Plangere contraventionala

Prin cererea adresata Judecatoriei Bacau si inregistrata la aceasta instanta sub nr. 9611/180/2016 din 17 06 2016, petenta M  C  M , in contradictoriu cu intimata I P J a formulat plangere impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei seria PBCX  nr. 058872/14 06 2016, solicitand anularea acestuia ca netemeinic si nelegal.
Plangerea a fost formulata in termen legal prevazut de art. 34 O.G. 2/2001 si a fost legal timbrata cu suma de 20 de lei taxa judiciara de timbru.
In motivarea plangerii petenta arata ca a fost sanctionata pentru depasirea vitezei in localitate. Procesul verbal nu corespunde cerintelor legale in vigoare, respectiv nu a fost incheiat de catre agentul care a constatat contraventia. Astfel fapta nu a fost perceputa de catre agentul rutier prin propriile simturi. Se impune ca intimata sa faca dovada savarsirii contraventiei, respectiv inscrisuri din care sa rezulte legalitatea functionarii cinemometrului: dovada  verificarii metrologice, atestat operator radar, acte care sa conduca la concluzia ca aparatul a efectuat autotestarea la punerea in functiune. 
In sustinerea plangerii petenta a solicitat iar instanta a admis si a administrat proba cu inscrisuri.
Legal citata, petenta nu s-a prezentat in fata instantei.
Organul constatator a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea plangerii, aratand in esenta ca procesul verbal respecta conditiile de fond si forma impuse de lege, ca petenta a condus in interiorul localitatii cu o viteza de 179 km/h, ca viteza a fost inregistrata de aparatul radar model Trucam, mijloc tehnic omologat si certificat. In combaterea plangerii, intimata a depus dovezile de omologare ale paratului radar, atestatul operatorului si inregistrarea video cu fapta constatata.
Din actele si lucrarile dosarului instanta retine:
Prin procesul verbal de constatare a contraventiei seria PBCX nr. 058872/14 06 2016 i s-a aplicat petentei o amenda contraventionala in cuantum de 1875 de lei pentru nerespectarea dispozitiilor art. 121 alineat 1 din H.G. 1391/2006, fapta fiind sanctionata potrivit art. 102 alin 3 lit. e) din O.U.G. 195/2002.
S-a retinut in sarcina petentei  faptul ca la data de 14  06 2016 ora 19,25 a condus auto cu nr. de inmatriculare B 68 KNI pe DN 2 pe DN 2 E 85 in interiorul localitatii Racaciuni cu viteza de 179 km/h, depasind cu 129 km/h viteza legala, viteza stabilita cu aparat radar marca TRUCAM seria TC 004136 si comunicata de operator radar Vatamanu Petrica.
Procesul verbal a fost semnat de agentul constatator si de petenta care a aratat la rubrica „Mentiuni” ca nu are obiectiuni.
In temeiul art. 34 din O.G. 2/2001, instanta urmeaza a proceda la verificarea legalitatii si temeiniciei procesului-verbal.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanta retine ca acesta a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor articolelor 16 si 17 din O.G. 2/2001 cuprinzand toate mentiunile prevazute de lege sub sanctiunea nulitatii absolute.
In speta, identitatea conducatorului auto a fost stabilita de catre agentul de politie care a incheiat procesul verbal, in mod nemijlocit, utilizand tipizatul prevazut de Anexa 1A, conform dispozitiilor art. 180 alin 1 din HG 1391/2006.
Contraventia pentru care petenta a fost sanctionata se poate constata numai cu ajutorul unui mijloc tehnic omologat si verificat metrologic. Faptul ca, asa  dupa cum rezulta din procesul verbal inregistrarea vitezei si utilizarea aparatului radar a fost facuta de agentul rutier N  I , iar procesul verbal a fost intocmit de un alt agent rutier (V P ) nu este de natura ca duca la anularea actului, intrucat fapta pentru care petenta a fost sanctionata nu poate fi constatata „prin propriile simturi”, ci doar cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate, folosite de persoane autorizate in acest sens. Agentul constatator intocmeste procesul verbal ca urmare a constatarii tehnice efectuate in conditiile legii (fiindu-i comunicata viteza de deplasare de catre operatorul radar) neexistand obligatia expresa in lege ca agentul care efectueaza inregistrarea sa fie acelasi cu acela care intocmeste procesul verbal. Esential este ca cele constatate cu ajutorul cinemometrului sa fie transpuse ca atare in procesul verbal, urmand ca temeinicia constatarilor sa fie verificate cu ocazia solutionarii plangerii contraventionale. 
In cauza, asa cum s-a consemnat prin procesul verbal, viteza autovehiculului condus de petenta a fost inregistrata cu aparatul radar Trucam, seria TC 004136.  Sub aspectul temeiniciei procesului verbal de contraventie, instanta are in vedere ca la data constatarii faptei,  cinemometrul avea verificare metrologica valabila, iar agentul care a efectuat inregistrarea este atestat sa foloseasca si sa exploateze echipamentul video de supraveghere a traficului de rutier si de masurare a vitezei de deplasare a autovehiculelor conform atestatului depus la dosar.
Cu privire la legalitatea functionarii cinemometrelor,  Norma de Metrologie Legala  NML  021 – 05 “Aparate pentru masurarea vitezei de circulatie a autovehiculelor (cinemometre)” stabileste  ca atestarea legalitatii unui cinemometru se realizeaza numai dupa demonstrarea conformitatii acestuia cu cerintele metrologice si tehnice iar aceasta se realizeaza prin aplicarea marcajelor metrologice si eliberarea unor documente specifice, in conformitate cu prevederile instructiunilor de metrologie legala in vigoare. In
Metrologia legala ca activitate reglementata prin O.G. 20/1992 cu modificarile si completarile ulterioare asigura exactitatea si uniformitatea masurarilor efectuate in domenii de interes public, conferind astfel credibilitate rezultatelor obtinute.
Potrivit art. 3.2.6  din Norma de metrologie legala 021-05, cinemometrul trebuie sa fie prevazut cu o functie de autotestare, care sa poata pune in evidenta orice defect sau dereglare functionala, ce pot avea influenta asupra exactitatii de masurare.
Aceasta functie trebuie sa fie activata automat la fiecare punere in functiune a cinemometrului, avand si posibilitatea de a fi activata manual de catre operator, ori de cate ori se considera necesar. In cazul depistarii unor defecte sau dereglari functionale, acestea vor fi semnalate iar functionarea cinemometrului va fi blocata.
Insa, eficacitatea functiei de autotestare este o cerinta premergatoare admiterii la verificarea metrologica. Cum potrivit art. 1.2 din Norma, pentru a putea fi introduse pe piata, puse in functiune sau utilizate in masurarile de interes public, cinemometrele radar prevazute la punctul 1.1 trebuie sa indeplineasca atat cerintele metrologice si tehnice prevazute   de aceasta norma, cat si cerintele aplicabile din norma de metrologie legala NML 001-05,   rezulta ca la emiterea buletinului de verificare metrologica functia de autotestare a fost verificata. 
Prin urmare, buletinul de verificare metrologica eliberat pentru un cinemometru, confera masuratorilor efectuate cu acesta prezumtia de veridicitate; este astfel o conventie instituita prin lege imprejurarea ca viteza inregistrata este cea reala.
Din inregistrarea video stocata pe suportul magnetic, rezulta fara echivoc faptul ca  autovehiculul  condus de catre petenta se deplasa in localitate cu viteza de 179 km /h, fiind singurul aflat in raza de actiune a cinemometrului.
Pentru considerentele de fapt si de drept expuse, instanta urmeaza a respinge plangerea, considerand-o nefondata. Nefondata este si cererea petentei de inlocuire a sanctiunii amenzii cu avertisment, avand in vedere viteza sa de deplasare in interiorul localitatii, pe un drum aglomerat asa cum este E 85 si la ora la care valorile de trafic sunt semnificative. 
 Instanta retine aplicabilitatea in cauza a dispozitiilor art. 12 alin. 1 Cod procedura civila, potrivit carora „drepturile procedurale trebuie exercitate cu buna credinta si potrivit scopului in vederea caruia au fost recunoscute de lege si fara a se incalca drepturile procesuale ale altei parti”, asa incat folosirea in mod abuziv a acestora atrage raspunderea partii, inclusiv prin obligarea la plata unei amenzi judiciare.
Desi petenta a formulat o serie de critici sub aspectul legalitatii procesului verbal si care s-au dovedit a fi nefondate, rezulta din probatoriul administrat faptul ca incalcarea legii a fost flagranta, viteza sa de deplasare constituind un pericol concret. Prin plangerea introdusa in fata instantei petenta a incercat sa speculeze atat prevederile legale cat si omogenitatea probatoriului organului constatator in speranta de a scapa de rigorile legii. Acest aspect nu poate echivala cu notiunea de cerere temeinica formulata cu buna credinta in fata justitiei, astfel incat prevederile citate devin aplicabile.
Petenta nu a indicat in mod concret in nici un mod ce drept propriu nu i-a fost respectat de catre intimat, abuzand efectiv de dreptul sau de a formula actiuni in justitie, acesta din urma fiind apreciat ca legitim si temeinic doar atunci cand vizeaza protejarea unui drept subiectiv realmente nerespectat; dealtfel la momentul comunicarii actului sanctionator, petenta a semnat procesul verbal fara obiectiuni.
Instanta considera deci ca se impune sanctionarea unei astfel de conduite a partii care a inteles sa declanseze mecanismul procedural judiciar in lipsa unor argumente de fapt temeinice care sa determine anularea sau schimbarea sanctiunii aplicate.
Asa fiind, cand actiunea nu este formulata potrivit scopului in vederea caruia a fost recunoscuta de lege, dreptul la plangere apare ca exercitat abuziv si astfel imbraca forma prevazuta de art. 187 alin.1 pct.1 lit. a) Cod Proc. Civ. conform caruia :” daca legea nu prevede altfel, instanta, potrivit dispozitiilor prezentului articol, va putea sanctiona urmatoarele fapte savarsite in legatura cu procesul, astfel: 1. cu amenda judiciara de la 100 la 1000 de lei: a) introducerea cu rea credinta a unor cereri principale, accesorii, aditionale sau incidentale, precum si pentru exercitarea unei cai de atac vadit netemeinice”.
In consecinta, instanta va aplica petentei o amenda judiciara in cuantum de 100 lei pentru introducerea cu rea-credinta a prezentei plangeri vadit nefondate.