Partaj bunuri comune

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata sub nr.  16829/ 180 / 20.11.2013 pe rolul Judecatoriei Bacau reclamanta  A  a solicitat in contradictoriu cu paratul  B ca instanta sa  dispuna partajul bunurilor comune dobandite in timpul concubinajului si casatoriei, in cote de 1/ 2 pentru fiecare.
Prin incheierea de sedinta din data de 19 martie 2014, data in solutionarea cererii de reexaminare impotriva incheierii de respingere a ajutorului public judiciar din 03.03.2004, reclamanta a fost scutira de plata taxei judiciare de timbru in cuantum de 2283,33 lei.
 In motivare reclamanta a aratat in esenta ca in anul 2004 a inceput o relatie de concubinaj cu paratul,locuind si gospodarind impreuna in orasul macerata - Italia, ca in data de 03.06.2006 din aceasta relatie s-a nascut copilul minor X, intrucat partile doreau sa se casatoreasca, ceea ce s-a si intamplat in anul 2008, au hotarat sa  achizitioneze o suprafata de teren pe care sa construiasca o casa, bunurile urmand sa devina proprietate comuna, ca in anul 2006, cu banii dobanditi la botezul  copilului, la care s-a adaugat o suma de 500 euro primita de la mama sa si alta suma de 500 euro, primita de la fratele paratului, acesta s-a deplasat in Romania si a negociat cumpararea unei suprafete de tern, ca invocand faptul ca dumneaei nu era in tara, paratul a imputernicit-o pe V, sotia fratelui dansei,. sa cumpere  terenul pe numele sau; astfel,prin contractul de vanzare -cumparare autentificat sub numarul 2817/21 a cumparat suprafata de 1518 mp teren intravilan, cu numar cadastral  M nr. inregistrare B la ANCPI - OCPI Bacau, ca desi cumparat anterior casatoriei pe numele paratului,la momentul dobandirii vointa partilor a fost sa dobandeasca in coproprietate acest teren, ca pe acest teren sotii au inceput construirea unei case de locuit si a unei imprejmuiri, conform autorizatiei de construire nr.A din 17.07.2009,desi autorizatie a fost eliberata pe numele paratului, consecinta a faptului ca ternul era inscris la numele sau, finantarea constructiilor s-a facut cu bani comuni, iar acestea urmau sa aiba acelasi regim juridic ca si terenul, respectiv sa devina bunuri comune. A specificat reclamanta  ca solicita sa se constate calitatea de bun comun si sa dispuna partajarea urmatoarelor bunuri: suprafata de 1518 mp teren intravilan, situat in sat N, dispus astfel: 271 mp teren arabil sola 16, parcela 719/1, 421 mp teren vie sola 16, parcela 719, 835 mp teren arabil sola 16,parcela 717, ca valoarea terenului este de 3082,90 lei; o casa construita din caramizi, tip BCA, cu 5 incaperi ( doua camere, hol,baie , bucatarie, sufragerie ),acoperita cu tabla Lindab, tamplarie exterioara si interioara din PVC termopan s grajd imprejmuitor, in valoare de 40152 lei; doua sobe, un frigider mare marca Arctic, o masina de spalat rufe marca Bosh, un aragaz cu patru ochiuri marca Beko, un recamier, o vitrina, un covor, un pat, o biblioteca, o a doua biblioteca si ca in prezent toate bunurile mentionate in actiune sunt in posesia si folosinta exclusiva a paratului.
In drept au fost invocate dispozitiile art 36 cod fam, 375 cod civ si 194 cod proc civ.
In probatiune a solicitat proba cu inscrisuri, interogatoriul paratului, cu martorii X si Y si ca expertize de evaluare a terenului, constructiilor si bunurilor mobile.
Paratul a formulat intampinare si cerere reconventionala  ( fl 103 - 104) in termenul stabilit de instanta conform  art 201 al 1 cod proc civ. prin care a solicitat respingerea capatului de cerere formulat de reclamanta referitor la suprafata de 1518 mp teren intravilan situat in B; retinerea in sarcina sa a unei cote majorate de contributie din bunul imobil casa avand o valoare de 46 620 lei,cu obligarea dumnealui la plata sultei in favoarea reclamantei -parate, atribuirea in lotul sau a imobilului casa dat fiind accesiunea imobiliara, terenul pe care este construita fiind bun propriu, retinerea in favoarea sa a unei cote de contributie de 80 % din bunurile mobile: doua sobe, un frigider mare marca Arctic, o masina de spalat rufe marca Bosh, un aragaz cu patru ochiuri marca Beko, cu obligarea sa la plata unei sulte catre reclamanta.
  In motivare a aratat in esenta ca s-a casatorit cu reclamanta  in 12.07.2008 insa sunt despartiti in fapt din vara anului 2013, ca in actiune in mod nereal reclamanta sustine ca ar avea o contributie la cumpararea terenului in suprafata de 1518 mp intravilan situat in comuna B, in conditiile in care terenul a fost cumparat de dumnealui in baza  antecontractului de vanzare - cumparare  nr. A, apoi ca bun propriu prin contractul de vanzare - cumparare  nr. B, ca partile s-au casatorit in anul 2008, ca uniunea consensuala a doua persoane sau concubinajul nu este reglementata ca tare in dreptul civil roman, drept urmare regimul juridic al bunurilor dobandire de catre soti, proprietatea in devalmasie, nu este aplicabil si concubinilor indiferent de durata convietuirii acestora, ca prezumtia comunitatii de bunuri prevazuta de art 30 cod fam nu este aplicabila decat sotilor, ca mai mult decat atat, in speta dedusa judecatii nu se poate vorbi de de dispozitiile codului familiei in conditiile in care se aplica dispozitiile art 6 al 6 cod civ, ca imprejurarea unei relatii de concubinaj a partilor nu conduce automat la concluzia ca bunurile dobandite de unul din concubini au regimul juridic de bunuri dobandite in indiviziune si celalalt concubin este indreptatit la a le pretinde si a i se recunoaste un drept de proprietate asupra acestora, motiv pentru care solicita scoaterea terenului de la masa de partaj, ca nu rezulta din nici un inscris achizitionarea bunului in comun, iar mijloacele de proba propuse de reclamanta nu primeaza inscrisului autentic. A mai aratat reclamantul ca la dobandirea bunurilor a contribuit cu o cota majorata intrucat a fost singurul care a adus venituri in casa, ca actele necesare pentru construirea casei si contractele privind utilitatile sunt pe numele dumnealui si ca trebuie avute in vedere dispozitiile art 577 cod civ cu privire la succesiunea imobiliara artificiala.
In drept au fost invocate dispozitiile art 205 coroborat cu art 209 cpc, 979 cpc, 339, 356, 357, 577 cod civ.
In probatiune paratul a solicitat proba cu inscrisuri,interogatoriul reclamantei, martorii X si Y si expertiza tehnica constructii.
     Prin incheierea de sedinta din data de 19 mai 2014 paratul a fost scutit de plata taxei judiciare de timbru aferente cererii reconventionale si de la plata onorariilor pentru expertizele ce vor fi stabilite in sarcina sa.
    Reclamanta a depus  intampinare la cererea reconventionala  ( fl 123 ) prin care a solicitat respingerea acesteia ca nefondata.
In motivare a aratat in esenta ca terenul a fost cumparat cu mijloace materiale comune, in perioada concubinajului ( recunoscut si de parat ) cu intentia si vointa declarata ca acesta sa devina bun comun la casatorie, ca apararea paratului este inexacta, iar in cauza este util si pertinent orice mijloc de proba, cu atat mai mult cu cat la data achizitionari bunului erau concubini,aveau un copil, locuiau si gospodareau in comun intentionand sa legalizeze relatia, ceea ce s-a si intamplat ulterior, ca nu se pune problema incheierii vreunui act juridic cu privire la conditiile dobandirii proprietatii ( actul de vanzare fiind incheiat de sora fratelui dumneaei, B, in calitate de procurator al paratului, intrucat acesta fusese in Romania la acel moment in conditiile in care dansa ramasese sa aiba grija de copil ), ca solicita respingerea cererii paratului de constatare a unei cote majorate  la dobandirea casei sau de constare a accesiunii imobiliare, intrucat si acest bun a fost dobandit cu mijloace materiale comune,paratul avand si la acea data o situatie materiala precara, refuzand sa presteze o munca care sa asigure conditii materiale corespunzatoare familie sale, ca solicita atribuirea bunurilor coproprietarului acre are mai mare nevoie de ele, ca dumneaei are in intretinere copilul rezultat din relatia de concubinaj, astfel incat urmeaza a fi apreciate in favoarea dansei criteriile de atribuire si ca in contraproba solicita audierea martorilor A si B
Partile au fost legal citate.
Reclamanta a imputernicit sa in vederea reprezentarii in fata instantei pe X cu procura speciala  autentificata sub numarul A in fata BNP .
Prin incheierea de admitere in principiu  din data de 27.04.2015 a fost admisa in principiu si in parte cererea principala de partaj  bunuri comune, in principiu si in parte cererea reconventionala de partaj bunuri comune, s-a constat ca partile au avut o relatie de uniune consensuala incepand cu anul 2004, pana la data de 12 iulie 2008, data incheierii casatoriei acestora, s-a constat ca  in aceasta perioada partile  au achizitionat in cote  parti de 50%  fiecare urmatorul bun imobil in suprafata de 1518 mp teren intravilan situat in sat B si ca partile au avut calitatea de soti,  s-a constata ca in timpul casatoriei urmatoarele bunuri  imobile o casa cu imprejmuire situata in comuna B si mobile in cote de contributie de 50%  pentru fiecare parte.
Au fost efectuate expertize de specialitate in cauza: constructii, topocadastru si bunuri mobile..
          Expertiza  constructii intocmita de domnul expert N  ( fl 246 - 288 ) a fost contestata de  reclamanta ( fl 303 ), prima obiectiune fiind respinsa,iar a doua, referitoare la atribuire,calificata drept aparare de fond  ( prin incheierea de sedinta din 7 decembrie 2015, fl 325 )
Expertiza bunuri mobile intocmita de doamna expert Vrabie Elena  ( fl 289 - 293 ) nu a fost contestata de parti
Expertiza topocadastru intocmita de doamna expert M ( fl 309 - 324 ) nu a fost contestata de parti

Din actele si lucrarile dosarului instanta retine ca:

Partile au avut calitatea de soti  casatoria acestora incheiata la data de M fiind desfacuta prin sentinta civila  de divort nr.  5633 din 20 octombrie 2014 pronuntata de Judecatoria B in dosarul nr. 16841/180/2013, definitiva cu privire la divort in data de 20.10.2014.
Prin incheierea de admitere in principiu  din data de 27.04.2015 instanta a retinut ca anterior casatoriei acestea au avut o relatie de concubinaj, din care a rezultat minorul A,.
La interogatoriul ce i s-a luat ( intrebarile 1 si 7, fl 159 ) paratul a indicat drept an de debut al relatiei de concubinaj 2005, cu precizarea ca in acelasi an au partile au fost despartite cateva luni, spre deosebire de sotia sa care a plasat inceputul relatiei de uniune consensuala in anul 2004.
In sensul celor aratate de reclamanta au declarat martorii X ( fl 204-205 ) si Y ( fl 206 - 207 ), specificand ca partile s-au cunoscut in anul 2003 , ca in anul 2004 au inceput  o relatie de concubinaj, convietuirea nefiind intrerupta pana la momentul casatoriei.
Martorul V ( fl 202 ) a aratat insa ca nu cunoaste daca in momentul achizitionarii terenul de catre parat convietuia sau nu cu reclamanta sau daca aveau un copil, necunoscand nici momentul in care sotii s-au casatorit. Nici cel de-al doilea martor al paratului nu a putut  furniza detalii legat de perioada de convietuire a partilor, de veniturile acestora sau de bunurile achizitionate  de acestea.
In consecinta, instanta a apreciat ca fiind probate sustinerile reclamantei in sensul inceperii relatiei de concubinaj a partilor in anul 2004 si derularii acesteia in mod continuu, pana la data casatoriei.
In acest interval de timp, prin antecontractul de vanzare - cumparare autentificat sub numarul N incheiat intre promitentul - vanzator M si promitentul - cumparator  J s-a promis vanzarea, respectiv cumpararea unei suprafete de teren de 1632 mp situata in comuna B sola 16,parcelele 717, 719/1 si 719. S-a specificat in act ca la data  autentificarii promitentul - cumparator a primit pretul de 5000 lei, urmand ca diferenta de 3000  lei sa fie achitata pana la data de 22.12.2006, data la care s-a stipulat ca se va incheia contractul de vanzare - cumparare.
Desi prin intampinare paratul nu a contestat existenta  relatiei de concubinaj anterior amintite, facand referire doar la natura bunurilor dobandite in perioada legaturilor de uniune consensuala, pe parcursul cercetarii judecatoresti acesta a lasat sa se inteleaga ca in perioada achizitionarii terenului partile erau separate in fapt, aspect nerecunoscut insa de reclamanta.
Astfel, prin modalitatea de redactare a intrebarilor nr. 3 si 4 ale interogatoriului luat reclamantei ( fl 158 )  paratul a sugerat faptul ca in momentul incheierii antecontractului de vanzare - cumparare, desi reclamanta era insarcinata, intre parti nu mai exista o relatie, convietuirea fiind reluata la aproximativ trei saptamani dupa incheierea actului. Intreruperea convietuirii nu a fost recunoscuta de reclamanta. In acelasi sens a fost si raspunsul paratului la interogatoriul luat de reclamanta ( intrebarile 9 si 13 ), ocazie cu care a aratat ca atunci cand a cumparat pamantul copilul nu era nascut.
Instanta a retinut ca din actele dosarului a rezultat insa o alta situatie de fapt decat cea prezentata de parat, respectiv ca fiul partilor s-a nascut  in data de M, deci anterior incheierii atat antecontractului ( 25.08.2006 ), cat si contractului de vanzare - cumparare ( 21 decembrie 2006 )
Cu referire intentia partilor  la dobandirea acestui bun, pozitiile acestora sunt total opuse. Astfel, reclamanta a sustinut in mod constant, atat in cererea de chemare in judecata cat si la interogatoriu ( intrebarea  nr. 2, fl 158 ) ca partile au avut reprezentarea achizitionarii in coproprietate a imobilului teren, in timp ce paratul a subliniat ca a intentionat, cu banii stransi de dansul din munca desfasurata pe teritoriul Italiei, sa dobandeasca in proprietate exclusiva  un teren ( intrebarile 1,2 ale interogatoriului luat reclamantei, fl 158).
Martorul X ( fl 206 )a specificat  ca dupa nasterea copilului partile au cumparat un teren in M,  dansa fiind desemnata imputernicit al paratului intrucat  reclamanta nu putea veni in tara, copilul  fiind mic.
Paratul  a sustinut faptul ca imobilul a fost achizitionat cu venituri proprii si cu bani imprumutati de la seful sau, N ( intrebarea 6, fl 158 ), in timp ce reclamanta a aratat ca bunul a fost cumparat cu banii dobanditi la botezul  copilului, la care s-a adaugat o suma de 500 euro primita de la mama sa si alta suma de 500 euro, primita de la fratele paratului.
Cu referite la acest aspect martorul Y ( fl 204 )a relatat ca in toamna anului 2006 paratul a venit in tara pentru a cumpara un teren in comuna B, in apropierea locuintei dumneaei, acesta comunicandu-i personal ca banii pentru achizitionarea bunului proveneau din suma incasata la botezul copilului si din veniturile incasate de parti in Italia. Aceasta depozitie se coroboreaza cu cea a martorului X, mandatarul reclamantului, care a specificat la randul sau ca banii de achizitie a terenului erau de la botezului copilului( in jur de 1500 - 2000 euro ),  de la parinti ( 500 euro ) si din veniturile partilor. A mai aratat acest din urma martor ca, desi partile nu erau casatorite, administrau veniturile in comun.
Martorii X ( fl 202 ) si Y au specificat ca nu cunosc  sursa banilor de achizitie a ternului in litigiu.
In data de 21 decembrie 2006, prin contractul de vanzare - cumparare autentificat sub numarul M  ( fl 12 ) a fost achizitionata de catre cumparatorul F,necasatorit, prin mandatar J,  de la vanzatorul M , suprafata de 1518 mp teren intravilan situat in sat B,  dispus astfel: 271 mp teren arabil sola 16, parcela 719/1, 421 mp teren vie sola 16, parcela 719, 835 mp teren arabil sola 16,parcela 717. S-a mentionat in contract ca pretul terenului, de 5000 lei, a fost primit integral mai inainte de incheierea actului.
Desemnarea in calitate de mandatar a cumnatei reclamantei ( sora fratelui acestuia ) pentru incheierea actului de vanzare  a fost justificata de parat la interogatoriul ce i s-a luat prin aceea ca nu avea rude in tara, iar mandatarul era din acelasi sat ( intrebarea 17, fl 160 ). La intrebarea nr. 15 a aceluiasi interogatoriu ( fl 160 ) paratul a recunoscut insa ca figureaza doar dansul in calitate de cumparator in act intrucat numai dumnealui a venit in Romania si a dat mandatarului procura sa cumpere terenul.
Pe acest teren, dupa casatoria partilor, acestea au edificat in comun o locuinta, aspect necontestat de vreuna din parti.
Instanta a retinut ca regimul juridic al bunurilor dobandite de catre soti, anume proprietatea in devalmasie, nu este aplicabil si concubinilor, indiferent de durata convietuirii acestora. Prezumtia comunitatii de bunuri prevazuta de art. 357 cod civil nu se aplica decat sotilor, nefiind posibil a se extinde sfera acesteia. Astfel, in situatia concubinilor, in ceea ce priveste relatiile patrimoniale dintre acestia, avem de-a face cu situatia eventuala a coproprietatii relativ la fiecare bun dobandit impreuna, fiind necesar a se demonstra, in cadrul unui partaj, contributia fiecaruia pentru fiecare bun individual.
Specifica relatiilor patrimoniale dintre concubini este proba contributiei pentru fiecare bun in parte si, cumulativ, intentia acestora de a dobandi in comun bunurile.
  Proprietatea comuna pe cote parti este acea modalitate a dreptului de proprietate care se caracterizeaza prin aceea ca un bun apartine concomitent mai multor titulari, fiecare din ei avand o cota parte ideala din acest drept. In raporturile dintre concubini izvorul coproprietatii  poate fi conventia partilor, fie ea expresa sau tacita, insa doar cu conditia ca sa fie neechivoca.
Existenta unei conventii de dobandire in comun a terenului de catre partile in proces nu trebuie sa fie demonstrata, in principal, prin existenta unui instrument probator respectiv a unui inscris (presupunandu-se, in mod justificat, ca relatia apropiata dintre parti a impiedicat, din punct de vedere moral, preconstituirea unor acte), ci prin dovada certa si de netagaduit ca partile au intentionat sa achizitioneze in proprietate comuna aceste bunuri.
Totodata, intocmirea actelor de vanzare-cumparare doar prin mentionarea paratului ca unic proprietar achizitor nu ar putea fi, in sine, o dovada absoluta a proprietatii  exclusive asupra imobilului, daca probele administrate dovedesc existenta prealabila a intentiei de dobandire in comun a bunurilor.
In ceea ce priveste inadmisibilitatea administrarii probei cu martori in dovedirea de catre reclamanta a contributiei personale la achizitionarea imobilului, invocata  de parat, instanta a retinut ca desi de principiu, potrivit art 309 al 5 cod proc civ proba cu martori nu se admite niciodata impotriva sau peste ceea ce cuprinde un inscris si nici despre ceea ce s-ar pretinde ca s-ar fi zis inainte, in timpul sau in urma intocmirii lui, chiar daca legea nu cere forma scrisa pentru dovedirea actului juridic respectiv,  exista situatii de exceptie prevazute la alin. (4) al aceluiasi articol, in speta fiind incidente cele de la pct 1, referitoare la imposibilitatea morala sau materiala de a se intocmi un inscris.
Totodata, legat de puterea doveditoare a unui act autentic instanta a retinut ca exced autenticitatii si prezumtiei de validitate declaratiile partilor cuprinse in inscrisul autentic, intrucat  agentul instrumentator nu poate controla sau asigura corespondenta acestora cu realitatea, ci doar ia act de prezentarea  lor in mod public. Continutul declaratiilor acestora (valoarea de adevar a celor declarate de parte, vointa sub care s-a realizat declaratia etc.) face proba in fata instantei numai pana la dovada contrara, dovada care trebuie ceruta de partea care contesta realitatea sau valabilitatea declaratiei. Tot pana la dovada contrara fac dovada si mentiunile din inscris care sunt in directa legatura cu raportul juridic al partilor, fara a constitui obiectul principal al actului (astfel, mentiunea ca pretul a fost deja platit de cumparator; valabilitatea consimtamantului exprimat de parti in fata agentului etc ).
Ori, in contextul anterior amintit, intentia partilor de achizitionare in proprietate comuna a terenului a rezultat din probatoriul administrat in cauza, atata timp cat bunul a fost achizitionat la interval de doi ani de la debutul relatiei de concubinaj, dupa ce partilor li s-a nascut un copil, majoritar din banii dobanditi in urma botezului fiului, printr-un mandatar cumnat cu reclamanta, neindicarea in act a reclamantei  fiind justificata prin motive obiective. Sunt argumente in acelasi sens si faptul ca ulterior partile s-au casatorit, iar pe acest teren au construit o locuinta in proprietate devalmasa.
In privinta cotelor de achizitie a acestui bun, instanta a avut  in vedere pe langa cele anterior prezentate, cu referire la provenienta banilor de achizitie a terenului, si depozitia martorului Bucataru Cristina ( fl 206 ) care a aratat ca, pana ca reclamanta sa ramana insarcinata au lucrat ambele parti, ulterior aceasta stand in concediu de crestere copil doi ani si jumatate. A specificat insa ca activitatea lucrativa a reclamantei s-a desfasurat continuu, in timp ce paratul  a stat o perioada acasa fiind bolnav.
In consecinta, instanta a apreciat ca fostii concubini au achizitionat bunul in cote de contributii egale.
Ulterior, in data de 12 iulie 2008 partile s-au casatorit.
In timpul casatoriei partile au dobandit  urmatoarele bunuri
• imobile:
? o casa cu imprejmuire situata in B, edificata potrivit autorizatiei de construire nr. N emisa de Consiliul Local M( fl 13, 14 ) urmare a cererii adresate de paratul X
• mobile
? un frigider Arctic, o masina de spalat rufe, un aragaz cu patru ochiuri marca Beko, un recamier, o vitrina, un covor, un pat, doua biblioteci.
Pentru a retine aceste bunuri instanta a avut in vedere cererea de chemare in judecata si cererea reconventionala  coroborate cu inscrisurile depuse la dosar,  raspunsurile partilor la interogatoriu si depozitiile martorilor audiati in cauza.
Imobilul casa cu imprejmuiri a fost retinut la masa de partaj luand in considerare continutul autorizatiei de construire nr. N emisa de Consiliul Local M,  pozitiile partilor si depozitiile martorilor audiati.
Astfel, la interogatoriul ce i s-a luat ( intrebarea nr. 21, fl 161 ) paratul a recunoscut edificarea acestui bun in cadrul comunitatii, din mijloace comune sotilor.
Si martorii X , Y si Z , audiati la solicitarea ambelor parti, au relatat ca pe ternul cumparat  in comuna B, dupa casatorie, sotii au inceput sa edifice o locuinta.
X ( fl 202 -203) a aratat  in plus ca  in perioada casatoriei ambii soti lucrau in Italia, dar reveneau alternativ in Romania participand la lucrarile casei.
Aceste lucrari au fost efectuate de o echipa de muncitori coordonata de un fratele  reclamantei, dupa cum a aratat atat martorul sus amintit cat si B ( fl 204 -205 ).  Fratele reclamantei, X s-a ocupat si de achizitionarea materialelor de constructie, aspect aratat de martorii X ( fl 204 -205 ) si  Y ( fl 206 -207 ).
Toti martorii anterior amintiti au specificat insa  lucrarile si materialele necesare ridicarii casei au fost finantate din veniturile sotilor care lucrau in Italia.
Cu referire la bunurile mobile instanta a constatat  ca a fost solicitata retinerea acestora la masa de partaj prin actiunea principala.
La interogatoriul ce i s-a luat ( fl 162, intrebarea nr. 35 )  paratul a recunoscut ca a dobandit in timpul casatoriei parte din aceste bunuri, respectiv: un frigider mare marca Arctic, un aragaz cu patru ochiuri marca Beko, un recamier, o vitrina, un covor, o biblioteca, o a doua biblioteca.
Despre masina de spalat rufe marca Bosh acesta a aratat ca a primit-o cadou de la fratele sau din Italia in anul 2006, iar dobandirea unui pat nu a recunoscut-o.
Martorii X ( fl 204 )  su  Y ( fl 206 ) au mentionat insa printre bunurile  achizitionate de soti obiecte de mobilier si masina de spalat, motiv pentru care  bunurile contestate de parat au fost retinute la masa de partaj.
Instanta nu a retinut  cele doua sobe ca fiind bunuri mobile, intrucat acestea deservind un imobil  fac parte integranta din constructie si vor fi evaluate ca atare.
In privinta cotelor de contributie instanta a retinut urmatoarele:
Intinderea drepturilor sotilor se stabileste in raport de contributia fiecaruia la dobandirea bunurilor in timpul casatoriei, sotii neavand un drept stabilit de la inceput asupra unei cote din bunurile comune, fiind astfel necesara administrarea de probe prin care sa se determine aportul fiecaruia la dobandirea lor.  Conform art 357 al 2 cod civil pana la proba contrara se prezuma ca sotii au avut o contributie egala la dobandirea bunurilor comune.
Pentru stabilirea cotelor de contributie ale sotilor instanta a avut in vedere mai multe criterii, precum veniturile realizate de soti in gospodarie, masura in care sotii aloca cheltuielilor comune veniturile realizate, munca depusa in gospodarie, ajutorul parintilor etc.
Reclamanta a solicitat retinerea  unor cote egale de contributie la dobandirea bunurilor comune, in timp ce paratul a apreciat propria contributie ca fiind de 80%, in considerarea faptului ca a fost singurul care a adus venituri in casa.
Instanta a  retinut pentru inceput ca potrivit depozitiilor martorilor audiati  ( X, Y si Z ) ambii soti au lucrat in Italia pe parcursul casatoriei. Reclamanta s-a aflat in concediu de ingrijire copil aproximativ doi ani si jumatate ( potrivit depozitiei martorului Xa ), dupa care minorul a fost adus in Romania si lasat in grija unui frate al sotiei, partile continuand sa lucreze deopotriva in Italia ( conform declaratiei martorei X ). Aceste depozitii se coroboreaza cu recunoasterea paratului la interogatoriu ( fl 161, intrebarile  24 si 25 ), imprejurare in care a aratat ca  in perioada 2008 - 2010 fiul partilor  a fost crescut in sat N in familia fratelui reclamantei, X,  pentru ca ambii soti sa poata munci si sa acumuleze veniturile necesare terminarii casei.
Paratul a probat cu inscrisuri ( fl 167 - 182 ) ca in perioada  2007 - 2010 a avut  calitatea de salariat.
Cu referire la cuantumul veniturilor castigare de soti  martorul X a  aratat ca erau apropiate, paratul lucrand  la un patron cu carte de munca, iar  reclamata ca ingrijitoare,  in acea perioada castigand cam sase euro pe ora.
Ceilalti martori nu au putut face referiri la venitul net incasat de soti lunar.
Dincolo de situatia veniturilor partilor instanta a avut in vedere si sprijinul familiei reclamantei pentru realizarea lucrarilor de supraveghere la ridicarea a constructiei si pentru cresterea copilului minor al partilor,  ajutor care in lipsa de dovada contrara se prezuma ca a fost dat in favoarea acesteia  si reprezinta un aport la achizitionarea bunurilor comune.
Conform recunoasterii paratului la interogatoriu ( fl 161, intrebarile 31, 32 si 33 ) in perioada 2010 - 2013 sotii au locuit in N, perioada in care insa  reclamanta  a lucrat sase luni in Italia, in 2011 si 2013, iar sotul acesteia  a lucrat in sat cu ziua.
In concluzie, raportat la situatia de fapt retinuta, instanta a retinut ca nu s-a dovedit existenta unor discrepante majore intre soti in privinta aportului de ordin material ( venituri ) sau a muncii prestate in gospodarie. Astfel ca,  fata de cele anterior mentionate, luand in considerare si sprijinul dat sotilor de familia reclamantei, instanta a apreciat ca  probatoriul administrat in cauza  nu a fost de natura a rasturna prezumtia de contributie egala la dobandirea bunurilor comune.
Au fost efectuate expertize de specialitate in cauza constructii si auto pentru identificarea si evaluarea bunurilor retinute la masa de partaj.
In cauza au fost efectuate expertize de specialitate.
          Expertiza  constructii intocmita de domnul expert M  ( fl 246 - 288 ) a fost contestata de  reclamanta ( fl 303 ), prima obiectiune fiind respinsa, iar a doua, referitoare la atribuire, fiind calificata drept aparare de fond.
Locuinta cu imprejmuire retinuta la masa de partaj a fost evaluata de expertul desemnat  la suma de 63 966 lei urmare a abordarii prin costuri.
Potrivit lucrarii sus amintite imobilul, cu regim de inaltime P, are o suprafata construita de 78,57 mp, iar imprejmuirea din teava si plasa de sarma este de 68 mp. Accesoriu cladirii au fost identificate urmatoarele imobile care il deservesc: platforme  betonate curti ( de 337 mp, beci din beton neacoperit, de 12 mp, camin exterior aferent hidroforului, bazin vidanjabil.
Prin expertiza bunuri mobile intocmita de doamna expert V  ( fl 289 - 293 ) au fost identificate si evaluate bunurile retinute la masa de partaj,valoarea acestora fiind stabilita in suma de 2917,9 lei.
Potrivit lucrarii sus amintite patul matrimonial si salteaua  erau lipsa, iar una din bibliotecile retinute a fost identificata ca fiind mobilier copil.
Prin expertiza topocadastru intocmita de doamna expert G ( fl 309 - 324 ) a fost identificata si evaluata suprafata de 1518 mp teren intravilan situat in sat B. Valoarea suprafetei de tern sus amintite a fost stabilita de expert la suma 2948,3 lei.
In privinta atribuirii bunurilor instanta retine ca impartirea bunurilor comune ale sotilor trebuie facuta de regula in natura, numai in situatia in care nu este posibila atribuirea de bunuri catre fiecare copartajant urmand sa fii compensate in bani drepturile lor.
La formarea loturilor instanta are in vedere criteriile stabilite de art. 988 C.pr.cv, si anume acordul partilor, marimea cotei-parti ce se cuvine fiecaruia din masa bunurilor de impartit, natura bunurilor, domiciliul sau ocupatia partilor,  etc.
Reclamanta a solicitat atribuirea casei si a terenului in lotul sau ( conform variantei 1 a expertizei constructii si variantei 1 a expertizei topocadastru ). Bunurile mobile  a solicitat a fi partajate conform expertizei intocmite in cauza. A argumentat aceasta solicitare prin aceea ca i s-a incredintat copilul prin hotararea de divort, situatie in care trebuie sa-i asigure un spatiu de locuit.
La randul sau paratul a  solicitat atribuirea casei si a terenului in lotul sau ( conform variantei 2 a expertizei topo si a primei variante a expertizei constructii ). Bunurile mobile  a solicitat a fi partajate conform expertizei intocmite in cauza.
Cu referire la imobilul constructie retinut la masa de partaj  au fost efectuate prin expertiza constructii intocmita de domnul expert M  ( fl 206 - 226) mai multe variante de lotizare, respectiv  in sensul atribuirii imobilului integral   in lotul partilor, respectiv in sensul atribuiri de parti din constructie.
Prin expertiza bunuri mobile intocmita de doamna expert V  ( fl 289 - 293 ) a fost propusa o varianta de lotizare a bunurilor mobile, in sensul atribuirii acestora in natura, in doua loturi,unul in valoare de 1400 lei iar altul de 1517,9 lei.
Prin expertiza topocadastru intocmita de doamna expert G ( fl 309 - 324 ) a efectuat doua variante de lotizare, cu atribuirea terenului integral in lot unei parti,  nerecomandand fragmentarea bunului din cauza conformatiei terenului, a existentei constructiei pe acesta  si a accesului la teren.
Instanta retine ca  prin sentinta civila nr. 5633/20 octombrie 2014 pronuntata de Judecatoria Bacau in dosarul nr. 16841/180/2013  urmare a desfacerii casatoriei partilor s-as stabilit ca autoritatea parinteasca cu privire laminorul X, nascut in data de B sa se exercite exclusiv de reclamanta iar locuinta copilului a fost stabilita la mama in Italia, .
Analizand criteriile prevazute de dispozitiile art 988 cod proc civ  instanta retine ca partile au cote de contributie egale atat la bunul dobandit in cadrul concubinajului cat si la cele dobandite in timpul casatoriei. Totodata, niciunul dintre ei nu realizeaza venituri, ambii beneficiind pe parcursul procesului de ajutor public judiciar. Nu s-a probat nici faptul ca  partile au alte locuinte in proprietate sau ca vreuna dintre acestea ar ocupa cu caracter de continuitate  imobilul care face obiectul litigiului.
In consecinta, in conditiile sus amintite, instanta apreciaza ca mai mare nevoie de bun are reclamanta , in conditiile in care trebuie sa asigure copilului sau un spatiu de locuit.
Astfel ca instanta urmeaza a atribui bunurile astfel:
- in lotul reclamantei -parate urmatoarele bunuri
• suprafata de 1518 mp teren intravilan situat in sat X,  dispus astfel: 271 mp teren arabil sola 16, parcela 719/1, 421 mp teren vie sola 16, parcela 719, 835 mp teren arabil sola 16,parcela 717,achizitionat prin contractul de vanzare - cumparare autentificat sub numarul N, in valoare de 2948,3 lei.
• o casa cu imprejmuire situata in N N, edificata potrivit autorizatiei de construire nr. 7 / 17.07.2009 emisa de Consiliul Local N judetul B ( fl 13, 14 ) urmare a cererii adresate de paratul X, in valoare  de 63 966 lei
• urmatoarele bunuri mobile: frigider Arctic, aragaz Beko, recamier, mobilier copil ( biblioteca ), in valoare de 1400 lei
Valoarea lotului atribuit reclamatei este de 68 314, 3  lei.
- in lotul paratului - reclamant urmatoarele bunuri mobile
• masina de spalat rufe,  vitrina, covor ( traversa ), pat matrimonial si saltea, biblioteca, in valoare de 1517,9lei
Valoarea lotului atribuit paratului este de 1517,9 lei.
Pentru egalizarea loturilor  va obliga reclamanta - parata la plata catre paratul - reclamant cu titlu de sulta a sumei de 33 398,2 lei.
In consecinta, pentru aceste motive, in temeiul art 355 alin. 1 C.civ a art. 6 alin. 6 raportat la art..  983, 978  C.pr. civ. instanta va admite actiunea,  va dispune iesirea partilor din starea de devalmasie si  va atribui bunurile conform celor mentionate anterior.
In conditiile in care fiecare din parti a beneficiat de ajutor public judiciar ( reclamata pentru taxa de timbru de 3491,56 lei ,  conform incheierii de sedinta din data de 19 martie 2015 si dispozitiilor instantei de la termenul din 11 ianuarie 2016  iar paratul pentru de 50 lei taxa de timbru si sumele de 565 lei reprezentand onorariu expertiza constructii, 250 lei onorariu expertiza bunuri mobile, 400 lei  onorariu expertiza topocadastru,  conform incheierii de sedinta din data de 19 mai 2015 si dispozitiilor instantei de la termenul din 11 ianuarie 2016 ), iar prin prezenta hotarare au dobandit bunuri  sau drepturi a caror valoare depaseste cuantumul ajutorului public acordat ( fiecare fiind indreptatit la a primi bunuri sau drepturi in valoare de 34 916,1 lei ), in baza  art 50.2 din OUG 51 / 2008 va  dispune ca  la data ramanerii definitive si irevocabile a hotararii sa restituie catre stat ajutorul public judiciar acordat.
In baza art 453 cod proc civ va compensa onorariile de avocat si onorariile expertizelor efectuate in cauza.
Va compensa restul cheltuielilor de judecata ( taxa judiciara de timbru ) pana la limita sumei de 50 lei si obliga paratul - reclamant la plata catre reclamanta -parata a sumei de 1720,78 lei cheltuieli de judecata  suportate in plus de aceasta. pentru a stabili astfel instanta a avut in vedere ca in total s-a achitat taxa judiciara de timbru de 3541, 56 lei si ca potrivit cotelor de contributie fiecare parte trebuie sa suporte cheltuieli in suma de 1770,78 lei. ca atare, paratul - reclamant va fi obligat  la plata catre reclamanta - parata a sumei de 1720,78 lei cheltuieli de judecata  suportate in plus de aceasta.