Fond funciar

Deliberand asupra cauzei de fata, instanta constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Bacau la data de 09.10.2015, , astfel cum a fost precizata, reclamantele  au chemat in judecata pe parati, solicitand instantei constatarea nulitatii absolute a TP eliberat de Comisia Judeteana B, constatarea nulitatatii absolute partiale a certificatelor de mostenitor”, 
In motivarea cererii, au aratat ca prin TP nr. s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata de 1 ha si 4872 mp situat in com. L e, jud. B , in persoana autorului reclamantelor-S T. La pozitia 1 se afla inscris terenul in suprafata de de 5.000 m.p.. Acest teren a intrat in patrimoniul reclamantelor prin s.c. nr. 3148/2006 pronuntata de Judecatoria B in prin care s-a dispus iesirea din indiviziune.
Prin TP emis pe numele B V () s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 3048 m.p. teren situat in satul S, com. L V, jud. B,  cu vecinii: N-S T, E-DS, S-C I.C.Gh., V-CCN 1060. Au solicitat nulitatea acestui titlu de proprietate si a actelor subsecvente emise in temeiul lui, avand in vedere ca B V  nu a avut teren in acel loc.
In sustinerea cererii, a depus inscrisuri.
In drept, cererea  a fost intemeiata pe art. III al.1 lit. a pct. i)ii)iii) din Legea 18/1991.
Paratii J V si D E au formulat intampinare prin care au solicitat respingerea cererii aratand ca au devenit proprietarii acestui teren in suprafata de 3014,15 mp in baza contractului de vanzare-cumparare autentificat sub la „BNP R.U”. Au sustinut ca vanzatorii au stapanit in fapt acest teren si inainte de reconstituirea dreptului de proprietate.
Parata Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor B  a depus intampinare  prin care a sustinut ca nu sunt in culpa.
Paratele comisii au depus la dosar documentatia care a stat la baza emiterii TP si a TP nr.. Reclamantele au depus o parte din documentatia care a stat la baza emiterii TP.
La termenul de judecata din data de 05.04.2016, instanta a invocat din oficiu exceptia lipsei de interes avand in vedere ca din inscrisurile aflate la dosar nu reiese ca autorul reclamantelor sau mostenitorii au formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la suprafata de teren de 3014,15 mp.
Analizand si coroborand sustinerile partilor si inscrisurile existente la dosarul cauzei, instanta retine urmatoarele:
Potrivit art. 248 C.proc.civ., instanta este obligata mai intai sa se pronunte asupra exceptiilor care fac de prisos judecata pe fond a pricinii.
Existenta interesului, ca folos practic urmarit de partea care promoveaza cererea in justitie, trebuie sa existe si atunci cand se cere anulare unui act.
Interesul, conditie esentiala exercitarii dreptului la actiune trebuie sa fie actual, serios si legitim, precum si personal si direct, lipsa oricarei calitati dintre acestea putand fi invocata pe calea exceptiei si de catre instanta de judecata, fiind vorba de o exceptie de fond, absoluta si peremptorie care, in cazul in care este admisa, duce la respingerea cererii fara a mai fi cercetata in fond.
Potrivit art. 58 din Legea nr. 18/1991, pe baza hotararii judecatoresti definitive, comisia judeteana care a emis titlul de proprietate, il va modifica, il va inlocui sau il va desfiinta, iar potrivit art. III din Legea nr. 169/1997, se poate cere anularea titlului de catre persoanele care prezinta in interes legitim, daca titlul a fost emis altor persoane care nu erau indreptatite la constituire sau reconstituire.
Potrivit art. 8 din Legea nr. 18/1991, de stabilirea dreptului de proprietate prin reconstituirea acestui drept beneficiaza, la cerere, membrii cooperatori sau mostenitorii acestora.
Potrivit art. 9 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, astfel cum a fost modificata prin Legea nr. 167/1998, persoanele care nu au depus anterior cereri de reconstituire in termenele legale, pot formula astfel de cereri pana la data de 31.12.1998.
Potrivit art. III din Titlul VI al Legii nr. 247/2005, persoanele fizice si persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferentele de suprafata ce pot fi restituite conform prezentei legi, pana la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.
Potrivit art. 2 din Legea 1/2000, reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, daca acestea nu au fost atribuite legal altor persoane, iar drepturile dobandite cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, pentru care au fost eliberate adeverinte de proprietate, proces-verbal de punere in posesie sau titlu de proprietate, raman valabile fara nici o alta confirmare.
Din continutul acestor dispozitii legale rezulta ca reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole se face la cerere de catre cei indreptatiti (sau mostenitorii acestora) care trebuie sa dovedeasca (prin inscrisuri, martori sau orice alta proba) urmatoarele:
1. ca au formulat cerere de reconstituire in termenele aratate de lege, sanctiunea nerespectarii acestora fiind decaderea din drept, in privinta unor astfel de termene fiind incidente dispozitiile referitoare la decadere .
2. reconstituirea (ulterioara) a dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole in temeiul Legii nr. 1/2000 si a Legii nr. 247/2005 se face pe vechile amplasamente, insa numai daca acestea nu au fost atribuite legal altor persoane si numai in ceea ce priveste diferenta dintre suprafata avuta in proprietate si cea reconstituita potrivit Legii 18/1991;
3. ca sunt mostenitorii (in speta noastra) celor care au fost deposedati de regimul comunist;
4. ca autorii lor au avut in proprietate terenurile solicitate pentru reconstituire, atat in ceea ce priveste suprafata, cat si in ceea ce priveste amplasamentul, iar acestea nu au fost atribuite legal altor persoane ori sunt libere de sarcini;
5. legalitatea atribuirii terenurilor se face prin raportare la prevederile Legii nr. 18/1991, pe de o parte, fiindca legile ulterioare prevad expres acest lucru, iar pe de alta parte, pentru ca problema respectarii conditiilor la emiterea titlului trebuie sa fie cele din legea in vigoare la momentul intocmirii actului, conform principiului tempus regit actum, care impune ca cercetarea conditiilor sanctionate cu nulitatea sa fie cele care erau in vigoare si obligatorii la data emiterii titlului atacat, legea neputand opera retroactiv;
6. in aplicarea legilor civile succesive si pe cale de consecinta, la intocmirea actelor civile (cum sunt si hotararile comisiilor judetene, emiterea titlului de proprietate sau semnarea procesului-verbal de punere in posesie) se tine cont numai de legea in vigoare la data intocmirii acestora, conform principiului constitutional al aplicarii imediate a legii noi; acest principiu se intregeste in aplicare cu principiul neretroactivitatii legii civile, ceea ce inseamna ca actele cu executare uno ictu, care au fost emise in temeiul legii vechi, se considera guvernate exclusiv de legea in vigoare la data emiterii (consumarii lor), fiind pentru legea noua facta praeterita, cu consecinta ca aceste drepturi raman definitiv castigate;
7. dovedirea suprafetelor avute si a amplasamentului terenului se face in prezent in conditiile mai restrictive ale Legii 1/2000 care prin art. 6 impune ca dovada fostei proprietati si a amplasamentului sa se faca, in lipsa inscrisurilor, numai prin martori fosti proprietari (posedand deci inscrisuri dinainte de 1990) de pe toate laturile terenului solicitat, fiind deci mai restrictiva decat Legea 18/1991 care facea referire numai la martori, fara alte conditii in plus;
8. nulitatea absoluta a titlurilor emise poate fi ceruta de orice persoana care prezinta un interes legitim, existenta si masura interesului raportandu-se la existenta conditiilor dreptului (vocatiei) de a cere reconstituirea si masura in care aceasta a fost satisfacuta, tinandu-se cont desigur de limitele legii privind reconstituirea in natura a terenului agricol; dispozitiile art. III. alin. 2 din Legea nr. 169/1997, care prevad posibilitatea de a ataca titlurile de proprietate intrate in circuitul civil, de orice persoana care justifica un interes legitim, nu pot fi interpretate ca abolind conditia calitatii procesuale active sau ale celorlalte conditii ale exercitarii dreptului la actiune (afirmarea unei pretentii, capacitate procesuala pasiva, calitate procesuala pasiva, capacitate procesuala activa), intrucat textul foloseste sintagma amintita pentru a restrange cercul persoanelor care pot ataca titlurile emise avandu-se in vedere cercul larg de persoane care pot ataca un titlu deja emis; cu alte cuvinte, prevazandu-se posibilitatea (abstracta) de a ataca titlurile emise unui cerc larg de persoane, legea impune si dovedirea unui interes specific persoanei care ataca titlul (dintre cercul foarte larg prevazut de lege), dar acest lucru nu inseamna ca oricine are un interes cu privire la un teren are si calitatea de a ataca un titlu deja emis, deoarece sintagma orice alta persoana se refera la orice persoana care ar fi indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate si deci calitate procesuala activa o au numai persoanele prevazute de legile fondului funciar cu vocatie la redobandirea sau dobandirea dreptului de proprietate asupra terenurilor.
Potrivit Legii nr. 18/1991 a fondului funciar, reconstituirea dreptului de proprietate se face la cererea fostului proprietar sau a mostenitorilor acestuia, insotita de documentele prevazute de lege. Prin urmare, o conditie esentiala a reconstituirii dreptului de proprietate este legata de formularea cererii de reconstituire, adresata comisiei locale, aspect reiterat si de Regulamentul nr. 890/2005 privind functionarea comisiilor de fond funciar.
Autorul reclamantelor, numitul S T,  a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, la data de 09.03.1991, pentru suprafata de 1,50 ha, care i-a fost luata de C.A.P., astfel cum reiese din inscrisul aflat la fl. 113 dosar. Potrivit rolului agricol, autorul reclamantelor, detinea in anii  1959-1960, 1,30 ha teren.
Prin T.P. nr.  x a fost reconstituit dreptul de proprietate numitului S T, pentru suprafata de 1,4872 ha, teren aflat in com. L V.  Chiar si in ipoteza in care autorului reclamantelor i s-a reconstituit doar o parte din suprafata solicitata, acesta avea posibilitatea sa formuleze plangere impotriva H.C.J. nr. 45/03.10.1991, lucru care nu s-a intamplat. In plus motivul formularii prezentei cereri, astfel cum a fost enuntat de cele doua reclamante, il constituie faptul ca autorul paratilor nu a avut teren in acel loc, fara a se face a mentiona ca anterior ar fi apartinut autorului.
Daca reclamantele sau autorul acestora nu au facut cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, nici in calitate de mostenitor, nici in nume propriu, nu se poate justifica niciun interes legitim in promovarea unei actiuni in constatarea nulitatii absolute a unui titlu de proprietate.
Avand in vedere considerentele de mai sus instanta va admite exceptia lipsei de interes invocata de catre instanta din oficiu si va respinge cererea de chemare in judecata ca fiind lipsita de interes.