta de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d, cu aplicarea art. 77 lit. a, art. 113 alin. 3 C. pen. si art. 5 alin. 1 C. pen.
Privitor la latura obiectiva, elementul material al infrac?iunii de furt calificat, consta in sustragerea a trei oi si patru miei din curtea partii civile TT, animale care se aflau in proprietatea acestuia din urma.
Urmarea imediata consta in producerea unui prejudiciu in patrimoniului persoanei vatamate, prejudiciu evaluat la suma de 1.300 lei.
Intre ac?iunile ilicite ale inculpatului ?i prejudiciul patrimonial, se constata existen?a unei legaturi de cauzalitate.
In privin?a laturii subiective a infrac?iunii de furt calificat se re?ine forma de vinova?ie a inten?iei directe justificate prin urmarirea unui scop special, constand in insu?irea bunurilor mentionate anterior, dar si prin actionarea acestuia in baza unui plan infractional prestabilit.
In ceea ce priveste imprejurarile care califica infractiunea de furt calificat, instanta constata ca aceasta a fost savarsita in timpul noptii, respectiv in noaptea 03/04.04.2013.
Desi doar inculpatul DG a smuls cele doua scanduri din gardul ce imprejmuia locuinta si anexele partii civile TT, pentru a intra in curte, instanta considera ca, in mod corect, s-a retinut circumstanta agravanta a efractiei in sarcina inculpatului BM, intrucat este o circumstanta reala de care acesta din urma a avut cunostinta, fiind savarsita in prezenta sa.
Fapta a fost savarsita de catre mai multe persoane, respectiv de inculpat, impreuna cu inculpatul BM in calitate de coautor, si cu inculpatul GA, care in calitate de complice concomitent, i-a dus cu autoturismul sau pe ceilalti doi inculpati la locuinta partii civile si a dus, cu acest autovehicul, animalele sustrase , unde le-a vandut martorului CM, coinculpatii impartind suma de bani primita de la acesta.
La alegerea masurii educative, instanta va avea in vedere criteriile generale prevazute de art. 74 C. pen., respectiv imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite, starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita si rezultatul infractiunii comise, conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal, nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala.
Cu privire la gradul de pericol social concret al faptei savarsite de inculpat, instanta apreciaza ca aceasta prezinta periculozitate avand in vedere modul in care a fost savar?ita. Faptul ca inculpatul a actionat in baza unui plan infractional prestabilit, procedand la sustragere animalelor, pe timp de noapte, impreuna cu inca doua persoane, dintre care una a sustras efectiv animalele in cauza, iar cealalta a ajutat la transportul animalelor cu autoturimul sau si la vinderea acestora unei persoane in aceeasi noapte, ilustreaza sporirea sanselor de reusita a activitatii infractionale.
Astfel, intunericul reprezinta un context obiectiv in care se creeaza o stare de vulnerabilitate in ceea ce priveste protectia bunurilor persoanelor.
In ceea ce prive?te persoana inculpatului, instanta constata ca acesta are doar 3 clase, nu are ocupatie, loc de munca si ca nu este casatorit.
Din fi?a de cazier judiciar a inculpatului reiese ca acesta nu are antecedente penale, acesta aflandu-se la primul contact cu legea penala.
In ceea ce priveste atitudinea inculpatului in timpul procesului penal, instan?a constata ca acesta a colaborat de la inceput cu organele de urmarire penala, recunoscand savar?irea faptei ?i oferind informatii corecte cu privire la modul in care a operat in acest sens.
Instanta retine faptul ca inculpatul nu s-a sustras de la judecata si ca nu a incercat ulterior zadarnicirea aflarii adevarului.
In referatul de evaluare al inculpatului Buca Marin intocmit de Serviciul de Probatiune Bacau (f. 138-141 dos. jud.) se precizeaza ca acesta provine dintr-o relatie legal constituita si ca locuieste in continuare cu familia sa. Inculpatul se afla intr-o relatie de concubinaj cu numita CDE (17 ani, 8 clase absolvite), cu care are un copil in varsta de 1 an, la intretinerea acestora contribuind familia inculpatului. Se mai mentioneaza ca acesta este desconsiderat de familie ca urmare a lipsei unei abilitati de dezvoltare personala, observandu-se capacitatea scazuta de a intelege intrebarile adresate de consilierul de probatiune si de a se exprima coerent.
Inculpatul are un frate vitreg, numitul TNC, care, in prezent executa o pedeapsa de 7 ani inchisoare, ca urmare a savarsirii unor infractiuni de furt calificat.
In ceea ce priveste activitatea pe care o desfasoara, se precizeaza ca inculpatul este implicat in diverse activitati in cadrul gospodariei familiei sale si ca, uneori, presteaza diverse munci agricole pentru persoane din comunitate in schimbul unor sume modice, aceasta din urma activitate nefiind o ocupatie constanta.
Referitor la motivatia care a stat la baza savarsirii infractiunii in cauza, inculpatul a sustinut ca activitatea infractionala a fost cauzata de mai multi factori, respectiv aflarea sub influenta bauturilor alcoolice, lipsa posibilitatilor finaciare si insistenta celorlalti doi inculpati in acest sens.
Pentru toate aceste considerente, in temeiul art. 114 alin. 1 C. pen. rap. la art. 115 alin. 1 pct. 1 lit. b C. pen. si la art. 118 C. pen. instanta va aplica inculpatului masura educativa a supravegherii pe o perioada de 4 luni, incepand cu data ramanerii definitive a prezentei hotarari, pentru savarsirea infractiunii de furt calificat, prevazuta de prevazuta de art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d, cu aplicarea art. 77 lit. a, art. 113 alin. 3 C. pen. si art. 5 alin. 1 C. pen., sub coordonarea Serviciului de Probatiune Bacau, pentru a se asigura participarea la un curs de formare profesionala.
In baza art. 121 alin. 1 lit. e C. pen. va impune inculpatului BM ca pe durata executarii masurii educative a supravegherii sa se prezinte la Serviciul de Probatiune Bacau la datele fixate de acesta.
Supravegherea si indrumarea inculpatului BM in executarea masurii educative a supravegherii va fi realizata de parintii acestuia, numitii BM si BV.
Controlul executarii masurii educative a supravegherii si controlul indeplinirii atributiilor de catre numitii BM si BV se realizeaza de catre consilierul de probatiune.
Consilierul de probatiune din cadrul Serviciului de Probatiune Bacau va decide, pe baza evaluarii initiale a inculpatului BM, cursul de formare profesionala ce trebuie urmat si institutia din comunitate in care urmeaza sa aiba loc.
Va atrage atentia inculpatului asupra prevederilor art. 123 alin. 1 C. pen. privind prelungirea sau inlocuirea masurii educative cu o alta masura neprivativa mai severa ori cu internarea intr-un centru educativ, in situatia nerespectarii obligatiilor impuse ori in cazul savarsirii unei noi infractiuni in cursul executarii masurii educative.
3. In ceea ce il priveste pe inculpatul GA, instanta apreciaza ca legea penala mai favorabila este cea anterioara intrarii in vigoare a NCP, in raport de urmatoarele argumente.
Astfel, sub aspectul continutului constitutiv al infractiunii, reglementarea anterioara (art. 26 rap. la art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c C. pen. 1969) este similara cu cea actuala (art. 48 rap. la art. 228 alin. 1 – art. 229 alin. 1 lit. b, d, cu aplicarea art. 77 lit. a si d C. pen.), incriminand fapta de furt savarsita in imprejurari agravante.
Rezulta ca fapta inculpatului intruneste elementele constitutive ale complicitatii la infractiunea de furt calificat prevazuta atat de vechea reglementare, cat si de noua reglementare.
Sub aspectul limitelor de pedeapsa prevazute de cele doua reglementari, instanta constata ca noua reglementare prevede un regim sanctionator mai bland, respectiv pedeapsa inchisorii de la 1 la 5 ani, spre deosebire de C. pen. 1969, care sanctioneaza infractiunea in cauza cu inchisoare de la 3 la 5 ani.
Trecand mai departe si analizand comparativ modalitatile de individualizare a executarii pedepsei prevazute de cele doua legi succesive, pare a fi mai favorabila cea prevazuta de C. pen. 1969 intrucat este posibila aplicarea art. 86 indice 1 C. pen. 1969 in cazul aplicarii unei pedepse de pana la 4 ani inchisoare, iar la implinirea termenului de incercare al suspendarii sub supraveghere, daca nu se dispune anularea sau revocarea acesteia, inculpatul este reabilitat de drept.
NCP nu mai prevede beneficiul reabilitarii de drept in cazul condamnarii la o pedeapsa cu suspendare sub supraveghere, iar obligatiile impuse condamnatului pe perioada termenului de supraveghere sunt mai numeroase, respectiv respectarea a cel putin uneia dintre cele prevazute de art. 93 alin. 2 C. pen. si cea a prestarii unei munci neremunerate in folosul comunitatii.
In ceea ce priveste suspendarea conditionata a executarii pedepsei prevazute de C. pen. 1969 instanta apreciaza ca aceasta modalitate de individualizare nu este corespunzatoare avand in vedere faptul ca, desi inculpatul a mai beneficiat de doua ori de aceasta institutie juridica, conform fisei de cazier judiciar, acesta nu a inteles sa adopte un compotament situat in cadrul limitelor legale.
Este adevarat ca NCP reglementeaza doua noi modalitati de individualizare care sunt mai favorabile decat suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei reglementate de C. pen. 1969, respectiv renuntarea la aplicarea pedepsei si amanarea aplicarii pedepsei, care exclud pronuntarea unei solutii de condamnare, insa instanta considera ca aceste modalitati de individualizare a raspunderii penale sunt mult prea blande in raport cu gradul de pericol social al infractiunii analizate.
Avand in vedere imprejurarea ca inculpatul a recunoscut savarsirea infractiunii si a solicitat ca judecarea sa sa se faca in baza probelor administrate in cursul urmaririi penale si a inscrisurilor in circumstantiere, instanta urmeaza sa reduca cu o treime limitele pedepsei inchisorii conform art. 396 alin. 10 din C. proc. pen.
Intrucat inculpatul a achitat prejudiciul produs partii civile TT, in temeiul art. 386 alin. 1 C. proc. pen., instanta urmeaza sa admita cererea de schimbare a incadrarii juridice a faptei asa cum a fost retinuta in rechizitoriu (fapta savarsita in noaptea de 03/04.04.2013, parte civila TT), formulata de inculpatul GA, prin aparator, in sensul retinerii circumstantei atenuante prevazute de art. 74 alin. 1 lit. b C. pen. 1969, din complicitate la infractiunea de furt calificat, prevazuta de art. 26 C. pen. 1969 rap. la art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c C. pen. 1969, in complicitate la infractiunea de furt calificat, prevazuta de art. 26 C. pen. 1969 rap. la art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c C. pen. 1969, art. 74 alin. 1 lit. b C. pen. 1969 si art. 5 alin. 1 C. pen.
Asa fiind, instanta retine ca, in drept, fapta inculpatului GA care, in noaptea de 03/04.04.2013, in urma unei intelegeri prealabile, i-a transportat cu autovehiculul sau pe inculpatii DG pana in apropierea locuintei partii civile TT pentru a sustrage ovine, a transportat apoi oile sustrase , unde le-a vandut martorului CM, contra unei sume pe care au impartit-o intre ei, inculpatul achitand ulterior partii civile prejudiciul produs, intruneste elementele constitutive ale complicitatii la infractiunea de furt calificat, prevazuta de art. 26 C. pen. 1969 rap. la art. 208 alin. 1 – art. 209 alin. 1 lit. a, g, i cu aplicarea art. 75 alin. 1 lit. c C. pen. 1969, art. 74 alin. 1 lit. b C. pen. 1969 si art. 5 alin. 1 C. pen.
Privitor la latura obiectiva, elementul material al infrac?iunii de furt calificat consta in ajutorul acordat inculpatilor DG si BM la sustragerea a trei oi si patru miei din curtea partii civile TT, prin trasportarea acestora la aceasta locatie, urmata de transportarea animalelor , unde le-a vandut martorului CM.
Urmarea imediata consta in producerea unui prejudiciu in patrimoniul persoanei vatamate, prejudiciu evaluat la suma de 1.300 lei.
Intre ac?iunile ilicite ale inculpatului ?i prejudiciul patrimonial, se constata existen?a unei legaturi de cauzalitate.
In privin?a laturii subiective a infrac?iunii de furt calificat se re?ine forma de vinova?ie a inten?iei directe justificate prin urmarirea unui scop special, constand in insu?irea bunurilor mentionate anterior, dar si prin actionarea acestuia in baza unui plan infractional prestabilit.
In ceea ce priveste imprejurarile care califica infractiunea de furt calificat, instanta constata ca aceasta a fost savarsita in timpul noptii, respectiv in noaptea 03/04/04.2013. De asemenea, fapta a fost savar?ita prin efrac?ie, inculpatul prevazand ca ceilalti doi inculpati vor face ce este necesar pentru a patrunde in curtea apartinand partii civile TT, in locul in care se aflau animalele.
Fapta a fost savarsita de catre mai multe persoane, respectiv de inculpat, in calitate de complice concomitent, impreuna cu inculpatii BM (minor la data savarsirii faptei) si DG, in calitate de coautori.
In ceea ce imprejurarile care atenueaza gravitatea infractiunii de furt calificat instanta are in ve
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Infractiuni
furt calificat - Sentinta penala nr. xxx din data de 17.09.2018conducere a unui vehicul fara permis - Sentinta penala nr. xxx din data de 19.04.2018
furt auto - Sentinta penala nr. 953 din data de 12.10.2018
ultraj - Sentinta penala nr. .... din data de 12.10.2018
distrugere - Sentinta penala nr. 738 din data de 30.03.2018
tentativa de furt calificat - Hotarare nr. 1762 din data de 27.09.2018
tainuire - Sentinta penala nr. 1008 din data de 22.10.2018
santaj - Hotarare nr. 18541 din data de 13.04.2017
loviri si alte violente - Hotarare nr. 18115 din data de 31.10.2017
talharie - Hotarare nr. 6711 din data de 09.05.2017
conducerea sub influenta bauturilor alcoolice - Hotarare nr. 13159 din data de 14.12.2017
santaj - Hotarare nr. 12160 din data de 27.04.2017
fals in declaratii - Hotarare nr. 2197 din data de 01.03.2017
plangere impotriva procurorului - Hotarare nr. 3794 din data de 21.12.2017
vatamare corporala - Hotarare nr. 9009 din data de 30.10.2017
amenintare si ultraj - Hotarare nr. 8606 din data de 08.06.2017
refuz nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente documentele legale ?i bunurilor din patrimoniu - Hotarare nr. 8604 din data de 08.06.2017
alte plangeri - Hotarare nr. 3792 din data de 13.12.2017
talharie - Sentinta penala nr. 954 din data de 14.12.2017
loviri si alte violente - Hotarare nr. 3047 din data de 14.12.2017