Refuz la inregistrarea marcii pentru existenta similitudinii cu o marca anterioara.

RECURS. Refuz la inregistrarea marcii pentru  existenta similitudinii  cu o marca anterioara.  Protectia  marcii notorii.  Marca   inregistrata international –efecte . 

Domeniu: proprietate intelectuala (134)

Art. 3 lit. d , art. 6 lit.  f , art. 36 din Legea 84/1998, art. 15 alin .1 din Regulamentul de aplicare Legii 84/1998

Potrivit art. 6 lit. f din Legea 84/1998 o marca poate fi refuzata la inregistrare daca este identica sau similara cu o marca notorie in Romania pentru produse sau servicii diferite de cele la care se refera marca a carei inregistrare este ceruta si daca prin folosirea nejustificata a acesteia din urma s-ar putea profita de caracterul distinctiv sau de renumele marcii notorii, ori aceasta folosire ar putea produce prejudicii titularului marcii notorii.
La examinarea similaritatii marcilor in discutie trebuie avuta in vedere aprecierea de ansamblu din punct de vedere vizual, fonetic si conceptual si  impresia generala lasata de marci in raport de caracterul lor distinctiv si elementele dominante.
Marca notorie este definita de art. 3 lit. d  din Legea 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice  si  este protejata in Romania independent de vreo inregistrare sau utilizare potrivit aceluiasi  text.  Mai  mult,  protectia marcii notorii se extinde  si cu  privire  la  produse  si servicii  diferite de cele  pentru care marca a fost  inregistrata. Notorietatea trebuie dovedita   prin administrarea  unui  probatoriu adecvat din care sa rezulte care este  procentul din cadrul publicului vizat de marca in cadrul caruia marca este cunoscuta. 
Art. 36 alin. 2 din lege protejeaza marca inregistrata precum si marca notorie in caz de conflict cu  un semn  distinctiv, identic sau similar.
 Potrivit regulii art. 15 alin .1 din Regulamentul de aplicare Legii 84/1998 un semn nu poate inregistrat ca marca sau element al unei marci daca aduce atingere unui drept anterior protejat.
Prin folosirea nejustificata a marcii solicitantului s-ar putea profita de caracterul distinctiv, sau de renumele marcii notorii, ori aceasta folosire ar putea produce prejudicii titularului marcii notorii.
Chiar daca  marca nu  este  inregistrata  in Romania,  inregistrarea  internationala conform conditiilor impuse de Aranjamentul de la Madrid privind inregistrarea internationala a marcilor, incheiat la 14.04.1891, revizuit ulterior si ratificat de Romania in forma revizuite la Stockholm prin Decretul 1176/1968,  confera protectie marcilor peste granitele nationale. Acest aranjament a reglementat constituirea unui depozit international al marcilor care sa confere protectie marcilor peste granitele nationale, pornind de la prima inregistrare in una din tarile membre. Inregistrarea internationala se face la Biroul International al OMPI si produce efectele unui depozit international. Marca inregistrata international are regimul juridic al marcii nationale in conditiile in care Romania este tara desemnata conform Aranjamentului de la Madrid,  Protocolul referitor la Aranjamentul de la Madrid incheiat in 1989  fiind ratificat de Romania prin Legea 5/1998.   (  Decizia civila nr.827/R/ 13 decembrie 2011  pronuntata de  CURTEA DE APEL BUCURESTI SECTIA A IX-A CIVILA SI PENTRU CAUZE PRIVIND  PROPRIETATEA INTELECTUALA, CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE )

Nota :  Fata  de  republicarea  Legii  84/1998  prin care s-a dat  textelor  o noua  numerotare,  se va avea  in vedere ca articolele  mentionate  in    hotararea  redata mai  jos  sunt   in forma actuala: art. 3 lit. d (  in  decizie  art . 3 litera c),   art. 6 lit.  f  (  in  decizie  art. 6 litera e ),  art. 36 alin.2  ( in decizie   art.  35 alin. 2 )  .



Prin decizia  civila nr. nr.462A/05.05.2011, pronuntata de Tribunalul Bucuresti Sectia a V a civila , s-a dispus:” Respinge apelul formulat de SC A  SRL reprezentata de administrator  in contradictoriu cu intimatii Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci si SC A S  AG prin mandatar R  SA;
Obliga apelanta la plata cheltuielilor de judecata catre intimata in cuantum de 3000 euro, echivalentul in lei la data platii”.
Tribunalul a aratat urmatoarele:
La data de 12.08.2008 SC A  SRL a depus la OSIM cererea de inregistrare numarul M/7124 pentru marca individuala combinata Autobild cu element figurativ, culori revendicate alb, rosu, albastru, negru pentru clasele de produse 12: vehicule, aparate de locomotie terestra, aeriana si navala.
Marca individuala combinata Autobild cu element figurativ nr. 76196 a fost admisa la inregistrare pentru clasele de produse 12 si publicate in Buletinul Oficial pentru Proprietate Intelectuala, Sectia Marci nr. 12/2008 la 30.12.2008.
La 09.03.2009 A  S AG prin mandatar R  a depus la OSIM opozitia inregistrata sub nr. 1006973.
Prin Decizia 304/11.08.2009 OSIM a admis opozitia si a dispus respingerea inregistrarii marcii Autobild cu element figurativ 19196.
Pentru a pronunta aceasta solutie Comisia de Examinare Opozitii a retinut ca in raport de dispozitiile art. 6 lit. a din Legea 84/1998 invocate de oponent si care dispun ca o marca este refuzata la inregistrare daca este identica cu o marca anterioara iar produsele sau serviciile pentru care inregistrarea marcii a fost cerute sunt identice cu cele pentru care marca anterioara este protejata, nu se fac aplicabile prevederile acestui articol de lege deoarece marcile nu sunt identice.
In raport de disp. art. 6 lit. c din Legea 84/1998 privind similaritatea produselor si serviciilor pentru care marcile aflate in discutie au fost inregistrate, Comisia constata ca marcile aflate in discutie sunt din punct de vedere vizual similare atat prin elementul verbal Autobild cat si prin culorile revendicare rosu, alb si prin urmare exista un posibil risc de confuzie. Din punct de vedere fonetic elementul verbal Autobild este identic putand crea un evident risc de confuzie si/sau asociere pentru public.
In raport de disp. art. 6 lit. e care prevad ca o marca este refuzata la inregistrare daca este identica sau similara cu o marca notorie in Romania pentru produse sau servicii diferite de cele pentru care o marca este inregistrata, iar aceasta folosire creeaza riscul producerii de daune titularului marcii inregistrate, Comisia Constata ca opozitia invocata prezinta marca oponentului ca fiind notorie si nu exista posibilitatea evidentierii unei legaturi intre cele doua marci in sensul de a prejudicia sau avea beneficii de pe urma notorietatii marcilor opuse.
Cu toate acestea Comisia retine ca daca aparent produsele marcii examinate sunt diferite de ale marcilor opuse se poate ca notorietatea acestora sa fie transferata catre marca Autobild nr. 97196 si sa aduca prejudicii oponentului, astfel ca sunt aplicabile disp. art. 6 lit. e din Legea 84/1998, opozitia fiind admisa. Pe cale de consecinta s-a dispus respingerea inregistrarii marcii Autobild cu element figurativ nr. 97196.
Impotriva acestei decizii a formulat contestatie SC A SRL reprezentata prin administrator  prin care a solicitat admiterea contestatiei, modificarea deciziei 3204/11.08.2009 in sensul respingerii opozitiei si admiterii inregistrarii marcii Autobild cu nr. de depozit M 200807124 pentru clasa 12 clasificare Nice – valabila la nivel european si eliberarea certificatului de inregistrare a marcii mai sus precizate.
In contestatia formulata se invoca ca SC A S AG nu a prezentat nici un document justificativ cu care sa demonstreze baza legala a opozitiei; nu a depus la dosarul cauzei cererea adresata OSIM anterioara cererii contestatoarei pentru depozit, pentru inregistrarea marcii Autobild clasa 12 Nice.
SC A S nu prezinta comisiei de examinare certificat de inregistrare a marcii pe teritoriul Romaniei. SC A  SRL a fost infiintata in Romania incepand cu 07.04.2006, cu respectarea conditiilor prevazute de Legea 26/1990 si detine domeniul de internet Autobild.ro pe care il foloseste din 29.05.2006, anterior intrarii Romaniei in UE la 01.01.2007.
SC A S  a achizitionat domeniul Autobild.ro in noiembrie 2008.
Marca Autobild nu este de notorietate deoarece nu se afla in lista de marci notorii a lumii si putea sa-si inregistreze marca pe teritoriul Romaniei anterior cererii de inregistrare depuse de contestatoare.
Contestatoarea a fost acreditata de Consiliul German de Acreditare DAR/TGA cu TUV CERT EN ISO 9001:2000 care i-a conferit o seria de beneficii care contribuie la fidelizarea angajatilor, la prestanta si credibilitatea partenerilor de afaceri. Contestatoarea este lider astfel pe piata din Germania, Asia si printre jucatorii mari pe piata mondiala. Aceasta detine Hotararea 20952/30.04.2009 prin care i s-a admis la inregistrare cererea referitoare la depozitul reglementare F 2008 0342 cu titlul grafica publicitara, iar desenul ce a format obiectul cererii este nou si are caracter individual fata de desene si modele existente in fondul documentar din cadrul OSIM – Serviciul desene si modele fiind indeplinite conditiile prevazute de Legea 129/1999, drept pentru care desenul ce poarta denumirea Autobild cu culori revendicate alb, rosu, albastru, negru a fost admis la inregistrare.
Se mai sustine ca SC A S  AG nu detine in tarile in care sustine ca are marca inregistrata, de fapt in nici una din tarile europene, clasa 12 clasificare Nice (Vehicule, aparate de locomotie terestra, aeriana si navala), in timp ce contestatoarea comercializeaza autovehicule si piese de schimb pentru acestea din aprilie 2006. Oponenta nu are filiala sau sucursala pe teritoriul Romaniei si nu a transmis drepturile asupra marcilor pe teritoriul Romaniei prin cesiune sau licenta.
Prin Hotararea 109 din 06.05.2010 Comisia de Reexaminare din Cadrul OSIM a respins contestatia formulata, retinand ca la data de 12.08.2008 s-a depus spre inregistrare de catre SC A SRL pe cale nationala marca individuala combinata Autobild pentru produse din clasa 12. la 27.08.2008, constatandu-se indeplinite conditiile minime de constituire a depozitului national reglementar a fost inscrisa cererea de inregistrare marca in Registrul Marcilor sub nr. de depozit 200807124, iar la data de 27.01.2009 a fost emisa Decizia nr. 5377 de admitere la inregistrarea marcii pentru produsele din clasa 12, marca primind numar de inregistrare 97196.
La 09.03.2009 s-a formulat opozitie de catre SC A S  AG invocandu-se ca drepturi anterioare marci comunitare Autobild si o marca internationala cu nr. 811245 care beneficiaza de protectie pe teritoriul Romaniei din 11.04.2003 pentru produse si servicii din clasele 9, 16 , 28, 35, 38, 41, 42, 45.
Cui privire la similaritatea marcilor s-a constatat ca acestea sunt similare din punct de vedere vizual si fonetic si conceptual marcile sunt fanteziste pentru publicul roman. Marcile Autobild sunt notorii in Romania de la data depozitului marcii solicitantului asa cum corect a retinut si CO, pe baza documentelor depuse de firma oponenta. Prin folosirea nejustificata a marcii solicitantului s-ar putea profita de caracterul distinctiv, sau de renumele marcii notorii, ori aceasta folosire ar putea produce prejudicii titularului marcii notorii.
Publicul relevant poate retine o legatura intre solicitant si titularul marcii anterioare. Astfel cunoscand si apreciind revista Autobild poate fi tentat sa achizitioneze produse comercializate de SC A SRL si in conditiile in care nu va fi multumit de serviciile sau produsele solicitantului, in mod direct vor exista repercusiuni asupra imaginii create de revista Autobild. Publicul relevant este acelasi pentru ambele marci.
Cu privire la aplicabilitatea art. 6 lit. e din Legea 94/1998 Comisia constata ca in sustinerea notorietatii atat in procedura de opozitie cat si cea de contestatie intimatul a adus dovezi (publicatii din diferite tari aflate in spatiul comunitar si extra-comunitar, lisata tarilor in care apare revista Autobild, articole aparute in pagina Web, reclame, comunicate de presa si extrase de internet privind larga cunoastere a marcilor si a produselor Autobild, extrase internet din domeniul www. Autobild.de., reviste Autobild publicate si in Romania intre anii 2006-2008). Comisia retine ca intimatul oponent a dovedit notorietatea marcilor Autobild pentru publicatii si reviste in domeniul autovehiculelor.
Referitor la analiza produselor Comisia Constata ca in raport de prevederile art. 6 lit. 2 din Legea 84/1998 marcile anterioare sunt inregistrare pentru produse, servicii din clasele 9, 16, 28, 35, 36, 38, 41, 42,45, in timp ce marca in cauza a fost admisa la inregistrare pentru produsele din clasa 12. aceste produse sunt legate de produse protejate in clasa 16 in special reviste si alte publicatii dedicate autovehiculelor (in particular periodicals; newpapers and books, bookbinding, material) precum si servicii din clasele 35 si 36 destinate domeniului autovehiculelor. Conform probelor depuse marcile opuse sunt larg cunoscute pentru publicatii in domeniul autoturismelor, elementul verbal fiind chiar sugestiv pentru cunoscatorii limbii germane „tablou (vitrina) auto”.
Comisia a constatat ca marca in cauza nu este inregistrata pentru produse din clasa 16 care cuprinde produse de imprimerie, cataloage, jurnale, materiale fotografice si prospecte. Practica intalnita in randul producatorilor de autoturisme, piese si accesorii auto este de a-si promova produsele in mass-media de gen, respectiv prin intermediul revistelor auto, principalele retele de promovare si testare a modelelor de autoturisme, fiind evidenta legatura produselor/serviciilor protejate de marcile in coliziune si faptul ca solicitantul contestator doreste sa profite de caracterul distinctiv si de renumele marcii notorii. Ar putea ca notorietatea marcii Autobild sa fie transferata catre marca Autobild M 2008 07124 iar publicul relevant sa retina o legatura intre solicitant si titularul marcilor  anterioare, existand posibilitatea evidentierii unei legaturi intre marci in senul de a prejudicia sau avea beneficii de pe urma notorietatii marcilor opuse.
Impotriva acestei hotarari a formulat apel SC A  SRL reprezentata prin administrator prin care se invoca nelegalitatea si  netemeinicia solutiei pronuntate de Comisia de Reexaminare Marci.
In motivarea apelului se arata ca SC A S  AG nu a dovedit notorietea marcii Autobild, aspect care se impunea a fi stabilit de o firma specializata in astfel de cercetari; nu se afla in lista de marci notorii a lumii si nu are deschise sucursale sau filiale in Romania; nu a transmis prin cesiune sau licenta protectia marcilor conform art. 39 si urm. din Legea 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice, in special pentru clasa 12 Nice in nici o tara a UE; nu a inregistrat marca in Romania anterior cererii de inregistrare formulata de apelanta, nu a achizitionat domeniul de internet .ro si nu s-a inscris la ONRC.
Apelanta detine domeniul de internet Autobild.ro din 29.05.2006, iar Romania a intrat in UE in 2007, iar pentru Romania domeniul de internet „.eu” nu putea fi accesat si nici achizitionat. Autobild SRL a fost infiintat pe teritoriul Romaniei la inceputul anului 2006 si a comercializat masini si piese auto fara sa tinteasca acelasi public cu intimata. Intimata a intrat pe piata romaneasca fara acordul apelantei cu incalcarea dispozitiilor legii 84/1998, nefiind inscrisa ca marca pe teritoriul Romaniei si neprotejata. Apelanta este titulara certificatului de inregistrate, a desenului/modelului nr. 018629/30.04.2009 pentru depozitul f2008 0342 drept pentru care desenul autobild cu culori revendicare, alb, rosu, albastru, negru a fost admis la inregistrare. Firma intimata nu a facut opozitie la acest desen, aceasta fiind cea care incalca dreptul de folosire exclusiva a desenului de catre apelanta.
Firma intimata nu a depus certificat de inregistrare a marcii la OSIM pentru clasa 12 Nice si nu a facut dovada notorietatii marcilor sale in Romania, la momentul la care apelanta a solicitat inregistrarea marcii la OSIM. Simpla depunere a unor coperte de revista Autobild publicate in diverse tari intre care si Romania intre 2006 si 2008 nu face dovada notorietatii in Romania a marcii Autobild la momentul la care SC A  SRL a inregistrat numele comercial si numele de domeniu asa cum este reglementat de art. 20 din Legea 84/1998. Nu a facut dovada gradului de distinctivitate a marcii notorii, a duratei si a intinderii publicitatii acestei marci in Romania, nu a aratat aria geografica de utilizare a marcii notorii pe piata romaneasca si carui segment de public i se adreseaza. Nu se poate retine riscul de confuzie, avand in vedere ca grafiile in care sunt scrise cuvintele difera, iar elementul grafie SC insoteste numele comercial si nu se aplica pe produse sau servicii identice sau similare cu produsele intimatei, care arare cu totul alt obiect de activitate.
Comisia de Reexaminare a retinut gresit ca intimatul oponent SC A S  AG prin SC R SA este titularul marcii anterioare pe teritoriul Romaniei.
Se solicita admiterea apelului, modificarea in tot a hotararii atacate si eliberarea certificatului de inregistrare a marcii mai sus precizate intrucat cererea inregistrarii marcii Autobild cu numar de depozit M 2008 07124 pentru clasa 12 clasificare Nice a fost admisa la 27.08.2008 conform specificatiilor din Hotararea nr. 109/06.05.2009 a CRM. Se specifica faptul ca la 26.01.2009 a fost emisa decizia 5377 de admitere la inregistrarea marcii Autobild pentru produsele din clada 12, marca primind nr. de inregistrare 27196.
La 25.01.2011 firma A S AG prin mandatar a formulat intampinare prin care solicita respingerea apelului si mentinerea Hotararii 109/06.05.2010 ca legala si temeinica. Se solicita pe cale de consecinta respingerea de la inregistrare a marcii nationale Autobild cu nr. de depozit  M 2008 07124. Se sustine ca in cauza sunt aplicabile disp. art. 6 lit. e din Legea 84/1998 intrucat marcile intimatului sunt anterior inregistrare, marcile in discutie sunt similare, iar folosirea marcii Autobild de catre apelanta poate crea in perceptia publicului un risc de confuzie si asociere, o legatura intre apelanta si titularul marcii anterior inregistrate. Marcile intimatei A S A  sunt notorii in Romania la data de depozit a marcii apelantei; folosirea nejustificata a marcii Autobild de  catre apelanta, marca de renume, ar putea profita necuvenit de caracterul distinctiv si de renumele marcii notorii. Totodata aceasta folosire ar putea produce prejudicii titularului marcii notorii, folosirea fiind in detrimentul caracterului distinctiv si a renumelui marcii anterioare
Se invoca dispozitiile art. 15 alin. 1 din Regulamentul aplicarii Legii 84/1998 potrivit carora un semn nu poate fi inregistrat ca marca sau ca element al unei marci daca aduce atingere unui drept anterior protejat. Potrivit art. 4 alin. 2 lit. a, ii din Directiva 89/104/CE marci anterioare reprezinta marcile a caror data de depunere este anterioara celei a cererii de marca, tinand seama, daca este cazul de dreptul de prioritate invocat pentru sustinerea acestor marci si care apartin categoriilor urmatoare: i marcile comunitare, ii marcile internationale.
La examinarea similaritatii marcilor in discutie trebuie avuta in vedere aprecierea de ansamblu din punct de vere vizual, fonetic si conceptual si asupra impresia generala lasata de marci in raport de caracterul lor distinctiv si elementele dominante. Se invoca hotarari CEDO respectiv cauza C-251/95, IER 1997/54 (Puma/Sabel), cauza C-425/98, IER 2000/50 (Marca/Adidas), cauza Lloyd vs. Loint’s, IER 1999/48.
Din punct de vedere vizual si fonetic marcile sunt similare prin prezenta elementului verbal distinctiv comun Autobild; conceptual ambele marci sunt percepute de publicul roman necunoscator de limba germana ca  fiind fanteziste, aspect ce face posibila evidentierea similaritatii dintre acestea.
Se evidentiaza de asemenea complementaritatea produselor/serviciilor protejate de marcile in discutie: produse auto, reviste auto. Exista risc de confuzie care include riscul de asociere in randul publicului, motiv pentru are se impune respingerea de la inregistrare a marcii.
Potrivit regulii art. 15 alin .1 din Regulamentul de aplicare Legii 84/1998 un semn nu poate inregistrat ca marca sau element al unei marci daca aduce atingere unui drept anterior protejat. Intimata a facut dovada intinderii folosirii marcilor cu revistele de specialitate auto care se publica in toate tarile din UE si care creeaza premisele constatarii notorietatii acestora. S-au depus articole care fac referire la nivelul ridicat de calitate si acuratete a revistei Autobild, precum si cu referire la intinderea fenomenului Autobild in Romania ca si majoritatea tarilor din UE.  Folosirea nejustificata a marcii Autobild de catre apelanta ar putea profita necuvenit acesteia si ar putea produce prejudicii titularul marcii notorie. Publicul relevant este acelasi pentru ambele marci, intrucat produsele si serviciile sunt complementare. Detinatorii de autoturisme sau cei care intentioneaza sa-si achizitioneze un autoturism pot sa obtina informatiile necesare de la dealeri de autoturisme si apeleaza la presa de specialitate cu o pondere importanta. Acest public confruntat cu nevoia de achizitionare piese si accesorii auto va apela cu incredere la o societate comerciala ce foloseste semnul Autobild, considerand o legatura intre aceasta si titularul marcii folosite
.
Examinand actele si lucrarile dosarului, hotararea atacata si criticile ce i-au fost aduse prin prisma prevederilor legale incidente in materia suspusa controlului judiciar, Tribunalul retine ca A S AG este titulara mai multor marci Autobild, o parte din acestea fiind comunitare pentru care se recunoaste protectie pe teritoriul Romaniei dupa 01.01.2007 si o marca internationala inregistrata sub nr. 8811245 cu data de depozit 11.04.2003, inregistrata conform conditiilor impuse de Aranjamentul de la Madrid privind inregistrarea internationala a marcilor, incheiat la 14.04.1891, revizuit ulterior si ratificat de Romania in forma revizuite la Stockholm prin Decretul 1176/1968. Acest aranjament a reglementat constituirea unui depozit international al marcilor care sa confere protectie marcilor peste granitele nationale, pornind de la prima inregistrare in una din tarile membre. Inregistrarea internationala se face la Biroul International al OMPI si produce efectele unui depozit international. Marca inregistrata international are regimul juridic al marcii nationale in conditiile in care Romania este tara desemnata conform Aranjamentului de la Madrid. Protocolul referitor la Aranjamentul de la Madrid incheiat in 1989 a fost ratificat de Romania prin Legea 5/1998. in aceste conditii nu pot fi retinute criticile apelantei referitoare la faptul ca marca Autobild nu se afla in lista de marci notorii a lumii, pentru ca astfel de lista nu exista, ca marca Autobild nu a fost inregistrata in Romania, nu exista filiale sau sucursale, nu s-au incheiat contracte de licenta sau cesiune pentru ca nu se impunea.
Marca intimatei este o marca combinata cu element figurativ avand revendicate culorile rosu si alb si protejata pentru clasele de produse si servicii 9, 16, 35, 38, 41 ,42.
Apelanta SC A  SRL a solicitat inregistrarea marcii individuale combinate Autobild la 12.08.2008 pe cale nationala pentru produse din clasa 12, vehicule, aparate de locomotie, terestre, aeriene si navale. SC A SRL si-a inregistrat numele comercial la 07.04.2006 pentru o gama de produse si servicii conform clasificarii CAEN. Astfel obiectul principal de activitate al apelantei a fost declarat comert cu amanuntul de piese si accesorii pentru autovehicule, iar ca activitati secundare au fost declarate comert cu autoturisme si autovehicule usoare sub 3,5 tone, comert cu alte autovehicule, activitatea de editare a revistelor si periodicelor, a ziarelor, activitati ale agentiilor de publicitate, comert cu ridicata de piese si accesorii pentru autovehicule. Asadar apelanta are posibilitatea de a efectua activitati de editare reviste si periodice conform obiectului sau de activitate sub marca Autobild. Numele comercial Autobild este folosit astfel in legatura cu serviciile prestate si este perceput de consumatori nu numai ca nume comercial al paratei, dar si ca modalitate de identificare a produselor oferite.
In raport de aceasta situatia Tribunalul retine ca marcile celor doua parti in litigiu sunt similare din punct de vedere vizual si fonetic.
Intimata este titulara mai multor marci inregistrate Autobild ce protejeaza printre altele si servicii de publicitate si este perceput de consumatori nu numai ca nume comercial al paratei, dar si ca modalitate de identificare a produselor oferite.
In raport de aceasta situatia Tribunalul retine ca marcile celor doua parti in litigiu sunt similare din punct de vedere vizual si fonetic.
Intimata este titulara mai multor marci inregistrate Autobild ce protejeaza printre altele si servicii de publicitate conform clasei 35 a clasificarii de la Nisa fiind incluse si servicii de publicitate si gestiune a afacerilor comerciale prin mijloace informatica, servicii de publicitate prin internet, servicii de comanda online a bunurilor prin mijloace electronice sau in forma computerizata, servicii de acceptare si livrare a comenzilor. Rezulta cu evidenta ca folosirea marcii Autobild de catre apelanta pentru servicii si produse similare cu cele protejate de marcile intimatei este de natura sa aduca atingere drepturilor exclusive ale intimatei si pe cale de consecinta sa creeze prejudicii.
Prin folosirea marcii solicitantului, apelanta ar putea beneficia de caracterul distinctiv si de renumele marcii intimatei. Data fiind similaritatea dintre semne si complementaritatea produselor, publicul relevant poate realiza o conexiune intre cele doua marci. Producatorii de autoturisme, piese si accesorii auto isi promoveaza in general produsele in mass-media de gen, respectiv in reviste auto specializate in promovarea si testarea modelelor de autoturisme, astfel ca publicul relevant pentru achizitionarea unui autoturism se documenteaza anterior din revistele de specialitate.
Pe fondul similaritatii semnelor in conflict exista riscul de confuzie si asociere, publicul relevant fiind acelasi pentru ambele marci si pe cale de consecinta exista si riscul unor prejudicii pentru titularul marcii internationale daca se tine seama de cheltuielile de marketing si publicitate efectuate. Acestea vor profita si apelantei, care folosindu-se in activitatea comerciala curenta de un semn similar unei marci internationale, devenita notorie va induce in eroare publicul consumator si va avea beneficii de pe urma investitiilor titularului marcii notorii. Exista riscul ca publicul relevant, consumator avizat sa nu fie multumit de serviciile sau produsele solicitantului cu repercusiuni negative asupra imaginii create de revista Autobild.
Curtea de Apel Bucuresti Sectia a IX a Civila pentru Cauze privind Proprietatea Intelectuala prin decizia 207A/28.09.2010 pronuntata in dosarul 599/3/2009 a admis actiunea formulata de A  S  AG constatand incalcarea drepturilor de folosinta exclusiva ale acesteia ca titular al marcilor Autobild prin folosirea de catre SC A  SRL a numelui comercial si a numelui de domeniu www.Aubobild.ro.
Prin aceasta hotarare Curtea de Apel Bucuresti Sectia a IX a Civila pentru Cauze privind Proprietatea Intelectuala a obligat parata sa-si schimbe numele comercial intr-o denumire care sa nu mai includa sub nici o forma marcile Autobild. De asemenea paratei i s-a interzis si folosirea numelui de domeniu www.Aubobild.ro.
Functiile marcii notorii au un caracter mai pronuntat, fapt ce a determinat instituirea unei protectii speciale ce depaseste limitele principiilor care guverneaza sistemul de protectie a marcii obisnuite.
Marca notorie distinge cu mai multa putere in mintea consumatorului mediu produsele si serviciile sub aspectul provenientei lor. Functia economica sociala de garantie a calitatii produselor si serviciilor are de asemenea un caracter pronuntat in cazul marcii notorii.
Calitatea produselor sau serviciilor oferite pe piata de catre un comerciant sub o anumita marca constituite de regula unul dintre factorii importanti care determina atragerea clientelei si implicit dobandirea caracterului de marca notorie.
Odata marca devenita cunoscuta in perceptia consumatorului potential vizat  opereaza prezumtia de calitate.
Functia de reclamanta a marcii notorii poate deveni una primordiala.
Legea speciala reglementeaza expres protectia marcii notorii atunci cand se cere inregistrarea ca marca a unui semn identic sau similar.
Marca notorie este definita de art. 3 lit. c din Legea 84/1998 priind marcile si indicatiile geografice ca fiind marca larg cunoscuta in Romania la data depunerii cererii de inregistrare a marcii de catre segmentul de public vizat de produsele sau serviciile la se refera marca. Marca notorie este protejata in Romania independent de vreo inregistrare sau utilizare potrivit art. 3 lit. c din Legea 84/1998 in spiritul reglementarilor impuse de Conventia de la Paris spre deosebire de art. 16 pct. 2 si 3 din Acordul Trips care conditioneaza protectia marcii notorii de inregistrarea acesteia.
Art. 35 alin. 2 din lege protejeaza marca inregistrata precum si marca notorie in caz de conflict un semn  distinctiv, identic sau similar.
Potrivit art. 6 lit. e din Legea 84/1998 o marca poate fi refuzata la inregistrare daca este identica sau similara cu o marca notorie in Romania pentru produse sau servicii diferite de cele la care se refera marca a carei inregistrare este ceruta si daca prin folosirea nejustificata a acesteia din urma s-ar putea profita de caracterul distinctiv sau de renumele marcii notorii, ori aceasta folosire ar putea produce prejudicii titularului marcii notorii.
In sustinerea notorietatii marcii intimatei, dincolo de probele retinute de Comisia reexaminare marci (publicatii din diferite tari aflate in spatiul comunitar si extra-comunitar, lista tarilor in care apare revista, articole in paginile web, reclamante comunicate de presa) trebuie avute in vedere posibilitatile cetatenilor romani de a se deplasa in spatiul comunitar, de a obtine permise de sedere si de a in cheia contracte de munca, de a veni in contract cu marci notorii si de renume, pentru ca odata intorsi in tara sa poata distinge produsele si serviciile in raport de notorietatea marcilor devenite astfel curente si in Romania.
Motivarea privind protectia marcii notorii neinregistrate in speta devine superflua in raport de faptul ca marca aflata in litigiu este in primul rand o marca inregistrata international, deci o marca de renume, Romania fiind tara desemnata conform Aranjamentului de la Madrid este pe deplin aplicabil art. 35 alin. 2 lit. c din Legea 84/1998 potrivit caruia titularul marcii poate cere instantei de judecata competente sa interzica tertilor sa foloseasca in activitatea lor comerciala fara consimtamantul titularului (…) un semn identic sau asemanator cu marca pentru produse sau servicii diferite de cele pentru care marca este inregistrata, cand aceasta din urma a dobandit un renume in Romania si daca din folosirea semnului fara motive intemeiate s-ar putea profita de caracterul distinctiv ori de renumele marcii sau folosirea semnului ar cauza titularului marcii un prejudiciu.
In raport de aceste considerente Tribunalul a respins apelul ca nefondat.

Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamanta S.C. A  S.R.L., invocand art.299 si urmatoarele coroborat cu art.303 si urm. C.pr.civ. si
aratand urmatoarele motive de recurs:
1. In temeiul art.304 pct. 6. sa se modifice hotararea atacata intrucat instanta a acordat mai mult decat s-a cerut, ori ceea ce nu s-a cerut. In acest sens instanta gresit a considerat ca poate aprecia notorietatea numelui Autobild la nivel national fara a admite efectuarea expertizei.
2. In temeiul art.304 pct.7 C.pr.civ. sa se modifice hotararea atacata intrucat instanta a dat o hotarare care cuprinde motive contradictorii si straine de natura pricinii.
3. In temeiul art.304 pct.8 C.pr.civ. sa se modifice hotararea atacata intrucat instanta a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura, intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia atat dispozitiile legale in materie de marca cat si dispozitiile civile privind buna credinta, dispozitiile privind domeniile de internet .ro, dispozitiile privind desenele, dispozitiile legale in materie de drept comercial.
4. In temeiul art.304 pct.9 C.pr.civ. sa se modifice hotararea atacata intrucat hotararea pronuntata este lipsita de temei legal si/ori a fost data cu incalcarea si/sau aplicarea gresita a legii, pentru motivele precizate mai sus.
Astfel, instanta gresit a retinut ca exista posibilitatea evidentierii unei legaturi intre cele doua marci in sensul de a prejudicia sau a avea beneficii de pe urma notorietatii marcilor opuse, cu atat mai mult cu cat Comisia a constatat contrariul.
Gresit s-a retinut cum ca SC A S  AG a achizitionat domeniul de internet Autobild.ro in noiembrie 2008 intrucat conform inscrisurilor de la dosar apelanta   detine domeniul de internet Autobild.ro;
Gresit s-a retinut de catre instanta de apel cum ca SC A S AG ar fi depus la dosarul cauzei dovezi privind larga cunoastere a marcilor si produselor Autobild constand in reviste Autobild publicate in Romania intre anii 2006-2008. Or, intimata oponenta a inceput sa publice in Romania reviste in domeniul autovehiculelor dupa Decembrie 2008  folosindu-se abuziv de acest lucru pentru a-si dovedi asa zisa notorietate la nivel national. Fata de acest aspect SC A S AG ar fi trebuit sa-si demonstreze notorietatea pe teritoriul Romaniei, in speta pentru publicul tinta din Romania pentru perioada 2006-2008, ceea ce nu a facut-o. Facem precizarea ca publicul tinta din perioada 2006-2008 difera pentru noi si pentru intimata oponenta, aceasta din urma nefiind notorie la nivel national (in Romania).
Instanta partinitor a retinut cum ca SC A  S AG are marca internationala cu numarul 811245 care beneficiaza de protectie pe teritoriul Romaniei din 11.04.2003 pentru produce si servicii din clasele 9, 16, 28, 35, 38, 41, 42, 45 fara a specifica/retine ca respectiva societate nu beneficiaza de protectie pe teritoriul Romaniei pentru produsele si serviciile din clasa 12 Nice.
Instanta gresia a retinut cum ca intimata ar fi facut „dovada intinderii folosirii marcilor cu revistele de specialitate auto care se publica in toate tarile din UE si care creeaza premisele constatarii notorietatii acestora”. Or, intimata nu are publicatii/reviste de specialitate auto in toate tarile din UE, iar depunerea de catre aceasta de coperti de reviste care provin din cateva tari din UE demonstreaza clar ca aceasta nu are o marca notorie pe tot cuprinsul Uniunii Europene. Pe cale de consecinta instanta gresit a retinut cum ca noi am fi cei care am incalcat dispozitiile art. 15 alin 1 din Regulamentul de aplicare a Legii 84/1998, cu atat mai mult cu cat ni s-a admis la publicare in Buletinul Oficial de Proprietate Industriala a marcii AUTOBILD pentru clasa 12 NICE.
Totodata instanta partinitor a retinut cum ca SC A S AG are pe rolul instantelor de judecata cereri de chemare in judecata impotriva noastra fara ca instanta sa retina ca noi ne-am indreptat cu actiuni si cai de atac impotriva acesteia. Asa incat instanta gresit a retinut cum ca noi suntem cei care avem litigii si nu SC A S AG.
De asemenea instanta partinitor a retinut in favoarea lui SC A S  AG cum ca „publicul relevant poate realiza o conexiune intre cele doua marci. Producatorii de autoturisme, piese si accesorii auto isi promoveaza in genereaza produce in mass media de gen respectiv in reviste auto de specialitate in promovarea si testarea modelelor de autoturisme, astfel ca publicul relevant pentru achizitionarea unui autoturism se documenteaza anterior din revistele de specialitate „. Sustinem aceasta intrucat publicul tinta vizat de SC A S  AG este diferit de catre publicul tinta al nostru cu atat mai mult cu cat oponenta a intrat pe piata romaneasca dupa 2009  publicand abuziv, netemeinic si nelegal o revista cu numele nostru pentru a-si obtine asa zisa notorietate la nivel de Romania.
Instanta tot in favoarea lui SC A S  AG si in defavoarea noastra a retinut Decizia 207 A din 28.09.2010 pronuntata in dosarul nr. 599/3/2009 a Curtii de Apel Bucuresti Sectia a IX-A Civila pentru Cauze privind Proprietatea Intelectuala fara a retine si Sentinta data de Tribunalul Bucuresti in aceeasi cauza, in care instanta de fond a motivat temeinic si legal faptul ca SC A  S AG nu a facut dovada notorietatii la nivel national.
Instanta legal a retinut si a definit dispozitiile art. 3 lit. c) din Legea 84/1998 privind marcile si indicatiile geografice si art. 16 pct. 2 si 3 din Acordul Trips dar nu a retinut cum ca noi am fost inregistrati la OSIM anterior lui SC A  S  AG si ca noi suntem cei care avem un drept de proprietate anterior asupra marcii AUTOBILD pentru clasa 12 NICE. Pe cale de consecinta noi suntem cei protejati de lege si nu, cum gresit s-a retinut, SC A S AG.
Pentru toate aceste motive solicitam in temeiul art.312 din C.pr.civ. sa ne admiteti recursul si sa modificati in tot Decizia civila nr.462 A pronuntata de Tribunalul Bucuresti sectia a V-a civila in sedinta publica la 05.05.2011 si pentru cauze privind proprietatea intelectuala.
In drept , art.299 si urmatoarele C.pr.civ, art.303 C.pr.civ. art.304 punctele 6, 7, 8 si 9 C.pr.civ., art.312 C.pr.civ, art. 313 C.pr.civ, dispozitiile Legii 84/1998 publicata in M.O. 161/23.04.1998 privind marcile si indicatiile geografice, art.1899 Cod civil care instituie prezumtia legala a bunei credinte, art.274 pct.2 si 3 C.pr.civ art.276 si art.277  pentru respingerea I cheltuielilor de judecata sau in subsidiar micsorarea acestora intrucat sunt nejustificat de mari si nedovedite, dispozitiile Legii 455/2001 privind semnatura electronica, Legea nr.451/2004 privind marca temporala.
Intimata a depus intampinare, solicitand respingerea recursului ca nefondat. A invocat si exceptia nulitatii recursului pentru lipsa unor motive de recurs.

Analizand actele si lucrarile dosarului, Curtea a  respins recursul ca  nefondat  pentru  considerentele urmatoare: 
In mod nefondat invoca recurenta art. 304 pct. 6 C.proc.civ. sustinand ca instanta de apel ar fi acordat mai mult decat s-a cerut ori ceea ce nu s-a cerut, prin faptul ca nu a efectuat in cauza o expertiza cu privire la notorietatea marcilor intimatei. Or, ceea ce s-a cerut, respectiv ceea ce nu s-a cerut , la care se refera textul art. 304 pct. 6 C.proc.civ., vizeaza obiectul cererii de chemare in judecata(actiunii), nu vreo proba cu expertiza, iar vreo utilitate a vreunei expertize nici nu se regasea in cauza in conditiile art. 167 C.proc.civ. Sustinerile recurentei ca instanta de apel n-ar fi putut retine legal notorietatea fara vreo expertiza se vor analiza sub incidenta art. 304 pct. 9 C.proc.civ.de asemenea invocat de recurenta.
Sustinerile recurentei cu privire la art.304 pct.8 C.pr.civ. in sensul ca instanta ar fi interpretat gresit actul juridic dedus judecatii sau   schimbat natura, intelesul lamurit si vadit neindoielnic al acestuia , se refera in dezvoltarea lor la  dispozitiile legale de drept material, or analiza incalcarii dispozitiilor legale intra sub incidenta art. 304 pct. 9 C.proc.civ., in masura in care s-ar invoca dispozitiile legale incalcate care privesc in concret litigiul, nu dispozitii generice, fara indicarea concreta a celor in litigiul dezlegat de instanta de apel. Recurenta nu a indicat nici care ar fi actul juridic dedus judecatii care sa fi fost interpretat gresit de instanta de apel. Deci nu se poate retine nici incidenta art.304 pct.8 C.pr.civ.
Se va respinge, insa, exceptia nulitatii recursului invocata de intimata, urmand in continuare sa se analizeze temeinicia sau netemeinicia motivelor de recurs pe baza art. 304 pct. 7 si art. 304 pct.9 C.proc.civ., invocate de recurenta, care sustine ca instanta de apel nu ar fi motivat complet decizia pronuntata, ca aceasta contine motive contradictorii si ca instanta de apel s-ar fi pronuntat fara temei legal.
Sub aspectul art. 304 pct. 7 C.proc.civ., recurenta sustine neintemeiat ca instanta de apel nu a motivat solutia. Motivarea hotararii judecatoresti trebuie sa arate conform art. 261 C.proc.civ. motivele de fapt si cele de drept care au format convingerea instantei si cele pentru care a inlaturat sustinerile partilor. Dar prin motivele aratate nu inseamna ca instanta trebuie sa raspunda fiecarui argument care se subsumeaza motivului, atat timp cat arata in considerentele sale motivele de adoptare a solutiei care sunt in acelasi timp aceleasi care inlatura apararea partii care nu este de acord cu solutia dispusa.
Asadar, recurenta sustine neintemeiat ca, aratand situatia marcilor intimatei reclamante dezlegata de decizia ramasa irevocabila nr. 207A/28.09.2010 a Curtii de Apel Bucuresti-Sectia a IX-a, instanta de apel ar fi trebuit sa arate si solutia Tribunalului din sentinta care a fost schimbata prin acea decizie. Or, instanta de apel nu avea de ce sa arate solutia Tribunalului din moment ce ea nu mai exista fiind schimbata definitiv de Curte. Numai daca ar fi indicat alte hotarari judecatoresti definitive care sa vizeze aspectele apelului, recurenta s-ar fi putut plange ca pe acelea instanta de apel nu le-ar fi retinut nelegal, ceea ce nu s-a invocat.
Tot astfel, recurenta sustine neintemeiat ca instanta de apel ar fi trebuit sa retina si ca   societatea intimata nu beneficiaza de protectie pe teritoriul Romaniei pentru produsele si serviciile din clasa 12 Nice, ci pentru alte clase. Or, din moment ce instanta de apel a retinut notorietatea marcilor reclamantei si marca internationala a acesteia cu efecte anterioare in Romania, ca si similaritatea insemnelor partilor de asa maniera incat aceasta similaritate creeaza confuzie  si premisa unui beneficiu in favoarea recurentei din asocierea cu renumele marcii Auto Bild a intimatei-reclamante, motivarea admiterii apelului inlatura argumentul partii cu privire la clasa a 12-a, tocmai prin similaritatea   si efectele ei aratate de instanta de apel.

Nici nu ar  putea instanta de recurs sa isi insuseasca sustineri de fapt ale recurentei, contrar dispozitiilor art. 304 C.proc.civ., ca SC A S  AG ar fi trebuit sa-si demonstreze notorietatea pe teritoriul Romaniei  pentru publicul tinta din Romania pentru perioada 2006-2008, din moment  ce insasi decizia anterioara pe baza de probe a stabilit ca marcile intimatei se bucura de notorietate si in plusa marca internationala anterioara este opozabila de la inregistrare pe teritoriul Romaniei. Astfel, decizia nr. 207A/28.09.2010 depusa in copie la dosarul de recurs a dispus” Constata incalcarea drepturilor de folosinta exclusiva ale reclamantei ca titular al marcilor „AUTOBILD”; Constata ca folosirea de catre parata SC A SRL a numelui comercial si a numelui de domeniu. www.autobild.ro incalca dreptul mentionat mai sus; si  mentioneaza:” retine in cadrul elementelor faptice dovedite de apelanta-reclamanta ca aceasta este titulara mai multor marci ce cuprind denumirea „AUTO BILD”, o parte dintre ele marci comunitare (pentru care poate pretinde protectie pe teritoriul Romaniei numai ulterior datei de 01.01.2007), dar si o marca internationala AUTO BILD nr.811245, cu data de depozit 11.04.2003, inregistrata potrivit cu Aranjamentul de la Madrid privind inregistrarea internationala a marcilor din 14 aprilie 1891, avand ca tara desemnata Romania, marca combinata cu element figurativ, culori revendicate rosu si alb, protejata pentru clasele de produse si servicii 9, 16, 35, 38, 41 si 42 (filele 15-23 in dosarul primei instante).
In acelasi timp parata SC A SRL se prevaleaza de inregistrarea numelui comercial Autobild, conform certificatului de inregistrare seria B nr.0850936, eliberat de Oficiul National al registrului Comertului la data de 12.04.2006 (fila 183 in dosarul primei instante).
De asemenea, potrivit raspunsului la interogatoriul administrat in fata tribunalului (fila 216), din data de 29.05.2006 parata SC A  SRL foloseste domeniul de internet www.autobild.ro.
(…)contrar sustinerilor intimatei-parate si consideratiilor primei instante, curtea retine ca la data inregistrarii numelui comercial si a achizitionarii domeniului de internet de catre intimata-parata, apelanta reclamanta beneficia pe teritoriul Romaniei de protectia semnului AUTO BILD, in baza marcii internationale mai sus amintita.
(…)ne gasim in situatia in care denumirea folosita de parata intimata ca nume comercial este similara fonetic si auditiv cu semnul protejat prin marcile reclamantei, si anume AUTOBILD, singura diferenta constand in plan vizual in aceea ca in marca reclamantei apelante denumirea este formata din doua cuvinte AUTO BILD, iar denumirea comerciala a intimatei parate este compusa dintr-un singur cuvant, AUTOBILD.
Din punct de vedere conceptual, semnul in litigiu reprezinta o denumire fantezista care cuprinde particula „auto”, ce semnifica o activitate legata de autovehicule, precum si particula „bild”, care in limba germana (limba oficiala din tara de origine a societatii apelante reclamante) are intelesul de „imagine, ilustratie, poza, figura”.
In raspunsul la interogatoriul administrat in apel intimata-parata a oferit o explicatie cu privire la intelesul semnului in litigiu, in sensul ca a dorit sa se refere in denumirea sa comerciala la constructia de autovehicule, alaturand particulei „auto” particula „bild”, ce reprezinta transcrierea fonetica a cuvantului „build” (a construi in limba engleza), deoarece multi romani nu cunosc limba engleza.
Cu toate acestea, curtea nu considera ca aceasta constructie a paratei intimate ar conferi denumirii sale comerciale o semnificatie distincta, deoarece vorbitorii de limba engleza ar cunoaste cuvantul „build”, care nu este identic cu „bild”, iar cei care nu cunosc aceasta limba oricum nu ar distinge intre „build” si „bild” si atunci denumirea ar purta numai intelesul rezultat din utilizarea particulei „auto”, adica al unei activitati legate de autovehicule.
In consecinta, intre semne exista un grad ridicat de asemanare fonetica, vizuala si conceptuala.
In privinta produselor sau serviciilor pentru care marca reclamantei apelante este inregistrata, respectiv pentru care intimata parata foloseste numele comercial, curtea noteaza ca activitatea comerciala principala a paratei se desfasoara in domeniul comertului cu piese si accesorii pentru autovehicule, intre obiectele secundare de activitate ale societatii gasindu-se si comertul cu autovehicule, intretinerea si repararea acestora, activitati de editare a ziarelor, revistelor si periodicelor si tiparirea materialelor pentru publicitate.
In acelasi timp, clasele de servicii pentru care marcile reclamantei apelante sunt protejate – 9, 16, 35, 38, 41 si 42 – (inclusiv marca internationala amintita mai sus) includ, intre altele, hartie, carton si produse din aceste materiale, necuprinse in alte clase; produse de imprimerie; articole pentru legatorie; fotografii; papetarie; adezivi (materiale colante) pentru papetarie sau menaj; materiale pentru artisti; pensule; masini de scris si articole de birou (cu exceptia mobilelor); materiale de instruire sau invatamant (cu exceptia aparatelor); materiale plastice pentru ambalaj (necuprinse in alte clase); caracter tipografice, clisee, publicitate; gestiunea afacerilor comerciale; administratie comerciala; lucrari de birou; import-export, lant de magazine, telecomunicatii, educatie, divertisment, activitati culturale si sportive, etc.
In raport de cele aratate, curtea retine complementaritatea intre clasele de produse si/sau servicii pentru care marca apelantei reclamante se bucura de protectie si obiectul de activitate al intimatei parate in privinta activitatii de editare a ziarelor, revistelor si periodicelor si a tiparirii materialelor pentru publicitate, aceste activitati gasindu-se si in continutul claselor de servicii mai sus mentionate.
Numele comercial al intimatei parate nu este folosit numai pentru identificarea societatii, ci si in legatura cu serviciile prestate, astfel ca serveste si la identificarea acestora.
In raport de aceste constatari, devine incident art.35 alin.2 lit.b din Legea nr. 84/1998, curtea constatand ca gradul ridicat de asemanare dintre semnele in conflict este apt a produce in perceptia publicului un risc de confuzie incluzand si riscul de asociere a marcii cu semnul utilizat de parata.
Astfel, un consumator mediu care cunoaste marca apelantei-reclamante si intalneste pe piata specifica domeniului autovehiculelor un serviciu sau un produs prestat sub semnul protejat AUTOBILD (respectiv AUTO BILD in cazul paratei), va crede ca acest serviciu sau produs provine de la titularul marcii, astfel ca va asocia marca cu semnul in litigiu.
Astfel, un consumator mediu care cunoaste marca apelantei-reclamante si intalneste pe piata specifica domeniului autovehiculelor un serviciu sau un produs prestat sub semnul protejat AUTOBILD (respectiv AUTO BILD in cazul paratei), va crede ca acest serviciu sau produs provine de la titularul marcii, astfel ca va asocia marca cu semnul in litigiu.
(…)din probatoriul administrat a rezultat ca produsele si serviciile purtand marca AUTOBILD sunt prezente pe piata automobilistica romaneasca inca din anul 2005, anterior inregistrarii denumirii comerciale a paratei intimate si inceperii utilizarii site-ului de internet ce face obiectul cauzei.
Aceasta rezulta din inscrisurile depuse la dosar, in special extrasele de pe paginile de internet romanesti care mentioneaza, la nivelul anului 2005 si ulterior, publicatia germana Autobild in diverse articole de presa ce privesc automobilele – filele 89 si urmatoarele din dosarul de apel, vol.I.
Totodata, continutul articolelor de presa depuse la dosar, dar si al comentariilor publicului consumator releva ca publicatia Autobild este cotata drept un etalon al evaluarii automobilelor de catre acesta si de catre presa de specialitate (filele 105 si urmatoarele).
Nici un dubiu nu exista, in opinia curtii, cu privire la renumele de care se bucura in Romania in perioada de referinta marca Autobild pentru revista cu specific automobilistic cu acelasi nume, astfel ca, fara a justifica vreun motiv intemeiat, folosirea denumirii de Auto Bild de catre intimata parata pentru a desfasura activitatea sa principala, de comert cu piese si accesorii pentru autovehicule, este de natura a profita de renumele marcii si de asemenea, este susceptibil a aduce un prejudiciu apelantei reclamante.
Apelanta-reclamanta poate, deci, sa invoce cu succes si teza reglementata de art.35 alin.2 lit.c din lege.
Mai mult decat a fi o marca de renume, curtea constata ca marca AUTOBILD este, in Romania, o marca notorie.
Contrar sustinerilor intimatei parate (care s-a aparat impotriva notorietatii in sensul ca marca AUTOBILD nu se gaseste pe lista marcilor notorii din lume, o asemenea lista neexistand insa), examinand criteriile stabilite de art.3 lit.c din Legea nr. 84/1998 si de Regula 16 din Regulamentul de aplicare a legii marcilor, aprobat prin HG nr.833/1998, curtea retine ca marca este larg cunoscuta pe teritoriul Romaniei si pentru segmentul de public caruia i se adreseaza produsele sau serviciile la care se refera marca.
Astfel, se au in vedere consumatorii potentiali, respectiv cei interesati de publicatiile de profil automobilistic, precum si distribuirea revistei pe cale conventionala dar mai ales in forma electronica, dupa cum a rezultat din inscrisurile depuse la dosar de apelanta.
Curtea are in vedere ca in inscrisurile mentionate, cuprinzand inclusiv comentarii electronice ale consumatorilor, revista Autobild se regaseste cel mai frecvent in referintele acestora, intr-o proportie covarsitoare, indeplinind astfel exigentele probatorii stabilite de dispozitiile citate mai sus cu privire la dovedirea notorietatii.
In aceste conditii, marcile reclamantei se bucura de protectie deplina pe teritoriul Romaniei, curtea retinand temeinicia cererii sale intemeiata pe dispozitiile art.35 din Legea nr. 84/1998, fara a fi incidenta vreuna dintre situatiile de exceptie reglementate de art.38 din aceeasi lege.
In privinta conditiei impusa de art.38 alineat final, la care s-a facut referire mai sus, curtea retine ca, din domeniul de activitate al societatii intimate, al vanzarii de automobile si piese auto, rezulta o prezumtie judecatoreasca de cunoastere a existentei marcii apelantei, prezumtie care nu a fost rasturnata de mijloacele de proba administrate de intimata.
Or, in raport de aceasta imprejurare, rezulta ca folosirea semnului nu s-a realizat in conformitate cu practicile loiale.
(…)tribunalul nu a analizat in considerentele sentintei apelate aspectele invocate de apelanta reclamanta referitoare la protectia de care se bucura marcile sale pe teritoriul Romaniei si, implicit, a omis a examina si drepturile izvorate din aceasta protectie, reglementate expres de art.35 din lege, analizand exclusiv chestiunea notorietatii marcii (in privinta careia, intr-adevar, probatoriul a fost completat in mod adecvat doar in faza apelului.)
Chiar si asa fiind, reclamanta a invocat prin actiunea sa un numar de marci intre care se gasea si marca internationala anterioara cu tara desemnata Romania, mentionata mai sus, in raport de care notorietatea nu era relevanta, deoarece protectia acesteia opera indiferent de chestiunea caracterului notoriu si se impunea verificarea similaritatii sau identitatii semnului folosit de parata cu marca si a existentei, daca era cazul, a riscului de confuzie sau de asociere”.

Neintemeiat sustine recurenta ca instanta de apel ar fi retinut ca intimata ar avea publicatii in toate tarile Uniunii Europene, cand instanta de apel a specificat ca , dincolo de probele retinute de Comisia de Reexaminare marci din cadrul OSIM, a retinut o serie de publicatii din diferite tari aflate in spatiul comunitar si extracomunitar, ca si posibilitatea cetatenilor romani de a se deplasa in spatiul comunitar si a veni in contact  cu marcile notorii si de renume ale intimatei.
Neintemeiat invoca recurenta si contradictii ale considerentelor instantei de apel cu privire la efectele similaritatii insemnelor partilor in litigiu. Art. 304 pct. 7C.proc.civ., la ipoteza contradictorialitatii, are in vedere contradictii in rationamentul instantei judecatoresti a carei hotarare se ataca, nu al vreunei contradictii intre motivarea acesteia si motivarea Comisiei de Reexaminare din cadrul OSIM la care se refera recurenta. Neregasindu-se contradictii in rationamentul instantei de apel in respingerea apelului, recurenta se plange nefondat impotriva acestuia si nici nu indica vreun text de lege care sa fi fost efectiv incalcat de instanta de apel. Se plange neintemeiat ca decizia instantei de apel ar fi lipsita de temei legal, cand instanta a indicat cu claritate art. 6 din L. 84/1998 . Potrivit acestui text legal:” ART. 6-    (1) In afara motivelor prevazute la art. 5 alin. (1), o marca este refuzata la inregistrare sau, dupa caz, este susceptibila a fi anulata pentru urmatoarele motive relative:
    a) daca este identica cu o marca anterioara, iar produsele si serviciile pentru care marca este solicitata sau a fost inregistrata sunt identice cu cele pentru care marca anterioara este protejata;
    b) daca, din motive de identitate sau de similitudine in raport cu marca anterioara si din motive de identitate sau similitudine a produselor sau serviciilor pe care cele doua marci le desemneaza, se poate crea, in perceptia publicului, un risc de confuzie, inclusiv riscul de asociere cu marca anterioara.
    (2) In acceptiunea alin. (1), sunt marci anterioare marcile a caror data de depozit este anterioara datei de depozit a cererii de inregistrare a marcii sau, dupa caz, a dreptului de prioritate invocat in sustinerea acesteia si care fac parte din urmatoarele categorii:
    a) marcile comunitare;
    b) marcile inregistrate in Romania;
    c) marcile inregistrate in baza unor acorduri internationale si avand efect in Romania;
    d) marcile comunitare in privinta carora este invocata, in mod valabil, vechimea anterioara, potrivit prevederilor Regulamentului privind marca comunitara, fata de o marca la care se refera lit. b) sau c), chiar daca aceasta din urma marca a incetat sa mai existe sau a facut obiectul unei renuntari;
    e) cererile de inregistrare a marcilor prevazute la lit. a) - d), sub conditia inregistrarii ulterioare a marcilor;
    f) marcile care, la data de depozit a cererii de inregistrare a marcii sau, dupa caz, la data prioritatii invocate, sunt notorii in Romania, in sensul art. 6 bis al Conventiei de la Paris.
    (3) O marca este, de asemenea, refuzata la inregistrare sau, in cazul in care a fost inregistrata, este susceptibila a fi anulata daca este identica sau similara in raport cu o marca comunitara anterioara, in sensul prevederilor alin. (2), si daca a fost destinata sa fie inregistrata ori este deja inregistrata pentru produse sau servicii care nu sunt similare cu cele pentru care marca comunitara anterioara este inregistrata, atunci cand marca comunitara anterioara se bucura de un renume in Uniunea Europeana si daca prin folosirea marcii ulterioare s-ar obtine un profit necuvenit din caracterul distinctiv sau din renumele marcii comunitare anterioare.
    (4) O marca este, de asemenea, refuzata la inregistrare sau, in cazul in care a fost inregistrata, este susceptibila a fi anulata daca:
    a) marca este identica sau similara cu o marca anterioara inregistrata in Romania, in sensul prevederilor alin. (2), si daca aceasta este destinata a fi inregistrata ori este deja inregistrata pentru produse sau servicii care nu sunt similare cu cele pentru care marca anterioara a fost inregistrata, cand marca anterioara se bucura de un renume in Romania si daca prin folosirea marcii ulterioare s-ar obtine un profit necuvenit din caracterul distinctiv si renumele marcii anterioare ori daca folosirea ar fi in detrimentul caracterului distinctiv sau al renumelui marcii anterioare;
    b) drepturile decurgand dintr-o marca neinregistrata sau dintr-un alt semn utilizat in activitatea comerciala au fost dobandite inainte de data de depozit a cererii de inregistrare a marcii ulterioare ori, dupa caz, inainte de data prioritatii invocate prin cererea de inregistrare a marcii ulterioare si daca acea marca neinregistrata sau acel semn utilizat confera titularului sau dreptul de a interzice utilizarea marcii ulterioare;
    c) exista un drept anterior, altul decat cele prevazute la alin. (2) lit. d), in special un drept la nume, un drept la imagine, un drept de autor, un drept de proprietate industriala;
    d) marca este identica sau similara cu o marca colectiva anterioara, conferind un drept care a expirat cu cel mult 3 ani inainte de data de depozit;
    e) marca este identica sau similara cu o marca de certificare anterioara, a carei valabilitate a incetat cu cel mult 10 ani inainte de data de depozit;
    f) marca este identica sau similara cu o marca anterioara inregistrata pentru produse ori servicii identice sau similare, conferind un drept care a expirat din motiv de nereinnoire cu cel mult 2 ani inainte de data de depozit, cu conditia ca titularul marcii anterioare sa isi fi dat acordul la inregistrarea marcii ulterioare ori sa nu fi utilizat marca;
    g) marca poate fi confundata cu o marca utilizata in strainatate la data depozitului cererii si care continua sa fie utilizata acolo, daca cererea a fost facuta cu rea-credinta de catre solicitant.
    (5) O marca este, de asemenea, refuzata la inregistrare cand inregistrarea este solicitata de catre mandatarul sau reprezentantul titularului marcii, in nume propriu si fara consimtamantul titularului marcii, daca mandatarul sau reprezentantul titularului nu face dovada ca are dreptul de a solicita aceasta inregistrare.
    (6) O marca nu este refuzata la inregistrare sau, dupa caz, inregistrarea nu este anulata atunci cand titularul marcii anterioare sau al dreptului anterior consimte la inregistrarea marcii ulterioare.
    (7) O marca poate fi refuzata la inregistrare sau, dupa caz, susceptibila a fi anulata in conditiile prevazute la art. 6 septies din Conventia de la Paris”.
Asadar, fie se formuleaza opozitie in cadrul procedurilor de la OSIM privind inregistrarea unei marci, ca in speta,  unde intimata A  S  a invocat marcile sale comunitare si marca sa internationala anterioara  care beneficia de protectie anterioara pe teritoriul Romaniei, fie orice persoana interesata poate formula in baza art. 48 din legea nr. 84/1998, modificata, o actiune in anularea respectivei marci,  pentru motivele prevazute   art. 48,   intervenind inregistrarea marcii cu rea credinta, fie pentru a obtine protectia   pentru a bloca activitatea in Romania a titularei marcilor de renume,   cunoscand , deci, anterior datei depozitului, aceste marci si renumele lor, fie si numai pentru a obtine efectul de a profita de renumele marcii similare ca semn, rezultatul nu poate fi decat respingerea de la   inregistrare a marcii care poate crea, prin similaritate, confuzie , in dauna intereselor consumatorilor si respectiv altui comerciant, in speta intimata.