Cambia si biletul la ordin. Solidaritatea cambiei.

Cambia si biletul la ordin. Solidaritatea cambiei.

        Debitorul de regres cambial nu are beneficiul de discutiune.
        Posesorul poate urmari pe oricare dintre debitorii cambiali, individual sau colectiv, fara a fi tinut sa respecte ordinea in care acestia si-au asumat obligatiile cambiale.

- Articolul 57 si articolul 58  din Legea nr.58/1934

Spre deosebire de solidaritatea de drept comun, care este simultana, solidaritatea cambiala este succesiva, fiecare semnatar fiind responsabil nu numai fata de posesorul cambial din momentul scadentei ci si fata de oricare dintre posesorii care l-au urmat, pana la ultimul posesor.
Tot spre deosebire de dreptul comun, raspunderea debitorilor de regres este subsidiara nu numai daca debitorul principal este insolvabil ci si daca acesta refuza plata, indiferent de motivul refuzului sau de absenta oricarui motiv.
       
       
(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A V-A CIVILA,
DECIZIA CIVILA NR.2202 din 10.12. 2012)


  Prin sentinta civila nr. 184 din 16.07.2012 Tribunalul Calarasi – Sectia Civila a respins contestatia formulata de debitoarea S.C. A D S S.A. S V prin lichidator judiciar R M III IPURL C in contradictoriu cu S.C. B S.R.L. C.
A luat act de renuntarea creditoarei S.C. B S.R.L. C la declaratia de creanta in suma de 1.020.584,55 lei inscrisa in tabelul creditorilor intocmit asupra averii debitoarei S.C. A D S S.A. S V, jud. C.
Pentru a hotari astfel, instanta de fond a retinut ca S.C. B S.R.L. C a depus declaratie de creanta in dosarul de insolventa deschis impotriva debitoarei  SC A D S SA pentru suma de 1.251.703,89 lei, ce rezulta din contractele de vanzare-cumparare nr. 079/2004 si 87/2006 si a facturilor fiscale mentionate in declaratia de creanta inregistrata in dosar la 14.01.2008.
Prin sentinta comerciala nr. 755 din 22.04.2008 si prin incheierea de indreptare a erorii materiale  creditoarea SC B SRL este inscrisa in tabelul de creante cu suma de 1.020.584,55 lei.
Aceasta suma a fost achitata, conform relatiilor comunicate de creditoarea S.C. B S.R.L. Constanta, ca urmare a executarii silite pornite impotriva creditorului I A, care avalizase 3 bilete la ordin emise de SC A I SA B, respectiv B.O. emis la 5.10.2006 in valoare de 153.926,5 lei, B.O. emis la 5.10.2006 in valoare de 98.191,3 lei si B.O. din 1.02.2007 in valoare de 999.586,08 lei.
Executarea silita a facut obiectul dosarului de executare nr. 417/2008 aflat pe rolul BEJ C M B iar potrivit relatiilor comunicate de acesta, executarea silita a incetat in urma platilor efectuate de debitorul Armas Iosif prin ordinele de plata nr. 1/13.11.2008, 13,14 si 15/27.11.2008, platile efectuate fiind in cuantum de 956.599,53, din care 21.478,15 lei cheltuieli de executare, executarea incetand la 2.12.2008 la cererea creditoarei S.C. B S.R.L. C.
Anterior demararii executarii silite impotriva avalistului A I, respectiv la 3.12.2007, creditoarea S.C. B S.R.L. C, in baza acelorasi bilete la ordin emise de SC A I SA B, a formulat cerere de deschidere a procedurii insolventei impotriva acestei debitoare, cererea fiind admisa prin sentinta comerciala 1296/2008 a Tribunalului Bucuresti.
In biletele la ordin emise de SC A I SA B care au fost executate silit in cadrul dosarului de executare 417/2008 impotriva avalistului Armas Iosif, dar pentru care s-a deschis si procedura de insolventa impotriva SC A a aratat instanta de fond, se mentioneaza ca beneficiar S.C. B S.R.L. C si ca sumele reprezinta contravaloare debit SC A D S SA.
Debitoarea SC A ISA  prin tranzactia incheiata cu S.C. B S.R.L. in cadrul dosarului de insolventa,  recunoaste existenta unei creante certe, lichide si exigibile detinuta de creditoare in baza biletelor la ordin emise de aceasta.
In prezent creditoarea S.C. B S.R.L. C solicita sa se ia act ca intelege sa nu isi mai mentina declaratia de creanta de 1.020.584,55 lei inscrisa in tabelul creditorilor debitoarei SC A D S SA, pentru ca suma a fost achitata de avalistul A I, care a avalizat biletele la ordin emise de SC A I SA B, in calitatea sa de actionar al debitoarei.
A retinut instanta de fond ca in cauza pendinte se urmareste ca prin mecanismul subrogatiei creditoarea S.C. B S.R.L. C, inscrisa in tabelul de creante al debitoarei SC Ag D S SA cu suma de 1.020584,55 lei, sa fie inlocuita cu alti doi creditori, respectiv Armas Iosif cu o suma de 851.703,88 lei  si S.C. P P I S.R.L. Bucuresti cu suma de 168.880,67 lei, pe considerentul ca acestia au achitat creanta.
Judecatorul - sindic a apreciat insa ca cei doi creditori nu au calitatea de codebitori sau fidejusori, astfel ca nu sunt intrunite conditiile subrogatiei legale prevazute de art. 71 din Legea nr.85/2006, calitatile respective le-ar fi conferit creditorilor dreptul de a fi inscrisi in baza art. 71 din  Legea nr.85/2006 si art. 1108 Cod civil, cu sumele platite, in tabelul creantelor in locul creditorului platit, SC B SRL.
Cat priveste subrogatia conventionala, potrivit art. 1107 Cod civil, aceasta poate fi consimtita de creditor , a aratat judecatorul - sindic, fara a fi necesar consimtamantul debitorului, insa aceasta subrogatie trebuie sa se produca concomitent cu plata, altfel, in situatia in care subrogatia are loc anterior platii, suntem in prezenta unei cesiuni de creanta si nu a unei subrogatii.
Subrogatia, a considerat instanta de fond, nu poate fi facuta nici dupa plata deoarece creanta este deja stinsa, iar subrogatia trebuie sa fie expresa, sa rezulte in mod neindoielnic.
Ori, a apreciat judecatorul - sindic, intre creditoarea SC B SRL si cei doi creditori nu s-a realizat nici o intelegere expresa la momentul platii, iar cererea de subrogatiei are loc la aproape 4 ani dupa plata, cand creanta este stinsa si subrogatia nu mai poate opera.
Nu sunt indeplinite nici conditiile subrogatiei consimtita de debitor si reglementata de art. 1107 alin. 2 Cod civil, neexistand un act de imprumut si chitanta de plata in forma autentica, a aratat judecatorul - sindic.
In ceea ce o priveste pe creditoarea SC  P.P.I. S.R.L. B, din relatiile comunicate de BEJ M C si din cele comunicate de S.C. B S.R.L. C nu rezulta ca suma inscrisa in tabel pe numele creditoarei mentionate a fost achitata partial de catre aceasta societate, dupa cum nici din ordinul de plata nr. 25/17.03.2008, nu rezulta ce plata s-a efectuat, mentionandu-se ca suma de 400.000 platita de S.C. P.P.I. S.R.L. Bucuresti reprezinta plata in numele SC A I SA debit partial, chiar daca plata s-a facut catre S.C. B S.R.L.
Avand in vedere complexitatea relatiilor comerciale dintre parti, a aratat instanta de fond, nu se poate concluziona fara dubiu ca suma din respectivul ordin de plata reprezinta o plata a sumei pentru care S.C. B S.R.L. C a depus declaratie de creanta in dosarul de insolventa al debitoarei SC A D S SA.
Totodata, declaratia creditoarei  S.C. B S.R.L. de renuntare la declaratia de creanta, are ca efect incetarea calitatii acesteia de creditor indreptatit sa participe la procedura, in sensul definit de art. 3 pct. 8 din Legea 85/2006, situatie in care nu mai poate fi pusa in discutie o subrogare a unor alte persoane in drepturile acesteia in cadrul procedurii de insolventa.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs creditorul I A, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, recursul fiind inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a V a Civila, sub nr. 2432/116/2007/a2, din 12.09.2012.
In motivarea recursului, creditorul a sustinut ca solutia instantei de fond de respingere a contestatiei este nelegala deoarece obiectul contestatiei nu il reprezinta renuntarea creditoarei SC B SRL la declaratia sa de creanta, ci inlocuirea acestei creditoare cu cei doi creditori, in tabelul definitiv.
La dosar au fost depuse cererile de inscriere in calitate de creditori a lui I A, SC P.I. SRL si SC A I SA, in baza acestor cereri fiind formulata contestatia de catre debitoarea SC A D S SA, prin lichidator judiciar, dar instanta de fond  nu s-a pronuntat pe cererile acestora.
Solutia instantei de fond de a lua act doar de renuntarea creditoarei SC B SRL, fara a obliga debitoarea sa mai achite respectiva creanta reprezinta extra petita, deoarece debitoarea nu a solicitat acest lucru, ci inlocuirea unui creditor cu alti doi creditori, prin subrogatie.
Recurentul creditor a aratat ca instanta de fond a interpretat gresit textele de lege incidente, pentru art. 71 alin. a din Legea nr. 85/2006 si art. 1106, 1107 Cod civil, instanta de fond ignorand si faptul ca platile au fost acceptate de creditoarea B SRL care nu a contestat dreptul tertilor platitori de a se subroga in drepturile sale prin inscrierea in Tabelul creditorilor, precum si acordul expres al debitorului exprimat prin contestatia formulata.
Solutia instantei de fond, a mai sustinut recurentul, a creat o situatie juridica bizara prin care a fost imbogatita fara just temei atat creditoarea, cat si debitoarea care a primit mai mult decat ce a solicitat disparand un debit ce nu poate fi achitat decat in cadrul instituit de Legea nr.85/2006.
Intimatele nu au formulat intampinare.
Nu au fost solicitate probe noi in recurs, in sensul dispozitiilor art. 305 Cod procedura civila.
Curtea, analizand actele si lucrarile dosarului, prin prisma motivelor de recurs si a dispozitiilor art. 3041 Cod procedura civila, constata recursul fondat pentru urmatoarele considerente:
Potrivit probatoriilor administrate la instanta de fond  creanta detinuta de catre creditoarea SC B SRL C impotriva debitoarei SC A D S SA a fost garantata prin trei bilete la ordin emise de catre SC A I SA BI si avalizate de catre I A (B.O. emis la 5.10.2006 – in valoare de 153.926,5 lei, B.O. emis la 5.10.2006 – in valoare de 99.191,3 lei si B.O. emis la 1.02.2007 in valoare de 999.586,08 lei).
Creditoarea SC B SRL C pentru a-si recupera creanta in valoare de 1.020.584,55 lei a solicitat deschiderea procedurii insolventei asupra emitentului biletelor la ordin, SC A I SA (la data de 3.12.2007), s-a inscris la masa credala a debitorului principal, SC A D S SA (la data de 14.01.2008) si l-a urmarit silit pe avalistul I A (dosarul de executare nr. 417/2008), acesta efectuand plata biletelor la ordin pe care le avalizase, prin O.P. nr. 1/13.11.2008, nr. 13, 14 si 15 din 27.11.2008, platile efectuate fiind in cuantum de 956.599,53 lei din care 21.478 lei – cheltuieli de executare, executarea incetand la data de 2.12.2008 la cererea creditoarei SC B SRL.
Prin OP nr. 25 din 17.03.2008 (fila 11 dosar Tribunalul Calarasi) o parte din creanta SC B SRL a fost achitata pentru SC A I SA de catre SC P.P.I SRL , asociat al acesteia si administrator fiind tot avalistul Iosif Armas.
Instanta de fond, analizand dispozitiile legale ale art. 1108 Cod civil si art. 71 din Legea nr.85/2006, a considerat ca acestea nu sunt incidente in cauza deoarece cei doi platitori, avalistul I A si SC P.P.I. nu sunt codebitori sau fidejusori, ceea ce presupune ca nu sunt intrunite conditiile subrogatiei legale.
Curtea retine ca subrogatia in drepturile creditorului prin plata creantei (subrogatia personala) este un mijloc de transmitere legala sau conventionala a dreptului de creanta, cu toate garantiile si accesoriile sale, catre un tert care a platit pentru creditorul initial, in locul debitorului.
Potrivit art. 1108 pct. 3 Cod civil, subrogatia opereaza de drept „in folosul aceluia care, fiind obligat cu altii sau pentru altii la plata datoriei, are interes de a o desface”.
In conformitate cu dispozitiile art. 52 din Legea nr. 58 din 1.05.1934 asupra cambiei si biletului la ordin, ”Tragatorul, acceptatul, girantul si avalistul cambiei sunt tinuti solidar fata de posesor. Posesorul are dreptul de urmarire impotriva tuturor acestor persoane individual sau colectiv, fara a fi tinut sa observe ordinea in care s-au obligat (…)”.
Textul de lege reglementeaza solidaritatea cambiala, consacrata in favoarea posesorului cambiei (sau biletului la ordin, dispozitiile aplicandu-se si B.O. in temeiul dispozitiilor art. 106-107 din lege), precum si a oricarui semnatar care a platit cambia.
Spre deosebire de solidaritatea de drept comun, care este simultana, solidaritatea cambiala este succesiva, fiecare semnatar fiind responsabil nu numai fata de posesorul cambial din momentul scadentei ci si fata de oricare dintre posesorii care l-au urmat, pana la ultimul posesor.
Tot spre deosebire de dreptul comun, raspunderea debitorilor de regres este subsidiara nu numai daca debitorul principal este insolvabil ci si daca acesta refuza plata, indiferent de motivul refuzului sau de absenta oricarui motiv.
Asadar, debitorul de regres cambial nu are beneficiul de discutiune.
Posesorul poate urmari pe oricare dintre debitorii cambiali, individual sau colectiv, fara a fi tinut sa respecte ordinea in care acestia si-au asumat obligatiile cambiale.
Actiunea pornita impotriva unuia dintre obligati nu impiedica urmarirea concomitenta a celorlalti.
Asa se explica faptul ca posesoarea biletelor la ordin,. SC B SRL C, a beneficiat de dreptul de a porni aproape in  acelasi timp urmarirea debitorilor cambiali si a debitorului principal, SC A D S SA.
Plata facuta de unul dintre debitorii solidari il subroga pe cel ce a platit in drepturile creditorului achitat, fata de care obligatiunea coemitentilor era solidara.
Potrivit dispozitiilor art. 1035 Cod civil, debitorul solidar care a platit are dreptul de a se intoarce in contra fiecaruia dintre debitori pentru partea sa din creanta achitata.
Curtea retine si dispozitiile art. 35 din Legea nr. 58/1.05.1934 asupra cambiei si biletului la ordin, potrivit carora „Avalistul este tinut in acelasi mod ca acela pentru a garantat (…) Cand avalistul plateste cambia, el dobandeste drepturile izvorand din ea impotriva celui garantat, cum si impotriva acelora  care sunt tinuti catre aceasta din urma, in temeiul cambiei”.
Asadar, potrivit dispozitiilor legale precitate, obligatia avalistului este solidara ope legis.
Avalistul isi asuma aceleasi obligatii ca si avalizatul si, in consecinta, el va fi obligat sa plateasca fie in calitate de obligat principal, fie in calitate de obligat de regres.
Fata de caracterul solidar al obligatiei (art. 52 alin. 1) posesorul cambiei il poate urmari mai intai pe avalist, nefiind obligat sa respecte ordinea semnaturilor.
In speta, SC B SRL, l-a urmarit pe avalistul Iosif Armas, acesta efectuand plata celor trei bilete la ordin personal, cat si prin intermediul SC P.P.I.
Ca urmare a platii pe care a efectuat-o, avalistul dobandeste drepturile care izvorasc din cambie (biletele la ordin) si se poate intoarce atat contra avalizatului cat si contra celorlalti obligati fata de acesta, respectiv contra debitorului principal, SC A D S SA.
Avalistul I A a devenit prin plata efectuata catre SC B SRL un creditor  cambial, avand prin acest fapt actiunea in regres.
Apreciind ca renuntarea creditoarei SC B SRL la declaratia de creanta impotriva debitoarei SC A D S SA inlatura posibilitatea oricarei subrogatii a altor persoane in drepturile sale, instanta de fond a incalcat dispozitiile art. 35 si 52 din Legea nr.58/1934, dispozitiile art. 1108 pct. 3 Cod civil si art. 71 alin. 2 din Legea nr. 85/2006.
Potrivit dispozitiilor art. 71 alin. 2 din Legea nr.85/2006, „un codebitor sau fidejusor, care este indreptatit la restituire ori la despagubiri din partea debitorului pentru suma platita, va fi trecut in tabelul de creante cu suma  pe care a platit-o creditorului (…)”, cererile celor doi creditori, precum si contestatia debitoarei la tabelul definitiv de creanta fiind astfel intemeiate.
Fata de dispozitiile legale precitate, Curtea constata ca instanta de fond a interpretat si aplicat gresit textele de lege incidente, ignorand dispozitiile legii speciale, nr. 58/1934, care se coroboreaza cu dispozitiile codului civil si cele ale Legii nr. 85/2006 si a pronuntat o hotarare nelegala in sensul dispozitiilor art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
Pentru aceste considerente, Curtea, fata de dispozitiile art. 8 alin. 1, Legea nr. 85/2006, art. 312 alin. 1,2,3 Cod procedura civila, a admis recursul.
A modificat in parte sentinta civila atacata in sensul ca a admis contestatia la tabelul definitiv de creante formulata, de debitoarea SC A D S SA prin lichidator judiciar R M III I.P.U.R.L.
A dispus includerea in tabelul definitiv de creanta a creditorilor I A cu o creanta in suma de 851.703,88 lei si a SC P.P.I. SRL cu o creanta in suma de 168.888,67 lei.
A pastrat celelalte dispozitiile ale sentintei civile atacate.




2