Divort

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata sub nr.  8941/ 180 / 23.07.2015 pe rolul Judecatoriei Bacau, reclamanta A  a   solicitat in contradictoriu cu paratul  B
• desfacerea casatoriei partilor din culpa comuna
• exercitarea autoritatii parintesti in comun cu privire la  minorii C si D
• stabilirea locuintei minorilor alaturi de dumneaei in X
• obligarea  paratului la plata unei pensii de intretinere in favoarea minorilor raportat la venitul minim pe economie
• pastrarea numelui din casatorie
Cererea  a fost  legal timbrata cu taxa judiciara de timbru de 100 lei.
In motivarea cererii  reclamanta a aratat in esenta ca relatiile de familie s-au racit de aproximativ patru ani pe fondul problemelor financiare, ca intrucat nu mai aveau posibilitati materiale sotul a plecat din tara in urma cu noua ani, ca ulterior nasterii copilului au inceput sa edifice o casa, insa a ramas singura care se ocupa de aceasta, ca  sotul ii facea reprosuri, dadea dovada de lipsa de interes si comunicare, ca cele mai multe discutii contradictorii au avut la baza copiii, ca paratul nu mai intelegea nevoile si prioritatile acestora, lasand-o sa se descurce singura, ca de cativa ani nu mai contribuie la cheltuielile legate de copii si de casa, ca relatiile de familie sunt iremediabil vatamate, ca initial copiii voiau sa stea alaturi de tata, insa,motivat de faptul ca i-a dus incasa in constructie unde nu sunt balustrade ( baiatul a cazut acolo ), i-a hranit cu cremvusti, i-a dus la piscina cu apa rece, a inteles ca nu poate fi responsabil, ca la gradinita si la scoala dumneaei tine legatura cu cadrele didactice, ca minorii se simt in siguranta cu mama si ca detine locuinta proprie,achizitionata din surse proprii anterior casatoriei.
In drept au fost invocate dispozitiile  art 373, 379, 397, 400, 383 al 2 cod civ.
In probatiune reclamanta solicitat proba cu inscrisuri si cu martorii  X si Y
   Paratul  a formulat intampinare in termenul de 25 de zile stabilit potrivit dispozitiilor art 201 cod proc civ. prin care a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.
In motivare a aratat in esenta ca este normal ca intr-o familie sa apara neintelegeri insa toate problemele pot fi rezolvate atunci cand sotii doresc acest lucru, ca numai dumnealui lupta pentru mentinerea acestei casnicii, ca reclamanta nu a indicat motive temeinice de divort, ca pe parcursul casatoriei a contribuit substantial si majoritar la cheltuielile necesare copiilor si a celor casnice,  ca a fost implicat in viata de familie dar reclamanta a ales sa il paraseasca si nu l-a mai primit in domiciliul comun, ca aceasta a fost vazuta in compania unui barbat, caisi iubeste copiii,merge la sedinte cu parintii, le cumpara tot ce e nevoie, ci in vara minorii au stat la dansul si au avut libertatea de care aveau nevoie si au mancat sanatos. In subsidiar a aratat ca nu este de acord ca reclamanta sa pastreze numele din casatorie.
Sub aspect reconventional  paratul a solicitat sa-i fie incuviintat un drept de legaturi personale astfel:
- o luna in vacanta de vara de pe 15 iunie pana pe 15 iulie
- o saptamana in vacanta de iarna, de Craciun
- o saptamana in vacanta de Pasti
- in fiecare saptamana de miercuri orele 13,00 pana joi ora 08,00
In drept au fost invocate dispozitiile art 205 - 209 cpc
Cererea reconventionala a fost timbrata cu taxa de timbru de 20 lei.
In probatiune paratul a solicitat proba cu inscrisuri si cu martorul X.
  A fost efectuata ancheta psihosociala la domiciliul partilor ( fl 29 - 30 9
  Partile au fost legal citate si s-au prezentat in instanta.
    
Analizand ansamblul materialului probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:

Cu privire la desfacerea casatoriei
La data de 16 iulie 2005 partile s-au casatorit in  localitatea V, casatoria fiind inscrisa in Registrul Starii Civile al Primariei V.
Din casatoria  partilor au rezultat minorii A,  si  B, .
Instanta retine ca pentru a putea pronunta divortul trebuie indeplinite urmatoarele conditii: existenta unor motive temeinice, acestea sa fi vatamat grav relatiile dintre soti si continuarea casatoriei sa nu mai fie posibila.
Temeinicia motivelor de divort se apreciaza de la caz la caz de catre instanta de judecata.
Rezulta din depozitiile martorilor audiati in cauza ca relatiile de familie s-au deteriorat in conditiile in care partile aveau opinii diferite asupra modalitatii de gestionare a resurselor financiare, asupra rolului femeii in familie si societate si asupra modalitatii de educare a copiilor. In acest sens martorul X a relatat ca in timp ce paratul urmarea sa economiseasca banii, reclamanta obisnuia sa cheltuie iar martorul Y ca paratull dorea ca sotia sa fie spusa, neapreciind deciziile luate de aceasta.
In plus, potrivit constatarilor personale ale martorei X, paratul ii adresa cuvinte urate reclamantei iar in data de 14 ianuarie 2016 a amenintat-o cu moartea.
In contextul sus amintit partile s-au separat in fapt de mai multe ori, ultima data in mod definitiv in urma cu aproximativ un an, cand paratul a plecat din domiciliul comun.
Totodata, ambii martori au subliniat faptul ca intre soti au existat anterior formularii prezentei cereri discuti referitoare  la divort, insa  din cauza refuzului paratului nu au putut realiza aceasta procedura in fata unui notar.
  In concluzie instanta retine ca acesta casatorie nu mai poate continua intrucat relatiile dintre parti nu sunt caracterizate prin trasaturile specifice unei vieti de familie, respectiv pe sentimente afectiune, intelegere, sprijin reciproc moral si material, casatoria fiind lipsita de principalele elemente de fond.
  Astfel ca,  pe baza intregului probatoriu administrat in cauza instanta apreciaza  ca rezulta culpa comuna  in destramarea raporturilor de familie, sotii nereusind sa depaseasca problemele astfel incat au ajuns sa se separe in fapt, motiv pentru care, constatand ca raporturile dintre soti sunt grav vatamate,  astfel incat continuarea casatoriei nu mai este posibila, in baza art. 373 lit b din  codul civil raportat la art 379 al 1 din codul civil , va dispune desfacerea casatoriei din culpa comuna.
Cu privire la numele partilor:
Conform art 383 al 2 cod civ   Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soti sau de interesul superior al copilului, instanta poate sa incuviinteze ca sotii sa pastreze numele purtat in timpul casatoriei, chiar in lipsa unei intelegeri intre ei.
Cum  din casatoria partilor au rezultat doi copii minori, care poarta drept nume de familie cel comun al sotilor, instanta apreciaza ca este in interesul acestora a pastra in continuare acelasi nume cu al ambilor parinti.
Totodata este de remarcat si faptul ca reclamanta  profeseaza in calitate de avocat in cadrul Baroului ( potrivit adresei nr. 853/15.09.2015 , fl 51 ) situatie in care, fiind cunoscuta sub numele de Folner, este in interesul sau profesional de a pastra numele din casatorie.
In consecinta, instanta va dispune ca reclamanta - parata sa pastreze  numele din casatorie, acela de F.
Cu privire la exercitarea autoritatii parintesti
Instanta retine pe baza referatului de ancheta psihosociala efectuat in cauza ca  minorii A si B locuiesc alaturi de mama, intr-un imobil proprietate personala , respectiv un apartament compus din trei camere, mobilat,utilat cu aparatura electrocasnica si intretinut igienico -sanitar.
Paratul locuieste cu chirie intr-o garsoniera situata in B, compusa dintr-o camera si dependinte.
Cei doi copii ai partilor prezinta o buna stare de sanatate si urmeaza cursurile scolii „Miron Costin” Bacau, respectiv gradinitei arondate acestei institutii de invatamant.
Ambele parti au solicitat  sa exercite in comun autoritatea parinteasca asupra copiilor, in acelasi sens fiind formulate si concluziile autoritatii tutelare in cuprinsul anchetei psihosociale.
Potrivit dispozitiilor noului cod civil  autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, in afara de cazul in care instanta decide astfel.
Art 397 din noul cod civil, prevede ca dupa divort autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, in afara de cazul in care instanta decide astfel.
Art 398 cod civ prevede ca atunci cand exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta hotaraste ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti, celalalt parinte pastrand dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia acestuia.
Noul cod civil instituie deci regula  in sensul ca dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti.
In considerarea celor anterior precizate, luand act de vointa partilor,  instanta apreciaza ca in interesul superior al minorilor este ca, potrivit art. 397 cod civ. autoritatea parinteasca sa se exercite in comun de parinti.
Cu privire la locuinta minorilor
Atunci cand stabileste locuinta copilului minor instanta trebuie sa ia in considerare o serie de criterii precum: disponibilitatea fiecaruia dintre parinti de a implica pe celalalt parinte cu privire la deciziile legate de copii, disponibilitatea fiecaruia dintre parinti de a permite celuilalt parinte accesul in locuinta sa, situatia locativa a fiecaruia dintre cei doi parinti, istoricul ingrijirii copilului, dorinta exprimata de minor cu privire la stabilirea locuintei sale la resedinta unuia sau altuia dintre parinti, apropierea locuintelor fiecaruia dintre cei doi parinti de scoala  si respectiv gradinita, concluziile raportului autoritatii tutelare cu privire la locuintele celor doi parinti, dorinta exprimata de fiecare dintre cei doi parinti cu privire la stabilirea locuintei minorului la resedinta lor.
Instanta retine pe baza probatoriului administrat in cauza si din continutul psihosociale ca minorii A si B se afla in grija mamei, beneficiind de ingrijire corespunzatoare din partea acesteia.
Ambele parti au opinat in sensul stabilirii locuintei copiilor alaturi de reclamanta, in acelasi sens fiind si concluziile autoritatii tutelare prezentate in cadrul referatului de ancheta psihosociala.
In consecinta, pe  baza probatoriului administrat, in baza art 400 cod proc civ,  instanta apreciaza ca nevoia  de stabilitate si continuitate a minorilor este asigurata cel mai bine in conditiile stabilirii domiciliului acestora alaturi de  reclamanta - parata  la domiciliul din  B.
Cu privire la obligatia de intretinere:
Intrucat potrivit art. 499 cod civ .intre parinti si copii exista o obligatie legala de intretinere care se stabileste conform art. 529 cod civ., potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui ce urmeaza a o plati, instanta, in baza art 402 al 1 cod civ , va stabili ca paratul - reclamant sa plateasca  reclamantei -parate in favoarea minorilor o pensie lunara de intretinere in procent total de 33 % din venitul  minim net pe economia nationala  incepand cu data introducerii actiunii ( 23.07.2015 ) si pana la majorat.
Cu privire la cererea de legaturi personale
Instanta retine ca in raporturile dintre parinti si copii , trebuie sa primeze intotdeauna interesul superior  al copilului. Conform art. 401 cod civ si art.  17 din Legea nr. 272/2004, parintii separati de copilul lor au dreptul la legaturi personale cu acesta , iar copilul are dreptul de a mentine relatii personale si contacte directe cu parintii, rudele, precum si cu alte persoane fata de care copilul a dezvoltat legaturi de atasament.
Textele anterior mentionate  nu stabilesc modalitatea concreta de realizare
a acestui drept,  insa din reglementarea existenta rezulta implicit ca exercitarea dreptului devenit litigios trebuie facuta intr-o asemenea modalitate , incat sa nu se ajunga la ingradirea lui.
In speta, instanta apreciaza ca interesul superior al copiilor presupune ca acestia sa mentina contactul cu tatal,  legaturile personale intre parinte si copilul sau reprezentand un element fundamental al vietii de familie.
Reclamanta nu s-a opus derularii dreptului de legaturi personale al tatalui cu minorii.
De altfel, probatoriul administrat in cauza a demonstrat faptul ca paratul a manifestat interes fata de cresterea si educarea copiilor atat in perioada convietuirii partilor, cat si ulterior separarii acestora.
In acest sens martorul X a specificat ca dupa despartirea parintilor minorii au petrecut timp alaturi de tata periodic, uneori la doua - trei saptamani, iar in ultimul timp in fiecare miercuri, astfel cum s-au inteles partile.
Incidentele ce au avut loc  in timp ce copiii se aflau sub supravegherea tatalui ( in sensul ca  au racit sau ca fiul partilor s-a lovit ) apar ca fiind izolate, nefiind de natura a restrange dreptul de legaturi personale al acestui parinte. De altfel, nici reclamanta nu a formulat o astfel de solicitare.
De principiu, instanta retine ca trebuie gasita modalitatea care sa permita ambilor parinti si copilului sa aiba legaturi firesti cat mai mult timp posibil, avand in vedere ca numai astfel pot veghea la cresterea si educarea copilului. Pe de alta parte derularea legaturilor personale cu minorii  trebuie sa se faca in conditii care sa nu ii influenteze negativ si sa nu le puna in primejdie cresterea, educarea, invatatura si pregatirea profesionala.
In cazul de fata,  dat fiind istoricul legaturilor parinte copii precum si legaturile actuale instanta va incuviinta ca paratul - reclamant sa aiba legaturi personale cu minorii, cu luare la domiciliul sau, in urmatoarea modalitate: in fiecare saptamana de miercuri orele 13,00 pana joi orele 08,00; o saptamana in vacanta de iarna; o saptamana in vacanta de primavara; o luna in vacanta de vara, incepand din 15 iunie pana pe data de 15 iulie.
Cu privire la cheltuieli de judecata 
In baza art 453 cod proc civ va lua act ca partile nu au solicitat cheltuieli de judecata.