Fond funciar

Deliberand asupra cauzei de fata, instanta constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Bacau la data de 09.02.2015, , reclamantul I A a chemat in judecata pe paratii A I,  C LLG.18/1991 P si C J PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE B, solicitand constatarea nulitatii absolute partiale a TP emis pe numele M M, in sensul radierii suprafetei de 650 m.p., teren arabil intravilan, s, din totalul de 4180 m.p. Prin aceeasi cerere a mai solicitat a se constata ca prin efectul legii este proprietarul de drept a suprafetei de 870 m.p., invecinat la S-Parau; N-Drum satesc; E-I C-tin; V-M V.
In motivare, a aratat ca in anul 1976 a cumparat de la D V si Ao casa cu teren in suprafata de 250 m.p., teren ce se invecina  la N-Drumul satului, S-parau, E-I C-tin, la V-M V. In total suprafata imprejmuita era de 900 m.p. pe care a stapanit-o  pana in anul 2011, cand astfel cum precizeaza reclamantul, sfatuit fiind de primar care i-a spus ca-i va emite autorizatie de construire , a demolat imobilul casa. In continuare reclamantul a aratat ca parata Ai M, in calitate de mostenitoare a numitei M Maa a daramat gardul existent intre cele doua proprietati, fiind inregistrat pe rolul Judecatoriei Bacau dosarul nr. avand ca obiect revendicare. Potrivit raportului de expertiza din dosarul mentionat anterior, suprafata de teren din contractul de vanzare-cumparare nr. 3202/1976 se suprapune peste cea din titlul de proprietate al autoarei paratei.
In drept cererea a fost intemeiata pe art. 23 din Legea 18/1991, art. III din Legea 169/1997 art. 8 din D.L 42/1990.
In sustinerea cererii, a depus inscrisuri.
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru in cuantum de 155 lei.
Parata Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B a depus intampinare prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii cererii, iar pe fond a aratat ca nu este in culpa procesuala.
Paratele comisii au depus la documentatia care a stat la baza emiterii TP/
Parata a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale active, exceptia lipsei de interes, exceptia necompetentei generale a instantelor judecatoresti, iar pe fond a solicitat respingerea cererii, precizand ca parata este proprietara unei suprafete de 3211 m.p., teren arabil intravilan in T 3 P 89, situata in satul B, com. P, dobandita prin mostenire de la mama acesteia, care la randul ei a mostenit-o legal pe sora sa M M. Aceasta suprafata de teren se afla inscrisa in TP nr.. Din totalul de 4180 m.p. teren arabil,  autoarea paratei a instrainat 969 m.p. conform contractului de vanzare-cumparare autenficat sub nr.. I A  a cumparat doar o casa  si a primit in folosinta suprafata aferenta de 250 m.p., pe durata existentei constructiei. El s-a mutat din com. P si casa respectiva a fost demolata in anul 1990. Potrivit expetizei G  din dosarul de revendicare fosta casa a reclamantului, demolata de multi ani, a fost identificata de expert in T 3 P91, inclus in  emis pe numele I C-tin.
Comisia locala de fond funciar a formulat intampinare prin care a solicitat  respingerea cererii, totodata invocand exceptia lipsei de interes.
In sustinerea cererii, au depus inscrisuri.
Exceptiile invocate au fost respinse prin incheierile din 06.07.2015 si 14.06.2016.
In cauza a fost administrata si proba cu expertiza tehnica topo-cadastru, raportul efectuat de catre expert de catre A G  fiind atasat la filele  103-106 dosar.
Analizand si coroborand sustinerile partilor si inscrisurile existente la dosarul cauzei, instanta retine urmatoarele:
Potrivit Art. 58 din Legea nr. 18/1991, pe baza hotararii judecatoresti definitive, comisia judeteana care a emis titlul de proprietate, il va modifica, il va inlocui sau il va desfiinta, iar potrivit Art. III din Legea nr. 169/1997, se poate cere anularea titlului de catre persoanele care prezinta in interes legitim, daca titlul a fost emis altor persoane care nu erau indreptatite la constituire sau reconstituire.
Potrivit Art. 8 din Legea nr. 18/1991, de stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituirea acestui drept beneficiaza, la cerere, membrii cooperatori sau mostenitorii acestora.
Potrivit Art. 9 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 169/1997, cererea se depune la primaria localitatii sau, dupa caz, la primariile localitatilor in raza carora se afla terenul pentru care urmeaza sa se reconstituie dreptul de proprietate, personal sau prin posta, cu confirmare de primire, in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, sub sanctiunea decaderii.
Potrivit Art. 9 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 218/1998, cererea se depune la primaria localitatii sau, dupa caz, la primariile localitatilor in a caror raza teritoriala se afla terenul pentru care urmeaza sa fie reconstituit dreptul de proprietate, personal sau prin posta, cu confirmare de primire, pana la data de 31 decembrie 1998, sub sanctiunea decaderii din termen.
Potrivit Art. 33 din varianta initiala a Legii nr. 1/2000, persoanele fizice si persoanele juridice, care nu au depus in termenul prevazut de Legea nr. 169/1997 cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, dupa caz, actele doveditoare, pot formula astfel de cereri si pot depune actele doveditoare in termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, respectiv pana la data de 20.03.2000.
Potrivit Art. 33 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 247/2005, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate si fostii proprietari carora li s-au respins cererile sau li s-au modificat ori anulat adeverintele de proprietate, procesele-verbale de punere in posesie sau titlurile de proprietate, prin nesocotirea prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997, precum si persoanele fizice si persoanele juridice care nu au depus in termenele prevazute de Legea nr. 169/1997 si de prezenta lege cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, dupa caz, actele doveditoare, pana la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.
Potrivit Art. 249 C.proc.civ., cel ce face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca.
Potrivit Art. 78 din Constitutia Romaniei, legea se publica in Monitorul Oficial al Romaniei si intra in vigoare la 3 zile de la data publicarii, iar potrivit Art. 15 alin.2, legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.
Din continutul acestor dispozitii legale rezulta ca reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole se face la cerere de catre cei indreptatiti (sau mostenitorii acestora) care trebuie sa dovedeasca (prin inscrisuri, martori sau orice alta proba) urmatoarele:
1. ca au formulat cerere de reconstituire in termenele aratate de lege, sanctiunea nerespectarii acestora fiind decaderea din drept);
2. reconstituirea (ulterioara) a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole in temeiul Legii nr. 1/2000 si a Legii nr. 247/2005 se face pe vechile amplasamente, insa numai daca acestea nu au fost atribuite legal altor persoane si numai in ceea ce priveste diferenta dintre suprafata avuta in proprietate si cea reconstituita potrivit Legii 18/1991;
3. ca ei ori autorii lor au avut in proprietate terenurile solicitate pentru reconstituire, atat in ceea ce priveste suprafata, cat si in ceea ce priveste amplasamentul (reconstituirea in zona colinara facandu-se, in temeiul Legii 18/1991, de regula pe vechile amplasamente), iar acestea nu au fost atribuite legal altor persoane ori sunt libere de sarcini;
4. ca autorii lor au predat terenurile solicitate la C.A.P.;
5. dupa caz, ca sunt mostenitorii celor care au fost deposedati de regimul comunist;
6. legalitatea atribuirii terenurilor se face prin raportare la prevederile Legii nr. 18/1991, pe de o parte, fiindca legile ulterioare prevad expres acest lucru, iar pe de alta parte, pentru ca problema respectarii conditiilor la emiterea titlului trebuie sa fie cele din legea in vigoare la momentul intocmirii actului, conform principiului tempus regit actum, care impune ca cercetarea conditiilor sanctionate cu nulitatea sa fie cele care erau in vigoare si obligatorii la data emiterii titlului atacat, legea neputand opera retroactiv;
7. in aplicarea legilor civile succesive si pe cale de consecinta, la intocmirea actelor civile (cum sunt si hotararile comisiilor judetene, emiterea titlului de proprietate sau semnarea procesului-verbal de punere in posesie) se tine cont numai de legea in vigoare la data intocmirii acestora, conform principiului constitutional al aplicarii imediate a legii noi; acest principiu se intregeste in aplicare cu principiul neretroactivitatii legii civile, ceea ce inseamna ca actele cu executare uno ictu, care au fost emise in temeiul legii vechi, se considera guvernate exclusiv de legea in vigoare la data emiterii (consumarii lor), fiind pentru legea noua facta praeterita, cu consecinta ca aceste drepturi raman definitiv castigate; pe baza acestor doua principii ale aplicarii in timp legilor civile, titlul partilor ramanand guvernat de legea in vigoare la data emiterii sale, ramand ca actele ulterioare (modificarea titlului) sa fie guvernate de legea in vigoare la data intocmirii lor (adica de Legea 1/2000);
8. dovedirea suprafetelor avute si a amplasamentului terenului se face in prezent in conditiile mai restrictive ale Legii 1/2000 care prin Art. 6 (in vigoare la data pronuntarii hotararii) impune ca dovada fostei proprietati si a amplasamentului sa se faca, in lipsa inscrisurilor, numai prin martori fosti proprietari (posedand deci inscrisuri dinainte de 1990) de pe toate laturile terenului solicitat, fiind deci mai restrictiva decat Legea 18/1991 care facea referire numai la martori, fara alte conditii in plus;
9. nulitatea absoluta a titlurilor emise poate fi ceruta de orice persoana care prezinta un interes legitim, existenta si masura interesului raportandu-se la existenta conditiilor dreptului (vocatiei) de a cere reconstituirea si masura in care aceasta a fost satisfacuta, tinandu-se cont desigur de limitele legii privind reconstituirea in natura a terenului agricol.
In cauza, instanta retine ca prin TP  emis pe numele M M s-a reconstituit dreptul de proprietate si cu privire la suprafetele de teren de 4180  mp situat in p
Din rolul agricol al lui M N si M depus la filele  51-52 dosar rezulta ca acesta detinea in anul 1959 o suprafata totala de teren de 4,89 ha teren agricol, din care 0,46 ha  in vatra satului si 1,10 ha teren curti-constructii). care s-a emis pe numele lui M M cuprinde o suprafata totala de teren de 3,5680 ha, din care  4180 m.p. intravilan, astfel incat dreptul de proprietate a fost reconstituit pentru o suprafata de teren mai mica cu 1,33 ha.
Potrivit certificatului de mostenitor emis de BNP „U  S.”, reclamanta a devenit unic mostenitor dupa defunctele surori MMsi A I, ultima fiind mama paratei.
Potrivit art. 23 din Legea 18/1991” (1) Sunt si raman in proprietatea privata a cooperatorilor sau, dupa caz, a mostenitorilor acestora, indiferent de ocupatia sau domiciliul lor, terenurile aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora, determinate potrivit art. 8 din Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru stimularea taranimii.
    (2) Suprafetele de terenuri aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si curtea si gradina din jurul acestora sunt acelea evidentiate ca atare in actele de proprietate, in cartea funciara, in registrul agricol sau in alte documente funciare, la data intrarii in cooperativa agricola de productie.
    (2^1) In cazul instrainarii constructiilor, suprafetele de teren aferente prevazute la alin. (2) sunt cele convenite de parti la data instrainarii, dovedite prin orice mijloc de proba.
    (3) Pentru suprafata de teren agricol atribuita de cooperativa agricola de productie ca lot de folosinta, potrivit prevederilor art. 4 din Decretul-lege nr. 42/1990, nu se reconstituie sau nu se constituie dreptul de proprietate persoanei careia i s-a atribuit, indiferent daca acest teren se afla in continuarea gradinii in intravilan sau in alt loc, in extravilan, cu exceptia celor stramutati, pentru realizarea unor investitii de interes local sau de utilitate publica.
    (4) Dispozitiile alin. (1) se aplica si persoanelor din zonele cooperativizate, care nu au avut calitatea de cooperator.”
Titularii dreptului de constituire a dreptului de proprietate, in virtutea art. 23 din Legea 18/1991, sunt urmatoarele categorii de persoane : proprietarii constructiilor care si-au edificat aceste imobile pe loturile atribuite de catre C.A.P., daca aveau calitatea de membri cooperatori sau alte persoane indreptatite, respectiv dobanditorii constructiilor prin acte de instrainare, incheiate cu fostii membri cooperatori. Or, in prezenta speta nu s-a facut dovada ca reclamantul ar fi avut calitatea de membru cooperator, neindeplinind astfel prev art. 23 din Legea 18/1991, invocate in cuprinsul cererii de chemare in judecata.
Este de retinut ca in temeiul art. 8 din Decretul–lege 42/1990, detinatorii casei de locuit din zonele cooperativizate au dobandit de drept-ope legis- dreptul de proprietate privata asupra suprafetei de teren aferente casei de locuit si anexelor gospodaresti, precum si asupra curtii si gradinii din jurul acestora, nefiind nevoie de un titlu translativ de proprietate. Desigur, asa cum se constata, legea presupune existenta unei case de locuit si a anexelor gospodaresti, pentru a se putea vorbi de teren aferent. Potrivit sustinerilor reclamantului, acesta a desfiintat/demolat imobilul constructie ce a facut obiectul contractului de vanzare-cumparare, in prezent nefiind incidente dispozitiile legale invocate de reclamant in cererea de chemare in judecata.
Pentru toate aceste considerente instanta urmeaza a respinge cererea de chemare in judecata.
In temeiul Art. 453 C.proc.civ., va obliga reclamantul sa plateasca paratei cheltuieli de judecata in cuantum total de 1000 lei.