Radiere societate comerciala. Consecinte sub aspectul calitatii societatii de subiect al procedurii insolventei.

Radiere societate comerciala. Consecinte sub aspectul calitatii societatii de subiect al procedurii insolventei.

                               Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei.

         Incheierea irevocabila privind radierea unei societati comerciale in conditiile reglementate prin art. 31 alin.5 din Legea nr. 359/2004, are drept consecinte incetarea societatii ca persoana juridica, incetand astfel si capacitatea sa procesuala de folosinta, in sensul ca societatea respectiva nu mai poate avea drepturi si obligatii juridice, nu mai detine organe de conducere, astfel incat nu poate avea calitatea de subiect al procedurii de lichidare judiciara intemeiata pe dispozitiile Legea nr. 85/2006.
          Analiza existentei capacitatii procesuale de folosinta, constand in aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii pe plan procesual, reprezinta o conditie obligatorie pe care instanta trebuie a o analiza la data solutionarii cererii formulata in temeiul Legii insolventei nr. 85/2006.

       ( Decizia comerciala nr. 381 R/13.03.2007 - Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala pronuntata in dosarul nr. 23422/3/2006)

          Prin sentinta comerciala nr.2857/06.11.2006, pronuntata in dosarul nr. 23422/3/2006, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VII-a Comerciala, a admis exceptia lipsei capacitatii de folosinta a debitoarei SC L&B T.C. SRL invocata din oficiu si a respins cererea promovata de creditoarea A. F. P.Sector 4 prin care s-a solicitat deschiderea procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului societatii parate ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de capacitate  procesuala.
     Pentru a pronunta aceasta hotarare, in esenta, judecatorul sindic a retinut conform relatiilor emise de 0ficiul Registrului Comertului  de pe langa Tribunalul Bucuresti ca, prin incheierea judecatorului delegat s-a constatat dizolvarea de drept a societatii debitoare in conformitate cu dispozitiile art.31 alin.1 din Legea nr.359/2004, iar la data de 25.10.2006 s-a procedat la radierea din oficiu a acesteia, situatie in raport de care societatea parata nu mai exista din punct de vedere juridic, nu mai are nici personalitate juridica si nici patrimoniu si deci nu poate fi subiect al procedurii insolventei, fiind evocate in acest sens si prevederile art.41 C.pr.civ., potrivit carora numai persoanele care au folosinta drepturilor lor pot sta in judecata, capacitatea de folosinta a societatii comerciale subzistand  atat timp cat  exista personalitatea sa juridica,  din momentul inregistrarii in registrul comertului si pana la radiere.
     Impotriva sentintei in termen legal a declarat recurs reclamanta A. F. P. Sector 4, criticile formulate vizand netemeinicia si nelegalitatea acesteia,  fiind intemeiate pe dispozitiile art.299 Cod  pr.civ. si ale Legii nr.359/2004.
     Recurenta a solicitat urmare admiterii caii de atac, casarea sentintei Tribunalului Bucuresti si trimiterea cauzei spre rejudecare in fond, invederand in esenta ca in mod gresit prima instanta nu a tinut cont ca actiunea sa a  fost depusa inaintea  implinirii termenului de 6 luni de la data pronuntarii incheierii de dizolvare, prevazuta de art.30 alin.2 din Legea nr.359/2004 sau dupa caz, de la data  respingerii recursului formulat impotriva acesteia, in cadrul caruia reprezentantul legal al persoanei juridice sau oricare persoana interesata are obligatia, conform art.31 din aceeasi lege, numirii si inregistrarii in registrul comertului a  lichidatorului, termenul de 6 luni fiind suspendat.
     In acest sens recurenta a aratat ca recursul  pe care l-a formulat impotriva incheierii de dizolvare a fost solutionat  la data de 20.01.2006, iar cererea de deschidere a procedurii reorganizarii judiciare si a falimentului a fost inregistrata la data de 22.06.2006, termenul de 6 luni nefiind depasit.
     A mai sustinut recurenta ca cererea de deschidere a  procedurii a  fost depusa la grefa instantei fondului in 3 exemplare, unul pentru a fi comunicat Oficiului National al Registrului Comertului si ca  finalitatea actiunii sale consta in numirea unui lichidator si valorificarea activelor aflate in patrimoniu si eventuala atragere a raspunderii personale a organelor de conducere.
     In final, recurenta a precizat ca a declarat recurs si impotriva incheierii nr.58259/25.10.2006 pronuntata de judecatorul delegat prin care s-a dispus radierea societatii debitoare.
     Prin intampinarea inregistrata la dosar la data de 12.02.2007, intimata SC L&B T.C. SRL, prin fostul administrator, a solicitat respingerea recursului, aratand in esenta ca recurenta-creditoare nu a inteles sa solicite numirea unui lichidator in termenul de 6 luni reglementat prin art.31 din Legea nr.359/2004, ceea ce a condus la radierea din oficiu a societatii si ca recursul declarat impotriva  incheierii de radiere,  care a format obiectul dosarului Curtii de Apel Bucuresti - Sectia a VI-a Comerciala nr.10047/2/2006, a fost respins la termenul de judecata din 12.12.2006.
     In dovedirea sustinerilor evocate prin intampinare, intimata a depus in copie decizia comerciala nr.222/20.01.2006 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti - Sectia a V-a Comerciala in  dosarul nr.15280/2/2005 prin care a fost respins ca nefondat recursul declarat de A. F.P.Sector 4 impotriva incheierii de dizolvare a societatii parate, incheierea de indreptare eroare materiala pronuntata la 3.03.2006 a deciziei comerciale nr.222/2006, precum si incheierile pronuntate de judecatorul delegat la 0ficiul Registrului Comertului  de pe langa Tribunalul Bucuresti privind dizolvarea si respectiv radierea intimatei purtand numerele 18798/19.04.2005 si 58259/25.10.2006, impreuna cu anexele la aceste incheieri.
     Examinand sentinta comerciala atacata prin prisma criticilor formulate, Curtea urmeaza a respinge recursul  pentru considerentele  care vor fi  expuse in continuare.
     Actele si lucrarile dosarului releva ca la data pronuntarii sentintei recurate, societatea debitoare fusese radiata din evidenta registrului comertului in conditiile reglementate prin dispozitiile art.31 alin.5 din Legea nr.359/2004, prin incheierea pronuntata de Judecatorul delegat la 0ficiul Registrului Comertului  de pe langa Tribunalul Bucuresti nr.58259/25.10.2006, recurenta nedovedind admiterea caii de atac  promovata impotriva acestei incheieri, care a devenit astfel irevocabila.
     Curtea retine ca prin radierea societatii debitoare, efectuata inaintea pronuntarii sentintei comerciale recurata, intimata-parata a incetat ca persoana juridica, incetand astfel si capacitatea sa procesuala de folosinta, in sensul ca respectiva societate nu mai poate avea drepturi si obligatii juridice, nu mai detine organe de conducere, astfel incat nu poate avea calitatea de subiect al unei proceduri de lichidare judiciara intemeiata pe dispozitiile Legii nr.85/2006.
     Analiza existentei capacitatii procesuale de folosinta, constand in aptitudinea unei persoane de a avea  drepturi si obligatii pe plan procesual, reprezinta o conditie obligatorie pe care  instanta trebuia a o analiza la data solutionarii cererii introductive formulata de recurenta-creditoare.
     Sub acelasi aspect nu prezinta relevanta juridica faptul ca  recurenta a investit instanta de judecata cu actiunea avand ca obiect deschiderea procedurii reglementata prin Legea nr.85/2006, inaintea implinirii termenului reglementat prin dispozitiile art.31 alin.3 din Legea nr.359/2004, atat timp cat aceasta,  potrivit principiului disponibilitatii specific procesului civil, a inteles sa formuleze prezenta cerere de chemare in judecata, iar nu sa uzeze de posibilitatea solicitarii numirii unui lichidator pentru societatea debitoare dizolvata, cu respectarea  conditiilor si a termenului, avute la dispozitie, conform reglementarii instituita prin art.31 alin.4 din Legea nr.359/2004 modificata si completata.
     Prin acest act normativ - Legea nr.359/2004, legiuitorul nu a inteles sa reglementeze expres o cauza de suspendare a termenului de 6 luni prevazut prin art.31 alin.3, aparand deci neintemeiata sustinerea recurentei invocata in acest sens, o asemenea suspendare neconstituind un atribut al vointei partilor interesate avand calitatea de creditori ai societatii dizolvata.
     In considerarea celor aratate, in temeiul prevederilor art.312 alin.1 Cod procedura civila, Curtea a respins recursul ca nefondat.