Calitatea procesuala si interesul sunt doua conditii distincte ale actiunii civile, iar analiza los se impune independent si consecutiv.
(Sentinta comerciala nr. 168 din data de 16.10.2008 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti) Curtea de Apel Bucuresti-Sectia A VI-A Comerciala, dosar nr.1422/122/2007, sentinta comerciala nr.168/16 octombrie 2008.
Calitatea procesuala si interesul sunt doua conditii distincte ale actiunii civile, iar analiza los se impune independent si consecutiv. In masura in care relamanta arata ca are calitate procesuala si interes in actiune, intrucat vanzarea silita a imobilului parintilor sai ii incalca abuziv dreptul sau la stabilirea domciciliului, trebuie totusi considerat ca dreptul la domiciul si locuinta, sunt chestiuni separate. Faptul ca proprietatea imobilului de domiciliu se poate stramuta (voluntar sau silit) in circuitul civil de la un titular la altul, determinand si in fapt o schimbare corespunzatoare a locuintei statornice si principale a transmitatorului bunului imobil sau a membrilor sai de familie nu poate constitui o limitare si o lipsire de protectie a dreptului la domiciliu.
Deliberand asupra cauzei, constata urmatoarele:
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala la 05.03.2008, reclamanta CAN a chemat in judecata pe paratii AVAS, TN si TA, solicitand instantei pronuntarea unei hotarari prin care sa se constate nulitatea absoluta a contractului de garantie imobiliara autentificat sub nr.41229/24.10.2004 de fostul Notariat de Stat Sector 3 si inscris in Registrul de transcriptiuni inscriptiuni cu nr.18789/25.10.1995, contract incheiat intre paratii TN si TA si Banca Agricola S.A. si, subsecvent, sa se anuleze toate actele cu caracter subsecvent contractului de garantie imobiliara si sa se dispuna radierea inscriptiei ipotecare inscrise in registrul de publicitate imobiliara, cu cheltuieli de judecata.
In fapt, reclamanta a aratat ca domiciliul sau de drept comun este inregistrat la adresa din Bucuresti, str. X, nr.6, bl.D12, sc.2, ap.21, sector 3, in imobilul proprietatea parintilor sai, CP si CI.
Se arata ca potrivit art.13 si 54 din Decretul nr.31/1954 reclamanta are un drept personal nepatrimonial la domiciliu asupra imobilului identificat la adresa de mai sus si ca, in masura in care AVAS a pornit executarea silita a ipotecii inscriptionate cu privire la acest imobil, isi vede afectat dreptul la domiciliu, de unde rezulta si interesul sau legitim si personal in promovarea actiunii de fata.
Cat priveste motivele de nulitate asupra contractului de garantie reala imobiliara, reclamanta a aratat urmatoarele:
La 24.10.1994 paratii TN si TA au incheiat cu Banca Agricola S.A. un contract de deschidere de linie de credit in numele societatii comerciale TI S.R.L., contract garantat cu ipoteca asupra imobilului situat in Bucuresti, str. X, nr.6, bl.D12, sc.2, ap.21, sector 3, potrivit contractului de ipoteca autentificat sub nr.41229.
Ulterior, la 25.11.1997, paratii TN si TA au vandut catre CP si CI apartamentul potrivit contractului de vanzare-cumparare nr.4142, prilej cu care s-a aratat ca imobilul nu este grevat de nici o sarcina reala iar partile au renuntat la verificarea registrelor de publicitate.
Intrucat Banca Agricola S.A. a intrat in procedura falimentului iar creantele sale au fost preluate de catre AVAS potrivit contractului de cesiune nr.727251/17.12.1999, trecand la executarea garantiei imobiliare pentru plata creditului, proprietarii ulteriori ai imobilului au aflat despre existenta ipotecii.
Un prim motiv de nulitate care afecteaza acest contract, potrivit sustinerilor reclamantei, este lipsa obiectului sau, potrivit art.948 pct.3 si art.964 Cod civil.
Se arata ca ipoteca trebuie sa prevada bunul imobil determinat, conditie neindeplinita intrucat in contractul de garantie bunul este determinat ca fiind "apartament situat in Bucuresti, str. x, compus din 4 camere si bucatarie".
In aceste conditii, pornind de la notiunile de condominiu, cladire bloc de locuinte si proprietate individuala, reclamanta arata ca in realitate obiectul contractului de ipoteca nu este precis si determinat.
Al doilea motiv al nulitatii este determinat de faptul ca in contractul de ipoteca nu este specificata natura si situatia imobilului.
In acest sens, dincolo de lipsa identificarii obiectului aratata mai sus, in contractul de ipoteca nu sunt trecute nici un fel de indicatii referitoare la masuratorile cadastrale, suprafata apartamentului, natura dreptului exercitat asupra acestuia, ceea ce contravine principiului specialitatii ipotecii.
Ultimul motiv al nulitatii invocata de catre reclamanta consta in aceea ca la constituirea ipotecii lipseste consimtamantul S.C. TI S.R.L., ca persoana obligata la restituirea creditului angajat.
In drept, sunt invocate dispozitiile art.948 pct.3, art.964 si art.1174 Cod civil.
Au fost atasate cererii copia contractului de credit nr.10361/08.08.2004, copia contractului de ipoteca a carei nulitate se solicita si copia contractului de vanzare-cumparare incheiat intre TN si TA si CP si CI.
Impotriva acestei actiuni a formulat intampinare parata AVAS solicitand anularea actiunii ca insuficient timbrata, fata de dispozitiile art.20 alin.3 si art.13 din Legea nr.146/1997, respingerea actiunii in baza exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, si, subsidiar, respingerea actiunii in fond ca neintemeiata.
La termenul de judecata din 16.10.2008 reclamanta a formulat cerere de renuntare la capatul doi subsecvent al cererii de chemare in judecata avand ca obiect anularea tuturor actelor subsecvente contractului de ipoteca autentificat sub nr.41229/24.10.1994 la fostul Notariat de Stat Sector 3, timbrand corespunzator cererile cu care instanta a ramas investita, aspect in raport de care parata AVAS s-a desistat de exceptia insuficientei timbrari invocata prin intampinare.
Cat priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei asupra careia instanta a luat cuvantul partilor in sedinta din 16.10.2008, sustinerile din intampinare ale paratei sunt urmatoarele:
Reclamanta nu detine nici un drept de proprietate asupra imobilului, astfel ca in mod neintemeiat se prevaleaza de dreptul sau la domiciliu care ar fi suprimat daca AVAS ar valorifica ipoteca prin scoaterea imobilului la vanzare prin licitatie.
Se arata ca prin procedura executarii silite AVAS nu suprima dreptul reclamantei la domiciliu, care este un drept profund personal, dar si ca reclamanta isi poate stabili domiciliul oriunde in Romania, ba chiar isi poate mentine domiciliul la adresa imobilului parintilor sai.
In cursul solutionarii litigiului cauza a fost inaintata Curtii de Apel Bucuresti Sectia a V-a Comerciala in vederea solutionarii unei exceptii de conexitate, fiind remisa instantei la 04.07.2008, iar la termenul de judecata din 16.10.2008 AVAS a depus la dosar copii ale unor hotarari judecatoresti anterioare pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti si Inalta Curte de Casatie si Justitie in cercetarea de legalitate a executarii silite demarate asupra imobilului situat in Bucuresti, str. X, nr.6, bl.D12, sc.2, ap.21, sector 3, proprietatea numitilor CP si CI.
Analizand exceptia lipsei calitatii procesuale active ridicata de catre parata AVAS, exceptia pe care o examineaza prioritar, potrivit dispozitilor art. 137 alin. 1 Cod procedura civila, ca exceptie de fond, absoluta si peremptorie, Curtea arata urmatoarele:
Regimul procesual al actiunii in nulitate absoluta genereaza calea actiunii in justitie, data fiind gravitatea incalcarii unei norme cu caracter imperativ si care depaseste, de cele mai multe ori, sera simplului interes privat, oricarei persoane care are un interes a obtine declararea nulitatii actului in raport cu consecintele pe care nulitatea le-ar atrage.
Intrucat, in mod clasic, calitatea procesuala si interesul sunt doua conditii ale actiunii, distincte si consecutive, iar analiza calitatii precede analizei interesului, Curtea distinge ca cele doua conditii nu-si contopesc identitatea si de aceea, apreciaza ca problema calitatii partilor in judecata isi pastreaza individualitatea.
Pe de alta parte, avand in vedere ca in structura interesului intra concomitent trei caracteristici - calitatea interesului de a fi personal si direct, legitim si juridic, nascut si actual - si ca problema calitatii procesuale active se suprapune dreptului subiectiv civil al reclamantului, Curtea apreciaza ca intr-o actiune cum este cea de fata, reclamantul trebuie sa afirme un interes personal si direct pentru a i se recunoaste dreptul la actiune.
Aceasta pentru ca interesul personal si direct corespunde unui drept subiectiv al carui titular este reclamantul, drept pe care acesta tinde sa-l proteguiasca prin actiunea in nulitate, privita prin prisma efectelor pe care le produce.
Asadar, pentru a avea calitate, trebuie evaluat daca d-na CAN primeste, ca beneficiu al acestei actiuni, protectia dreptului sau legal la domiciliu, drept pretins nelegal afectat prin executarea silita a unei garantii al carei obiect este imobilul situat in Bucuresti, str. X, nr.6, bl.D12, sc.2, ap.21, sector 3, unde isi are inregistrat domiciliul in acte.
Sau, altfel spus, trebuie evaluat daca mentinerea ipotecii si implicit posibilitatea valorificarii sale atinge nelegal si irevocabil dreptul reclamantei la stabilirea domiciliului in casa parintilor sai, titularii dreptului de proprietate ai imobilului.
Placand de la dispozitiile art. 13 si art. 54 din Drecretul nr. 31/1954, la care chiar d-na CAN face referire, Curtea arata ca acestea lamuresc conceptul de domiciliu si drept general al persoanei de a cere protectia acestui drept.
Pe de alta parte, articolul 13 al actului normativ aratat este fundamentat pe principiul realitatii, aratand ca domiciliul persoanei este acolo unde aceasta isi are locuinta statornica si principala. Asadar, domiciliul nu este un element prexif si intangibil pe care legea sa-l predetermine, ci este o variabila in existenta unei persoanei care presupune ca domiciliul este determinat ca fiind acolo unde o persoana locuieste si traieste in mod obisnuit.
Intrucat dreptul la domiciliu trebuie privit ca reflexie a dreptului persoanei la a circulatie si stabilire, statul recunoaste doar dreptul unei persoane la domiciliu, fara insa a predetermina persoanei o alta obligatie decat aceea de a declara domiciliul in fata autoritatilor, dupa alegerea liberala a acestuia.
In aceasta situatie, dreptul de proprietate asupra locuintei nu poate fi privit ca determinant in ce priveste dreptul la domiciliu.
Faptul ca proprietatea imobilului de domiciliu se poate stramuta (voluntar sau silit) in circuitul civil de la un titular la altul, determinand si in fapt o schimbare corespunzatoare a locuintei statornice si principale a transmitatorului bunului imobil sau a membrilor sai de familie nu poate constitui o limitare si o lipsire de protectie a dreptului la domiciliu.
Locuinta este distincta de proprietate, iar faptul ca lipsirea de proprietate, in special in procedura de executare silita imobiliara, ar putea avea ca efect lipsirea unei persoane de dreptul de a locui in imobilul supus vanzarii silite, cum ar putea fi cazul reclamantei, nu inseamna o incalcare a dreptului la domiciliu pentru care statul are o obligatie de protectie, deoarece domiciliul acesteia "ii va urma" in noua sa locuinta.
Prin urmare, valorificarea ipotecii constituite prin contractul de garantie imobiliara autentificat sub nr. 41229/24.10.2004 de fostul Notariat de Stat Sector 3 prin vanzarea silita a imobilului din Bucuresti, str. X, nr.6, bl.D12, sc.2, ap.21, sector 3 de catre AVAS si pierderea, pe cale de consecinta a eventualelor drepturi locative ale reclamantei legata de acest imobil nu echivaleaza suprimarii dreptului acesteia la domiciliu.
Si astfel, in masura in care actiunea promovata nu are in sine efectul ca, prin anularea contractului de ipoteca sa duca la recunoasterea dreptului pretins afectat, reclamanta nu poate sa se prevelaze de un interes direct si personal de natura sa protejeze eficace dreptul la domiciliu al carei titular este si pe care il pretinde afectat nelegitim prin existenta actului contestat.
De aceea, in masura in care dreptul afirmat (dreptul la domiciliu) nu are vocatia a fi protejat prin actiunea promovata in acest dosar, rezulta ca actiunea nu raspunde interesului declarat al reclamantei si, pe cale de consecinta, aceasta nu are calitatea procesuala activa a intentarii acestei actiuni.
Pentru considerentele aratate, Curtea va admite exceptia ridicata in aparare de catre AVAS si, dar fiind efectul absolut si dirimant al exceptiei, va respinge actiunea pentru lipsa calitatii procesual active.
??
??
??
??
1
Calitatea procesuala si interesul sunt doua conditii distincte ale actiunii civile, iar analiza los se impune independent si consecutiv. In masura in care relamanta arata ca are calitate procesuala si interes in actiune, intrucat vanzarea silita a imobilului parintilor sai ii incalca abuziv dreptul sau la stabilirea domciciliului, trebuie totusi considerat ca dreptul la domiciul si locuinta, sunt chestiuni separate. Faptul ca proprietatea imobilului de domiciliu se poate stramuta (voluntar sau silit) in circuitul civil de la un titular la altul, determinand si in fapt o schimbare corespunzatoare a locuintei statornice si principale a transmitatorului bunului imobil sau a membrilor sai de familie nu poate constitui o limitare si o lipsire de protectie a dreptului la domiciliu.
Deliberand asupra cauzei, constata urmatoarele:
Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala la 05.03.2008, reclamanta CAN a chemat in judecata pe paratii AVAS, TN si TA, solicitand instantei pronuntarea unei hotarari prin care sa se constate nulitatea absoluta a contractului de garantie imobiliara autentificat sub nr.41229/24.10.2004 de fostul Notariat de Stat Sector 3 si inscris in Registrul de transcriptiuni inscriptiuni cu nr.18789/25.10.1995, contract incheiat intre paratii TN si TA si Banca Agricola S.A. si, subsecvent, sa se anuleze toate actele cu caracter subsecvent contractului de garantie imobiliara si sa se dispuna radierea inscriptiei ipotecare inscrise in registrul de publicitate imobiliara, cu cheltuieli de judecata.
In fapt, reclamanta a aratat ca domiciliul sau de drept comun este inregistrat la adresa din Bucuresti, str. X, nr.6, bl.D12, sc.2, ap.21, sector 3, in imobilul proprietatea parintilor sai, CP si CI.
Se arata ca potrivit art.13 si 54 din Decretul nr.31/1954 reclamanta are un drept personal nepatrimonial la domiciliu asupra imobilului identificat la adresa de mai sus si ca, in masura in care AVAS a pornit executarea silita a ipotecii inscriptionate cu privire la acest imobil, isi vede afectat dreptul la domiciliu, de unde rezulta si interesul sau legitim si personal in promovarea actiunii de fata.
Cat priveste motivele de nulitate asupra contractului de garantie reala imobiliara, reclamanta a aratat urmatoarele:
La 24.10.1994 paratii TN si TA au incheiat cu Banca Agricola S.A. un contract de deschidere de linie de credit in numele societatii comerciale TI S.R.L., contract garantat cu ipoteca asupra imobilului situat in Bucuresti, str. X, nr.6, bl.D12, sc.2, ap.21, sector 3, potrivit contractului de ipoteca autentificat sub nr.41229.
Ulterior, la 25.11.1997, paratii TN si TA au vandut catre CP si CI apartamentul potrivit contractului de vanzare-cumparare nr.4142, prilej cu care s-a aratat ca imobilul nu este grevat de nici o sarcina reala iar partile au renuntat la verificarea registrelor de publicitate.
Intrucat Banca Agricola S.A. a intrat in procedura falimentului iar creantele sale au fost preluate de catre AVAS potrivit contractului de cesiune nr.727251/17.12.1999, trecand la executarea garantiei imobiliare pentru plata creditului, proprietarii ulteriori ai imobilului au aflat despre existenta ipotecii.
Un prim motiv de nulitate care afecteaza acest contract, potrivit sustinerilor reclamantei, este lipsa obiectului sau, potrivit art.948 pct.3 si art.964 Cod civil.
Se arata ca ipoteca trebuie sa prevada bunul imobil determinat, conditie neindeplinita intrucat in contractul de garantie bunul este determinat ca fiind "apartament situat in Bucuresti, str. x, compus din 4 camere si bucatarie".
In aceste conditii, pornind de la notiunile de condominiu, cladire bloc de locuinte si proprietate individuala, reclamanta arata ca in realitate obiectul contractului de ipoteca nu este precis si determinat.
Al doilea motiv al nulitatii este determinat de faptul ca in contractul de ipoteca nu este specificata natura si situatia imobilului.
In acest sens, dincolo de lipsa identificarii obiectului aratata mai sus, in contractul de ipoteca nu sunt trecute nici un fel de indicatii referitoare la masuratorile cadastrale, suprafata apartamentului, natura dreptului exercitat asupra acestuia, ceea ce contravine principiului specialitatii ipotecii.
Ultimul motiv al nulitatii invocata de catre reclamanta consta in aceea ca la constituirea ipotecii lipseste consimtamantul S.C. TI S.R.L., ca persoana obligata la restituirea creditului angajat.
In drept, sunt invocate dispozitiile art.948 pct.3, art.964 si art.1174 Cod civil.
Au fost atasate cererii copia contractului de credit nr.10361/08.08.2004, copia contractului de ipoteca a carei nulitate se solicita si copia contractului de vanzare-cumparare incheiat intre TN si TA si CP si CI.
Impotriva acestei actiuni a formulat intampinare parata AVAS solicitand anularea actiunii ca insuficient timbrata, fata de dispozitiile art.20 alin.3 si art.13 din Legea nr.146/1997, respingerea actiunii in baza exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantei, si, subsidiar, respingerea actiunii in fond ca neintemeiata.
La termenul de judecata din 16.10.2008 reclamanta a formulat cerere de renuntare la capatul doi subsecvent al cererii de chemare in judecata avand ca obiect anularea tuturor actelor subsecvente contractului de ipoteca autentificat sub nr.41229/24.10.1994 la fostul Notariat de Stat Sector 3, timbrand corespunzator cererile cu care instanta a ramas investita, aspect in raport de care parata AVAS s-a desistat de exceptia insuficientei timbrari invocata prin intampinare.
Cat priveste exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei asupra careia instanta a luat cuvantul partilor in sedinta din 16.10.2008, sustinerile din intampinare ale paratei sunt urmatoarele:
Reclamanta nu detine nici un drept de proprietate asupra imobilului, astfel ca in mod neintemeiat se prevaleaza de dreptul sau la domiciliu care ar fi suprimat daca AVAS ar valorifica ipoteca prin scoaterea imobilului la vanzare prin licitatie.
Se arata ca prin procedura executarii silite AVAS nu suprima dreptul reclamantei la domiciliu, care este un drept profund personal, dar si ca reclamanta isi poate stabili domiciliul oriunde in Romania, ba chiar isi poate mentine domiciliul la adresa imobilului parintilor sai.
In cursul solutionarii litigiului cauza a fost inaintata Curtii de Apel Bucuresti Sectia a V-a Comerciala in vederea solutionarii unei exceptii de conexitate, fiind remisa instantei la 04.07.2008, iar la termenul de judecata din 16.10.2008 AVAS a depus la dosar copii ale unor hotarari judecatoresti anterioare pronuntate de Curtea de Apel Bucuresti si Inalta Curte de Casatie si Justitie in cercetarea de legalitate a executarii silite demarate asupra imobilului situat in Bucuresti, str. X, nr.6, bl.D12, sc.2, ap.21, sector 3, proprietatea numitilor CP si CI.
Analizand exceptia lipsei calitatii procesuale active ridicata de catre parata AVAS, exceptia pe care o examineaza prioritar, potrivit dispozitilor art. 137 alin. 1 Cod procedura civila, ca exceptie de fond, absoluta si peremptorie, Curtea arata urmatoarele:
Regimul procesual al actiunii in nulitate absoluta genereaza calea actiunii in justitie, data fiind gravitatea incalcarii unei norme cu caracter imperativ si care depaseste, de cele mai multe ori, sera simplului interes privat, oricarei persoane care are un interes a obtine declararea nulitatii actului in raport cu consecintele pe care nulitatea le-ar atrage.
Intrucat, in mod clasic, calitatea procesuala si interesul sunt doua conditii ale actiunii, distincte si consecutive, iar analiza calitatii precede analizei interesului, Curtea distinge ca cele doua conditii nu-si contopesc identitatea si de aceea, apreciaza ca problema calitatii partilor in judecata isi pastreaza individualitatea.
Pe de alta parte, avand in vedere ca in structura interesului intra concomitent trei caracteristici - calitatea interesului de a fi personal si direct, legitim si juridic, nascut si actual - si ca problema calitatii procesuale active se suprapune dreptului subiectiv civil al reclamantului, Curtea apreciaza ca intr-o actiune cum este cea de fata, reclamantul trebuie sa afirme un interes personal si direct pentru a i se recunoaste dreptul la actiune.
Aceasta pentru ca interesul personal si direct corespunde unui drept subiectiv al carui titular este reclamantul, drept pe care acesta tinde sa-l proteguiasca prin actiunea in nulitate, privita prin prisma efectelor pe care le produce.
Asadar, pentru a avea calitate, trebuie evaluat daca d-na CAN primeste, ca beneficiu al acestei actiuni, protectia dreptului sau legal la domiciliu, drept pretins nelegal afectat prin executarea silita a unei garantii al carei obiect este imobilul situat in Bucuresti, str. X, nr.6, bl.D12, sc.2, ap.21, sector 3, unde isi are inregistrat domiciliul in acte.
Sau, altfel spus, trebuie evaluat daca mentinerea ipotecii si implicit posibilitatea valorificarii sale atinge nelegal si irevocabil dreptul reclamantei la stabilirea domiciliului in casa parintilor sai, titularii dreptului de proprietate ai imobilului.
Placand de la dispozitiile art. 13 si art. 54 din Drecretul nr. 31/1954, la care chiar d-na CAN face referire, Curtea arata ca acestea lamuresc conceptul de domiciliu si drept general al persoanei de a cere protectia acestui drept.
Pe de alta parte, articolul 13 al actului normativ aratat este fundamentat pe principiul realitatii, aratand ca domiciliul persoanei este acolo unde aceasta isi are locuinta statornica si principala. Asadar, domiciliul nu este un element prexif si intangibil pe care legea sa-l predetermine, ci este o variabila in existenta unei persoanei care presupune ca domiciliul este determinat ca fiind acolo unde o persoana locuieste si traieste in mod obisnuit.
Intrucat dreptul la domiciliu trebuie privit ca reflexie a dreptului persoanei la a circulatie si stabilire, statul recunoaste doar dreptul unei persoane la domiciliu, fara insa a predetermina persoanei o alta obligatie decat aceea de a declara domiciliul in fata autoritatilor, dupa alegerea liberala a acestuia.
In aceasta situatie, dreptul de proprietate asupra locuintei nu poate fi privit ca determinant in ce priveste dreptul la domiciliu.
Faptul ca proprietatea imobilului de domiciliu se poate stramuta (voluntar sau silit) in circuitul civil de la un titular la altul, determinand si in fapt o schimbare corespunzatoare a locuintei statornice si principale a transmitatorului bunului imobil sau a membrilor sai de familie nu poate constitui o limitare si o lipsire de protectie a dreptului la domiciliu.
Locuinta este distincta de proprietate, iar faptul ca lipsirea de proprietate, in special in procedura de executare silita imobiliara, ar putea avea ca efect lipsirea unei persoane de dreptul de a locui in imobilul supus vanzarii silite, cum ar putea fi cazul reclamantei, nu inseamna o incalcare a dreptului la domiciliu pentru care statul are o obligatie de protectie, deoarece domiciliul acesteia "ii va urma" in noua sa locuinta.
Prin urmare, valorificarea ipotecii constituite prin contractul de garantie imobiliara autentificat sub nr. 41229/24.10.2004 de fostul Notariat de Stat Sector 3 prin vanzarea silita a imobilului din Bucuresti, str. X, nr.6, bl.D12, sc.2, ap.21, sector 3 de catre AVAS si pierderea, pe cale de consecinta a eventualelor drepturi locative ale reclamantei legata de acest imobil nu echivaleaza suprimarii dreptului acesteia la domiciliu.
Si astfel, in masura in care actiunea promovata nu are in sine efectul ca, prin anularea contractului de ipoteca sa duca la recunoasterea dreptului pretins afectat, reclamanta nu poate sa se prevelaze de un interes direct si personal de natura sa protejeze eficace dreptul la domiciliu al carei titular este si pe care il pretinde afectat nelegitim prin existenta actului contestat.
De aceea, in masura in care dreptul afirmat (dreptul la domiciliu) nu are vocatia a fi protejat prin actiunea promovata in acest dosar, rezulta ca actiunea nu raspunde interesului declarat al reclamantei si, pe cale de consecinta, aceasta nu are calitatea procesuala activa a intentarii acestei actiuni.
Pentru considerentele aratate, Curtea va admite exceptia ridicata in aparare de catre AVAS si, dar fiind efectul absolut si dirimant al exceptiei, va respinge actiunea pentru lipsa calitatii procesual active.
??
??
??
??
1
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Infractiuni contra proprietatii
ARESTARE PREVENTIVA - Jurnal nr. INCHEIEREA NR 12 din data de 22.04.2012Tulburare de posesie, art. 220 C.p., art. 193 C.p. - Sentinta penala nr. 231 din data de 09.09.2010
Obligatia instantei de a solutiona pe fond notificarea prevazuta de legea nr. 10/2001, in situatia nepronuntarii unitatii investite cu solutionarea notificarii - Decizie nr. 118 din data de 04.11.2009
INFRACTIUNE DE NERESPECTARE A HOTARARII JUDECATORESTI. EXECUTARE. CONDITII - Decizie nr. 514 din data de 15.09.2005
furt calificat. nerecunoasterea savarsirii faptei de catre inculpat. revocarea beneficiului liberarii conditionate. - Hotarare nr. 354 din data de 07.06.2010
furt - Hotarare nr. 305 din data de 20.05.2010
Necesitatea schimbarii incadrarii juridice a infractiunii pentru care s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului dindu-se relevanta principiului „in dubio pro reo” Forta probatorie a raportului de constatare tehnico-stiintifica privind detectia... - Hotarare nr. 184 din data de 24.03.2010
FURT CALIFICAT. TENTATIVA LA FURT CALIFICAT. DEOSEBIRE. - Sentinta penala nr. 471 din data de 13.10.2009
FURT CALIFICAT.INSELACIUNE. DEOSEBIRE. INDIVIDUALIZAREA PEDEPSEI. INCULPAT MINOR. - Sentinta penala nr. 332 din data de 18.06.2009
Penal - violarea de domiciliu (art.192 C.p.) - si furt calificat art. 208,209 C.p. - Sentinta penala nr. 10/2009 din data de 27.01.2009
Nulitate T.P. - Sentinta civila nr. 3986 din data de 09.12.2009
Infractiuni contra proprietatii - Sentinta penala nr. 379 din data de 07.07.2011
Individualizarea pedepsei aplicate in cazul aplicarii procedurii recunoaoterii vinova?iei - Sentinta penala nr. 49 din data de 01.03.2012
Furt calificat savarsit in mod repetat, in grup si cu atragerea unui minor - Sentinta penala nr. 11 din data de 24.01.2012
Aplicarea masurii educative a internarii intr-un centru de reeducare pentru inculpa?i minori. - Sentinta penala nr. 331 din data de 24.11.2011
Furt savarsit de inculpati minori - Sentinta penala nr. 332 din data de 24.11.2011
Talharie; inculpat arestat preventiv - Sentinta penala nr. 342 din data de 15.12.2011
Art. 107, 108 alin. 1 lit. a si art. 110 alin. 1 lit. a din Legea nr. 46/2008 - Sentinta penala nr. 57 din data de 04.11.2011
Legea nr. 571/2003, art. 140 alin. (2) lit. f), art. 141 alin. (2) lit. e) - Decizie nr. 3496 din data de 20.09.2017
Domeniu. Drept administrativ Obligare emitere act administrativ - Decizie nr. 3302 din data de 11.09.2017