Stabilire domiciliu minor

Asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata la Judecatoria Bacau sub nr. 3181/180/16.03.2016 din  reclamantul A a chemat in judecata pe parata B pentru pronuntarea unei hotarari prin care sa  se dispuna:
• modificarea modalitatii de executare a obligatiei de intretinere datorata minorelor  M si N, in sensul executarii platii pensie de intretinere in natura
• modificarea programului de vizita stabilit in favoarea sa in sensul ca solicita suplimentarea acestuia cu o saptamana ( a doua ) din vacanta de iarna
Actiunea a fost timbrata cu taxa de timbru de 40 lei.
In motivarea actiunii reclamantul a aratat in esenta ca prin sentinta civila nr. 263 / 28.09.2011 pronuntata in dosarul nr. 11085/180/2011 s-a dispus desfacerea casatoriei partilor, minorele au fost incredintate mamei spre crestere si educare,  iar dumnealui a fost obligat la plata unei pensii lunare de intretinere de 33% din venitul net realizat, cate 16,5 % pentru fiecare minora, ca a fost incuviintat si un drept de legaturi personale  cu minorele astfel: primul si al treilea sfarsit de saptamana al fiecarei luni,  de sambata ora 09,0 pana duminica ora 19,00, doua zile de Craciun in ani impari si doua zile de Pasti in anii pari, precum si doua saptamani in vacanta de vara, in fiecare an, ca desi achita unar pensia de intretinere pe parcurs au aparut diferite discutii si tensiuni cu privire la modul in care fosta sotie intelege sa gestioneze si sa cheltuie acesti bani in interesul copiilor, ca au fost situatii in care a solicitat ca banii sa fie folositi pentru a rezolva probleme medicale ale fetelor,  pentru a le cumpara diferite obiecte ori pentru activitati extrascolare insa s-a izbit de un refuz al paratei, ca modalitatea de executare in bani a pensiei de intretinere nu ofera nicio garantie ca aceste venituri sunt folosite in acord cu necesitatile minorelor, cu atat mai mult cu cat comunicarea devine tot mai dificila cu cealalta parte, ca in literatura de specialitate se sustine tocmai faptul ca modul de utilizare a banilor proveniti de la parintele necustodian nu este supus niciunui control astfel ca parintele custodian poate deturna acesti bani de la nevoile copilului spre alte nevoi,in detrimentul acestuia, ca se obliga sa intocmeasca in mod regulat u raport de cumparaturi pe care sa il transmita parintelui custodian, pentru ca aceasta din urma sa poata controla indeplinirea de catre dumnealui a indatoririle ce ii revin, ca in acest fel ar exista un control mai bun al modului de folosire al banilor in sensul ca acestia sa fie utilizati in interesul minorilor, ca in aceste conditii s-ar ocupa mai bine de rolul sau in cresterea si educarea fetelor,avand dreptul sa investeasca in acele activitati educative si recreative care sunt conforme cu viziunea sa asupra nevoilor copiilor, ca minorele ar fi expuse unei imagini mai echilibrate cu privire la rolul comun pe care ambii parinti il au in oferirea de sprijin material copiilor,evitandu-se crearea unei intelegeri gresite pe care fetele si-ar putea-o construi cu privire la rolul mai si al tatalui in viata de familie si ca solicita modificarea modalitatii de executare a pensiei de intretinere. In privinta celei de-a doua cereri  a aratat in esenta ca dreptul sau de a avea legaturi personale cu minorele poate viza si perioada vacantei de iarna, care  dureaza doua - trei saptamani si ca programul prezent cuprinde doar doua zile, fiind insuficient pentru a pastra  o legatura cat mai apropiata de copiii sai.
In drept au fost invocate dispozitiile art 403, 531, 401 cod civ.
In probatiune a solicitat proba cu inscrisuri, cu interogatoriul paratei si cu martorii  X si Y.
Parata a formulat intampinare ( fl 36 - 41) prin care a invocat exceptiile  nulitatii cererii de chemare in judecata pentru lipsa motivarii in fapt, iar pe fond, respingerea actiunii.
In motivare a aratat, sub aspectul exceptiei invocate,  ca desi prin cererea de chemare in judecata reclamantul solicita ca obligatia sa fie executata in natura, nu indica in concret prestatiile la care solicita a fi obligat, ca obligatia de intretinere presupune a pune la dispozitia copilului minor cele necesare traiului zilnic, asigurarea situatie locative, sa suporte cheltuielile de educatie etc, pretentii care nu au fost cuantificate de reclamant. Pe fondul cauzei a aratat in esenta, sub aspectul primului capat de cerere  ca modificarea modalitatii de executare a obligatiei de intretinere nu este posibila din punct de vedere obiectiv intrucat reclamantul nu locuieste alaturi de cei doi copii, ca prestatia in natura impune si existenta unor obligatii locative pe care le asigura doar dumneaei, intrucat locuieste cu minorele, ca aceasta obligatie este una complexa iar legiuitorul a avut in vedere ca obligatia de intretinere se executa in natura atata timp cat parintele locuieste cu minorul, ca prin executarea in natura nu se poate restrange obligatia la a asigura  hrana, haine ci trebuie urmarit interesul copilului, ca in cazul in care parintele nu locuieste cu copilul obligatia se transforma in bani , ca relatiile dintre parti sunt tensionate, dovada fiind existenta prezentului litigiu precum si a a unuia de partaj bunuri comune, ca este gerau de presupus ca ar cadea de acord  asupra nevoilor cotidiene ale minorelor,  ca reclamantul nu este o prezenta stabila si interesata de nevoile copiilor,  ca din  decembrie 2011 pana in  iulie 2012 a fost amenintata de catre reclamant si actuala sotie in sensul ca vor intra in casa si vor distruge bunurile din locuinta, , ca in aceste conditii a formulat plangere la Postul de Politie din comuna S si ca minorele sunt criticate de actuala sotie a reclamantei atunci cand isi viziteaza tata. A mai aratat parata ca  nu s-a schimbat situatia de fapt ce a stat la baza pronuntarii sentintei civile nr. 263/28.09.2011 pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 1105/18072011, ca nu exista nicio suspiciune reala cu privire la modul de administrare  de catre dumneaei a banilor primiti cu titlu de pensie de intretinere, ca reclamantul are sentimentul ca pensia de intretinere este un drept al mamei, ca numai pentru programul „after school” al uneia dintre minore costa 396, ca dumneaei realizeaza venituri de 1773 lei si primeste ajutor financiar de la parinti pe care l-a investit in principal pentru nevoile minorelor, ca dupa pronuntarea sentintei civile 263/2011  nu au existat discutii contradictorii referitoare al gestionarea veniturilor,astfel ca prezenta actiune este neintemeiata, ca minorele au fost insotite la control medical doar de catre dumneaei, iar atunci cand au fost  internate in spital reclamantul nici nu le-a vizitat si nici nu a sunat sa se intereseze de starea lor de sanatate, desi fusese informat despre starea copiilor, ca reclamantul nu s-a implicat in procurarea obiectelor necesare studiului ori activitatilor extrascolare, toate materialele fiind procurate de dumneaei la inceputul anului scolar, ca tot dumneaei suporta costul activitatilor extrascolare,  ca minora M face parte din Ansamblul Bobocul, iar deplasarile acesteia si achizitionarea costumelor populare au fost suportate de dumneaei,ca reclamantul nu s-a implicat in aceste activitati si ca solicita respingerea acestei cereri. Sub aspectul celui de-al doilea capat de cerere parata a aratat in esenta ca nu este de acord cu modificarea programului de vizita, ca a doua saptamana din vacanta de iarna include in mod cert Revelionul iar in unii ani si Craciunul, ca acesta are deja dreptul la vizita in prima si a doua zi de Craciun in anii impari, ca ar fi anormal ca de fiecare revelion minorele sa fie la reclamant, ca acesta nu a fost la nicio sedinta cu parintii, ca relatiile dintre minore si actuala sotie a tatalui nu este buna, aceasta aducandu-le des reprosuri si ca solicita respingerea acestei cereri,.
In drept au fost invocate dispozitiile art 205 cod proc civ.
In probatiune parata a solicitat proba cu inscrisuri si cu martorii X si Y
Reclamantul a formulat raspuns la intampinare ( fl 141 ).
 In motivare a aratat in esenta ca  in fiecare an de cand a divortat a petrecut vacante la mare si la munte cu fiicele sale pe cheltuiala sa, ca de fiecare data cand copii doresc sa mearga in tabara fosta sotie ii indeamna sa-i ceara tot dumnealui bani, ca intrucat plateste pensie alimentara nu isi mai permite si alte cheltuieli, ca fosta sotie le spune insa copiilor ca dumnealui nu vrea sa le dea bani pentru distractie, ca pensia alimentara medie platita in ultimul an a fost de 2 280 lei, ca nu doreste sa se sustraga de la plata acestei obligatii, ca sa fie direct responsabil de modul in care sunt cheltuiti banii virati lunar, ca acuzatiile paratei nu au fost dovedite, dosarul fiind clasat, ca  referitor la chitanta de la fila 78 arata ca din iunie 2012 minora nu a mai fost la acea gradinita intrucat a inceput scoala in septembrie 2012, la o situatie similara este si in privinta chitantei de la fl 76, fiica sa nu a mai mers la after school intrucat  a trecut in clasa a V-a, ca la dosar apar mai multe buletine de analize facute la clinica Regina Maria, insa dumnealui plateste lunar catre aceasta clinica doua asigurari medicale private, de 200 lei, pe numele M si  AN din care sunt sustinute toate analizele mentionate, ca banii primiti de parata de la parinti sunt folositi pe cheltuieli de amenajare a casei si ca solicita respingerea exceptiei  nulitatii cererii de chemare in judecata intrucat din continutul cererii rezulta motivele de fapt.
La data de 02.06.2016 reclamantul a formulat cerere completatoare a cererii de chemare in judecata ( fl 150 - 151 ) prin care a solicitat scutirea sa de la plata pensiei de intretinere pe care o datoreaza minorelor pentru o luna de zile( de ex luna august ).
In motivare a aratat in esenta ca prin sentinta civila 263/2011a fost obligat la plata unei pensii de intretinere de 33 % din venitul net realizat ( cate 16,5 % pentru fiecare copil )  si i s-a incuviintat un drept de legaturi personale  in primul si al treilea sfarsit de saptamana al fiecarei luni, de sambata ora 09,0 pana duminica ora 19,00, doua zile de Craciun in anii impari, doua zile de Pasti in ani pari si doua saptamani in vacanta de vara, ca pentru perioada in care minorele sunt sub directa sa ingrijire si intretinere, in timpul programului de vizita, solicita sa fie scutit de plata acestei pensii de intretinere, ca la cele doua saptamani din vara se adauga 24 week- end - uri, totalizand 62 zile, pentru care solicita sa fie scutit de plata pensie pentru o luna; a mai aratat ca solicita respingerea exceptiei  nulitatii cererii de chemare in judecata intrucat din cuprinsul acesteia rezulta motivele de fapt pe acre se intemeiaza si ca notiunea de prestare in natura cuprinde un ansamblu de indatoriri referitoare la alimentatie, tratament medical,imbracaminte,vacante, tabere scolare,activitati extrascolare, asupra carora nici legiuitorul nu detaliaza si ca solita acoperirea necesitatilor celor doua minore la un cost care sa se ridice in total la 25 % din venitul sau lunar.
Parata a formulat precizari ( fl 153 - 156 ).
In motivare a aratat in esenta, cu referire la cererea completatoare, ca   nu este de acord cu aceasta solicitare,  ca reclamantul confunda obligatia de intretinere cu dreptul de legaturi personale, ca obligatia de intretinere se stabileste in favoarea persoanei aflate in stare de nevoie,neputandu-se intretine din munca sau bunurile sale, ca mai mult, reclamantul nu respecta intotdeauna programul de legaturi personale stabilit prin hotarare judecatoreasca si ca prin sentinta civila 263/2011 s-a stabilit cu putere de lucru judecat ca programul de vizita nu presupune o incompatibilitate cu plata pensiei de intretinere. A mai aratat  ca cererea de chemare in judecata este nula pentru lipsa motivari in fapt, ca reclamantul nu indica in mod concret si nici nu cuantifica  prestatiile necesare celor doua minore si la care solicita a fi obligat, ca acesta nu explica cum ar putea sa achite obligatia de intretinere in natura constand in menajul zilnic al minorelor si nici cum sa acopere nevoile locative ale acestora, ca in conditiile in care se apreciaza ca cererea este motivata in fapt solicita a se consta ca este lipsita de obiect, ca o cerere trebuie sa aiba un obiect determinat conform art 194 cod civ iar reclamantul nu a indicat in concret prestatiile in natura si catimea lor si ca intelege sa invoce exceptia lipsei unui obiect determinat. Cu referire la intampinarea depusa de reclamant a aratat ca sumele achitate de reclamant cu titlu de pensie de intretinere nu au acoperit intotdeauna necesitatile minorelor, ca pentru acoperirea integrala a acestora a fost ajutata financiar si de parinti, ca nu a indemnat niciodata copiii sa ceara bani de la tatal lor, ca reclamantul a fost la mare cu minorele doar in anul 2013, iar in 2015 a fost la munte si la mare, ca nevoile copiilor raportat la anul 2012 - 2013 au crescut, ca indic a cu titlu de exemplu urmatoarele:  suporta cheltuielile participarii minorei Anamaria la Ansamblul Bobocul, ca minorele merg in excursii  pentru largirea orizonului si dezvoltarea relatiilor sociale, ca acestea au nevoie de rechizite, culegeri, caiete auxiliare, bani pentru pachet,transport etc, ca participa si la activitati recreative, sportive, ca reclamantul este nemultumit si formuleaza prezenta cerere ca urmare a cresterii veniturilor sale, insa minorele nu pot fi private de drepturile legale ce le sunt recunoscute, ca faptul ca au crescut posibilitatile reclamantului nu face decat sa le dea copiilor o sansa in plus,acestora fiindu-le alocate resurse suplimentare, ca dumneaei asigura in principal dezvoltarea normala a copiilor si poate gestiona resursele, ca nevoile minorelor sunt in continua crestere  ca urmare a inaintarii lor in varsta, ca pensie de intretinere se datoreaza in raport de posibilitatile debitorului si nevoile copiilor, ca efectuarea unor liste cu nevoile minorelor inseamna a grevare inutila a persoanei sale in dauna timpului ce trebuie sa il acorde copiilor, ca prin aceste cereri reclamantul nesocoteste faptul ca dumneaei asigura singura necesitatile cotidiene ale copilo: mesaj, dus - intors de la scoala, cercuri de instruire, efectuare de cumparaturi, etc, ca minorul rezultat din actuala casatorie a reclamantului invata la o gradinita cu taxe foarte mari,ori copiii trebuie sa beneficieze de tratament egal. A mai aratat parata ca contributia reclamantului catre Clinica Regina Maria se refera la facilitati oferite pentru intreaga familie,nereflectand interesul special al acestuia pentru starea de sanatate a copiilor, ca in permanenta a echilibrat emotional copii cand reveneau acasa intrucat dupa programul de vizita reveneau cu emotii negative din cauza situatilor neplacute in care se aflau in timpul vizitelor la domiciliul tatalui, ca a incercat sa le insufle intelegere, fara a pune accent pe vina adultului care le-a provocat suferinta, ca minorele ii spun ca reclamantul le impune o anumita atitudine fata de actuala sotie, ceea ce le prilejuieste o stare de  disconfort, ca nu se poate reduce procentul de pensie datorat de 25 5 intrucat pentru trei copii legea prevede un procent de 1 / 2 din venituri si ca solicita respingerea actiunii.
Instanta din oficiu a dispus efectuarea de anchete psihosociale la domiciliile partilor ( fl 135 - 136; 159 - 160 )
Partile au fost legal citate.
Prin incheierea de sedinta din data de 04.07.2016 au fost respinse exceptiile nulitatii cererii de chemare in judecata pentru  neinvocarea motivelor de fapt si exceptia lipsei obiectului cererii de chemare in judecata.
Parata a depus concluzii scrise.

Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:

Din casatoria partilor s-au nasut minorele M si N
Prin sentinta civila nr. 263 CC/28 septembrie 2011 a Judecatoriei Bacau pronuntata in dosarul nr. 11085/180/2011 a fost desfacuta casatoria partilor, cei doi copii au fost incredintati mamei spre crestere si educare, tatal a fost obligat  la plata unei obligatii lunare de intretinere, in cuantum de 33 % din venitul net realizat ( cate 16,5 % pentru fiecare minora ), pana la majorat si a fost incuviintat un drept de legaturi personale al acestuia cu minorele, conform urmatorului program: primul si al treilea sfarsit de saptamana al fiecarei luni, de sambata de la ora 09,00 pana duminica ora 19,00; doua zile de Craciun in anii impari, doua zile de pasti in anii pari, precum si doua saptamani in vacanta de vara a fiecarui an.
Prin prezenta cerere, astfel cum a fost completata,  reclamantul a solicitat  modificarea modalitatii de plata a pensiei de intretinere  ( in natura ), scutirea de la plata acestei obligatii pentru o perioada de o luna, cu diminuarea procentului stabilit de prima instanta, precum si largirea dreptului de legaturi personale cu fiicele sale.
Prin intampinare parata a solicitat respingerea acestor cereri.
Asupra cererii de modificare a modalitatii de plata a pensiei de intretinere  instanta retine urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 263 CC/28 septembrie 2011 a Judecatoriei Bacau,  urmare a intelegerii fostilor soti reclamantul a fost obligat in favoarea minorelor la plata unei pensii de intretinere in bani, in cota procentuala, in  raport de venitul net realizat.
Argumentele invocate de reclamant in sprijinul solicitarii sale vizeaza in esenta modalitatea de gestionare a sumelor sus amintite de catre reclamanta precum  si perceptia copiilor asupra sprijinului material pe care dumnealui il ofera.
A aratat astfel ca,  desi a insistat ca banii din pensie fie folositi pentru a rezolva problemele medicale ale copiilor sau sa fie directionati in activitati extrascolare, a fost refuzat de parata. In concret, dupa cum a specificat  martorul X, nemultumirile dumnealui au fost legate de faptul ca ar fi trebuit sa suporte costurile unui aparat dentar,  unor lectii de inot sau a unor tabere scolare.
Interogata sub acest aspect ( fl 180) parata a negat formularea de solicitari catre fostul sot pentru plata unor sume de bani in plus de cele stabilite prin hotarare judecatoreasca. A aratat ca aparatul dentar a fost montat in iunie 2016 pe cheltuiala sa ( fl 176 ) la finalul anului scolar,  in urma unei intelegeri cu  fiica dumneaei, pentru ca aceasta sa se poata obisnui cu dispozitivul medical ( intrebarea 2, fl 180 ). Cu referire la tabere scolare a mentionat ca, in conditiile in care a refuzat deplasarea fiicei mai mari in afara tarii de teama atentatelor, copilul a ales sa-i ceara bani tatalui.
Instanta remarca faptul ca nici probatoriul administrat in cauza ( depozitii de martori, inscrisuri, interogatorii )si nici ancheta psihosociala efectuata la domiciliul minorelor nu au evidentiat deficiente in gestionarea veniturilor de catre mama, astfel ca nu au fost dovedire sustinerile reclamantului din cererea formulata in sensul ca necesitatile copiilor au ramas neacoperite.
Desi prin actiunea formulata reclamantul si-a justificat pretentiile si prin aceea ca ar avea dreptul sa investeasca in activitati recreative si educative care sunt conforme cu viziunea sa asupra nevoilor copiilor, instanta remarca faptul ca acest argument vizeaza modalitatea in care parintii isi exercita drepturile si obligatiile in cadrul exercitiului comun a autoritatii parintesti, neputand constitui fundament pentru executarea obligatiei de intretinere in natura.
Cert este insa, astfel cum rezulta din pozitiile partilor exprimate in cererile formulate  si la interogatorii, dar si din depozitiile martorilor audiati, ca intre fostii soti exista persista inca o stare de tensiune. Acesta este practic contextul in care este formulata cererea reclamantului si in care urmeaza a fi analizata de catre instanta.
Potrivit dispozitiilor noului cod civil, regula in materia obligatiei de intretinere este aceea a executarii in natura. Indeplinirea obligatiei in aceasta modalitate presupune ca fiecare dintre parinti sa puna la dispozitia copilului alimente,  imbracaminte si alte produse, conform nevoilor rezonabile, ceea ce necesita o buna cooperare intre parinti, in sensul de a conveni asupra celor necesare copilului si a modului in care fiecare dintre ei urmeaza sa le furnizeze.
Cu referire la modalitatea concreta de executare a indatoririi care face obiectul litigiului, reclamantul a aratat prin cererea formulata ca se obliga sa intocmeasca regulat un raport de cumparaturi pe care sa-l transmita celuilalt parinte. Nu a furnizat alte elemente de detaliu, marginindu-se  a specifica ca intelege  sa asigure fiicelor sale cele necesare traiului ( alimentatie, tratament medical, imbracaminte, tabere scolare, activitati extrascolare ). Aceasta solutie nu a fost primita insa de catre parata ( fl 180, intrebarea 5 ).
Alineatul al doilea  al art. 530 NCC stipuleaza ca daca obligatia de intretinere nu se executa de bunavoie, in natura, instanta de tutela dispune executarea ei prin plata unei pensii de intretinere, stabilita in bani.
Argumentele reclamantului se circumscriu in principal ideii de comunicare dificila cu parata, in conditiile in care  viziunea dumnealui asupra nevoilor copiilor este diferita de cea a fostei sotii. Acest tip de comunicare a rezultat de altfel si din probatoriul administrat in cauza.
              Ratiunea instituirii posibilitatii de plata a pensiei de intretinere a fost aceea de a forta comunicarea intre parinti, decizia luandu-se in comun. Deopotriva, este adevarat ca parinte care face o astfel de plata apare  fiind implicat in toate ariile legate de ingrijirea copiilor,  nu doar in partea recreativa.
Cu toate acestea, pentru a se respecta regula dictata de art. 530 alin. (1), in situatiile in care nu exista comunicare intre parinti, cum este cazul de fata, ar trebui indicat, in plus fata de plafonul stabilit, si modalitatea in care se concretizeaza efectiv contributia in natura. Solicitarea concreta a reclamantului de  a intocmi un raport de cheltuieli nu se circumscrie insa acestor exigente. O dispozitie de natura celei solicitate de reclamant, pe langa faptul ca ar fi greu de pus in executare, ar da nastere unor noi conflicte, aspect care ar contraveni interesului superior al minorilor.
In aceste conditii apreciind asupra argumentelor avute in vedere de parti pentru executarea in natura a obligatiei, luand in considerare  specificul raporturilor de familie, concretizat in dificultati de comunicare intre fostii soti, faptul ca nu s-a probat  o gestionate defectuoasa de catre parata a veniturilor rezultate din pensia de intretinere precum si modalitatea concreta de plata indicata de reclamant, instanta apreciaza  ca executarea in continuare in natura a obligatiei de intretinere nu corespunde interesului minorilor, pensia de intretinere urmand a fi platita in continuare in bani.
Asupra cererii de completatoare privind a scutirea reclamantului de la plata a pensiei de intretinere pentru o perioada de  o luna de zile si stabilirea pentru ambele minore a unei obligatii de intretinere de 25 % din venitul sau lunar  instanta retine urmatoarele:
Prin sentinta civila  263 CC/28 septembrie 2011 a Judecatoriei Bacau a fost stabilita in sarcina reclamantului, prin acord cu fosta sotie,  obligatia de plata a unei pensii de intretinere in cuantum de 33 % din venitul net realizat ( cate 16,5 % pentru fiecare minora ).
La stabilirea obligatiei de intretinere s-a avut in vedere faptul ca reclamantul realiza venituri din munca si avea in intretinere doi copii.
Prin cererea de fata se solicita practic diminuarea a acestui procent la un total de 25 % din venitul net realizat, la care sa se adauge scutirea de plata obligatiei pentru o perioada de o luna de zile.
  Potrivit art. 499 al 1  cod civ “ tatal si mama sunt obligati, in solidar, sa dea intretinere copilului lor minor, asigurandu-i cele necesare traiului,precum si educatia, invatatura si pregatirea sa profesionala” iar al 4 al aceluiasi art. prevede ca “ in caz de neintelegere, intinderea obligatiei de intretinere,  felul  si modalitatile executarii,precum si contributia fiecaruia dintre parinti se stabilesc de instanta de tutela”.
  Art 524 cod civil prevede ca are drept la intretinere numai cel care se afla in nevoie,  iar art 529 cod civ  stipuleaza ca intretinerea este datorata porivit cu nevoia celui care a cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati.
Potrivit art 520 al 2 cod civ  Cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru 2 copii si o jumatate pentru 3 sau mai multi copii.
Conform art 531 cod civ  “ daca se iveste vreo schimbare in ceea ce priveste mijloacele celui care presteaza intretinerea si nevoia celui care o primeste, instanta de tutela, potrivit imprejurarilor poate mari sau micsora pensia de intretinere sau poate hotari incetarea platii ei”
In ceea ce priveste mijloacele materiale ale debitorului, instanta retine potrivit anchetei psihosociale efectuate in cauza ca paratul are calitate de salariat la SC Bucuresti, realizand lunar un salariu net de 8000 lei.
In intretinerea sa se afla trei copii minori, respectiv  minorele rezultate din casatoria cu reclamanta  dar si fiul  R, rezultat dintr-o casatorie ulterioara.
In ceea ce priveste cota ce va fi avuta in vedere, instanta apreciaza ca in interesul minorilor este de a stabili pensia de intretinere inspre plafonul maxim, copiii trebuind sa se bucure de conditii materiale corespunzatoare. Cum in intretinerea reclamantului sunt trei copii,  in interiorul plafonului de 1 / 2 din venitul net realizat, stabilit de dispozitiile art 529 al 2 cod civ, instanta apreciaza ca o pensie lunara de intretinere de 33% din venitul net lunar realizat de reclamant ( cate 16,5 % pentru fiecare dintre minorele M si N ) este de natura a satisface necesitatile  copiilor sai. Retinand acest procent instanta a avut in vedere varsta celor doua fiice, nevoile acestora raportat la stadiul dezvoltarii lor, precum si  veniturile paratei, inferioare  atat reclamantului cat si sotiei acestuia. Pentru aceste motive, instanta va respinge cererea sus amintita. 
Cu probatoriul administrat nu a evidentiat diminuarea nevoilor celor doi copii ai reclamantului din prima casatorie, ci dimpotriva, sporirea acestora, nu se justifica nici acordarea unei scutiri  reclamantului de la plata obligatiei de intretinere pentru  o perioada determinata pe parcursul unui an, imprejurare ce ar echivala cu o reducere a pensiei  intretinere stabilita sentinta civila  263 CC/28 septembrie 2011 a Judecatoriei Bacau.
Cu referire la cererea de modificare a programului de legaturi personale instanta retine urmatoarele:
Programul de legaturi personale stabilit in favoarea  reclamantului prin sentinta civila nr. 263 CC/28 septembrie 2011 este in sensul urmator: primul si al treilea sfarsit de saptamana al fiecarei luni, de sambata de la ora 09,00 pana duminica ora 19,00; doua zile de Craciun in anii impari, doua zile de pasti in anii pari, precum si doua saptamani in vacanta de vara a fiecarui an.
Prin prezenta cerere  reclamantul a solicitat suplimentarea acestui program cu o saptamana ( a doua ) in vacanta de iarna.
Conform art. 401 cod civ si dispozitiilor Legii nr. 272/2004, parintii separati de copilul lor au dreptul la legaturi personale cu acesta , iar copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament.
Acest drept se poate exercita in diferite moduri  ca de exemplu, vizitarea copilului la domiciliul celuilalt parinte, lasarea copilului la locuinta parintelui caruia nu i-a fost incredintat, corespondenta ori alta forma de comunicare. Textele anterior mentionate  nu stabilesc modalitatea concreta de realizare a acestui drept, insa din reglementarea existenta rezulta implicit ca exercitarea dreptului devenit litigios trebuie facuta intr-o asemenea modalitate , incat sa nu se ajunga la ingradirea lui,  ambii parinti trebuind sa se implice activ in toate aspectele vietii copilului, revenind instantei de judecata obligatia de a stabili timpul si modalitatea in care se poate exercita mentionatul drept, tinand seama ca drepturile parintesti trebuie exercitate numai in interesul copilului .
Raportat la dispozitiile legale anterior enuntate si avand in vedere neintelegerile dintre fostii soti instanta constata ca prezenta actiune este intemeiata, apreciind ca interesul superior al copiilor  presupune ca acesta sa mentina contactul cu tatal cat mai mult timp posibil,  legaturile personale intre parinte si copilul sau reprezentand un element fundamental al vietii de familie chiar daca relatiile dintre parinti s-au rupt, de natura a contribui la crearea unui mediu socio-familial in care copilul sa se poata dezvolta din punct de vedere emotional, educativ si social.
La stabilirea programului de vizita, instanta va tine seama, insa de  circumstantele specifice prezentei cauze:
Astfel, instanta va avea in vedere ca dreptul de legaturi personale stabilit de catre instanta a fost efectiv realizat de catre reclamant. In concret, cei doi copii s-au deplasat la domiciliul tatalui, petrecand timp alaturi de acesta si actuala sa familie (  fiul minor R si  sotia O ).
Desi din probatoriul administrat in cauza se desprinde existenta unei relatii firesti intre tata si fiice, instanta constata ca minorele nu au reusit inca sa stabileasca o buna relatie de comunicare cu sotia acestuia, ceea ce  creeaza copiilor  disconfort emotional pe parcursul sederii alaturi de acest parinte. Aceasta imprejurare rezulta din continutul intampinarii formulate de parata care se coroboreaza cu depozitia martorului x ( fl 184 ) dar si cu mentiunile anchetei psihosociale efectuate la domiciliul reclamantului ( fl 135 - 136).
In aceeasi ordine de idei au foste exprimate si pozitiile celor doi copii ascultati in camera de consiliu. Intrucat acestia se afla la varsta la care  discernamantul nu este inca format iar perceptia  despre lumea inconjuratoare este influentata in primul rand de persoanele alaturi de care copii convietuiesc, optiunea minorilor, nu lipsita de importanta, este analizata de instanta luand in considerare factorii de influenta anterior mentionati. Instanta remarca astfel dorinta celor doi copii de a petrece timp  exclusiv alaturi de tata intrucat  perceptia lor este in sensul ca accesul la parinte le este ingradit prin prezenta sotiei acestuia.
De principiu, instanta retine ca trebuie gasita modalitatea care sa permita ambilor parinti si copilului sa aiba legaturi firesti cat mai mult timp posibil, avand in vedere ca numai astfel pot veghea la cresterea si educarea copilului. Pe de alta parte derularea legaturilor personale cu minorii  trebuie sa se faca in conditii care sa nu ii influenteze negativ si sa nu le puna in primejdie cresterea, educarea, invatatura si pregatirea profesionala.
In cazul de fata,  fara a contesta legaturile de atasament dintre tata si copii precum si preocuparea fata de acestia in perioada in care petrec timp in domiciliul sau, instanta apreciaza ca, solicitarea reclamantului nu poate fi admisa decat in parte acordandu-i-se posibilitatea de a lua copii  in vacanta de iarna, in intervalul  29 decembrie - 30 decembrie, in anii pari.
Cererea nu a fost admisa integral in modalitatea solicitata de reclamant intrucat ceea ce s-a urmarit este a se asigura minorelor confort si stabilitate emotionala, acestea nefiind adaptate suficient  in acest moment la mediul oferit de tata in actuala familie.
In baza art 453 al 2 cod proc civ,avand in vedere admiterea in parte a pretentiilor partilor, va admite in parte cerererile acestora referitoare la cheltuielile de judecata.
Va compensa cheltuielile de judecata pana la limita sumei de 20 lei si va obliga reclamantul la plata catre parata a sumei  de 980 lei cheltuieli de judecata.