DREPT CIVIL. Acte juridice valabil intocmite, fondate pe o cauza licita si reala. Prohibitia instituita de art. 810 alin. 1 si 3 din Codul civil, intemeiata pe prezumtia absoluta de captatie si sugestie.
(Decizie nr. 861 din data de 25.09.2014 pronuntata de Curtea de Apel Oradea)SECTIA I - A CIVILA Materie: DREPT CIVIL. Acte juridice valabil intocmite, fondate pe o cauza licita si reala. Prohibitia instituita de art. 810 alin. 1 si 3 din Codul civil, intemeiata pe prezumtia absoluta de captatie si sugestie.
- Art. 810 alin. 1 din Codul civil
- Art. 812 din Codul civil
- Art. 1645 din Codul civil
Dispozitia art. 810 alin. 1 si 3 din vechiul Cod civil se aplica si preotilor, prohibitia intemeindu-se pe o prezumtie absoluta de captatie si sugestie - care nu permite proba contrara - in sensul ca preotul profitand de starea de boala a pacientului, in ultimele momente de viata ale acestuia, l-a capacitat prin manopere dolosive sa-i faca liberalitatea testamentara.
Conform probatoriului existent la dosar, relatia intre intimat si defuncta nu a fost una trecatoare, nu a avut la baza doar calitatea de preot a acestuia ci si cea umana, au fost prieteni de zeci de ani, intentia de gratificare existand mult anterior incheierii actelor in litigiu, ca atare in mod corect instantele anterioare au retinut neincidenta dispozitiilor legale mentionate, cauza juridica fiind apreciata ca reala, serioasa si licita.
DECIZIA CIVILA NR. 861/2014-R din 25.09.2014
(Dosar nr. 17338/271/2010)
Prin sentinta civila nr.11432 din 14 octombrie 2013 pronuntata de Judecatoria O s-a respins, ca neintemeiata, actiunea civila formulata de reclamantul T I in contradictoriu cu paratul R J.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut urmatoarele:
In fapt, prin testamentul autentificat prin incheierea de autentificare nr. 559 din 03.02.2005 emisa de Biroul Notarului Public O L D din O, jud. B, defuncta E I a aratat ca, in deplinatatea facultatilor mintale, de buna voie si nesilita de nimeni, pentru cazul incetarii din viata a acesteia, lasa ca paratul R J sa mosteneasca intreaga avere mobila si imobila a defunctei, ce se va afla in patrimoniul acesteia la data incetarii ei din viata, instituindu-l astfel pe parat ca legatar universal. Prin testamentul mai sus aratat, defuncta a mentionat ca nu are mostenitori rezervatari, ca face acest act de liberalitate in deplina si libera capacitate de dispozitie, in speranta ca legatarul acesteia o va ingriji, ii va asigura cele necesare traiului si o va inmormanta cu cinstea cuvenita, potrivit obiceiului. Prin testamentul mai sus aratat, defuncta a mentionat ca acest testament revoca in intregime testamentele ei anterioare.
Ulterior, prin contractul de intretinere autentificat prin incheierea nr. 878/2010 din 06.07.2010 emisa de Biroul Notarului Public B F E din O, jud. B, defuncta E I a dat cu titlu de intretinere paratului R J, necasatorit, urmatoarele bunuri: imobilul situat in O, cartierul P, nr. 154, jud. B, compus din casa de locuit si terenul aferent, in suprafata de 250 mp., de pe parcela cu nr. topo. 1896/2, inscris in CF nr. 1986 O; cota de 281/421 mp. teren situat in intravilanul municipiului O, cartierul P, nr. 154, jud. B, de pe parcela cu nr. topo. 1895 inscris in CF nr. 314 O; cota de 2.325/3.487 mp. teren situat in intravilanul municipiului O, cartierul P, nr. 154, jud. B, de pe parcela cu nr. topo. 1896/1, inscris in CF nr. 2368 O. Prin contractul de intretinere mai sus aratat s-a mentionat ca, pentru toate celelalte terenuri dobandite de catre defuncta cu titlu de reconstituire in baza Legii nr. 18/1991, conform titlurilor de proprietate nr. 1279/1994 si nr. 4083/2003 sau alte bunuri imobile necuprinse in contractul de intretinere, fiind proprietatea extratabulara a defunctei, se mentin in intregime dispozitiile cuprinse in testamentul autentificat sub nr. 559 din 03.02.2005 de catre B.N.P. O L D din O, jud. B, in sensul ca defuncta lasa toate aceste bunuri paratului R J, care o intretine. Prin contractul de intretinere s-a mai convenit ca, in schimbul imobilelor pe care defuncta le-a dat paratului, acesta ii datora defunctei intretinere continua si zilnica, pe tot timpul vietii acesteia, la domiciliul sau din comuna O, satul O, nr. 372, jud. B, paratul obligandu-se sa ii asigure defunctei hrana, imbracaminte, spalat, asistenta medicala cu medic si medicamente in caz de boala, iar dupa deces inmormantarea cu cinstea cuvenita, potrivit obiceiului locului, paratul suportand cheltuielile de inmormantare. Prin contract s-a mentionat ca, in cazul nerespectarii conditiilor impuse prin contractul de intretinere, intretinuta va putea cere rezilierea contractului, fara somatie sau punerea in intarziere a intretinatorului. Prin contractul de intretinere sus aratat, defuncta a mentionat expres ca nu solicita intabularea sarcinii de intretinere in Cartea Funciara. Partile contractante au evaluat intretinerea pe 10 ani si au declarat valoarea imobilelor instrainate prin acest act, cu titlu de intretinere, la suma de 278.750 lei.
Ambele parti contractante si-au insusit contractul de intretinere prin semnatura. In ce priveste insusirea de catre defuncta a contractului de intretinere mai sus aratat, instanta a retinut mentiunile facute prin incheierea de autentificare nr. 878/2010 de catre Notarul Public (fila 6 din dosar), in sensul ca Notarul Public, insotita de secretara K E, s-a deplasat la Spitalul Judetean, Sectia Chirurgie, Salonul nr. 3, unde a gasit-o bolnava si netransportabila pe defuncta E I si a identificat-o pe aceasta cu C.I. seria XH nr. 575026 eliberat la data de 29 august 2008 de SPCLEP O. S-a retinut ca defunctei, care era nevazatoare, i-a fost citit actul cuvant cu cuvant de catre Notarul Public, fiind intrebata de catre Notarul Public daca cele auzite reprezinta vointa ei. S-a mai retinut totodata ca actul i-a fost tradus din limba romana in limba maghiara de catre secretarul biroului, K E, dupa care defuncta, in calitate de intretinuta, a consimtit la autentificarea contractului de intretinere si a semnat toate exemplarele.
Ulterior incheierii testamentului si contractului de intretinere mai sus aratate, defuncta E I a decedat la data de 26.07.2010 in O., jud. Bihor. Ultimul domiciliu al defunctei, asa cum rezulta din contractul de intretinere mai sus aratat, a fost in O, Cartierul P, nr. 154, jud. B.
Instanta a apreciat ca actele juridice mai sus aratate sunt legal intocmite. Astfel, temeiurile juridice invocate de reclamant in sustinerea actiunii acestuia sunt prevederile art. 810, 812 si 966 din Vechiul Cod Civil, in vigoare la data intocmirii actelor contestate si la data decesului defunctei E I. Conform prevederilor art. 810 alin. 1 din Vechiul Cod Civil, doctorii in medicina sau chirurgie, ofiterii de sanatate (medicii militari) si spiterii, care au tratat pe o persoana in boala din care moare, nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare, ce dansa a facut-o in favoare-le in cursul acestei boli. Aceleasi reguli sunt aplicabile in privinta preotilor, conform prevederilor art. 810 alin. 3 din Vechiul Cod Civil. Conform prevederilor art. 812 alin. 1 din Vechiul Cod Civil, dispozitiile in favoarea unui incapabil sunt nule, fie ele deghizate sub forma unui contract oneros, fie facute in numele unor persoane interpuse. Conform prevederilor art. 966 din Vechiul Cod Civil, obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa, sau nelicita, nu poate avea niciun efect.
In cauza de fata, pentru stabilirea capacitatilor psihice ale defunctei la data intocmirii ultimului act juridic mai sus aratat, respectiv la data intocmirii contractului de intretinere din data de 06.07.2010, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice. Prin Raportul de noua expertiza medico-legala psihiatrica, intocmita de Institutul de Medicina Legala T cu nr. 1374/10.10.2012, avizat prin Avizul nr. 1374/E2/10.10.2012 al Comisiei de Avizare si Control al Actelor Medico-Legale constituita in cadrul IML T, s-a apreciat ca defuncta E I a avut competenta psihica la intocmirea contractului de intretinere autentificat in 06.07.2010. Asa cum se mentioneaza prin avizul cu nr. E1/12917/2012 emis de Comisia Superioara Medico Legala din cadrul Institutului National de Medicina Legala "M M" (fila 4 din suplimentul III al dosarului), Comisia Superioara Medico Legala a aprobat Raportul de noua expertiza medico-legala psihiatrica nr. 1374 din 10.10.2012, aprobat prin avizul Comisiei de Avizare si Control nr. E2/1374 din 10.11.2012, efectuate la I.M.L. T, in sensul ca defuncta a avut pastrata capacitatea psihica la data intocmirii actului civil, fiind competenta psihic de a incheia acte de dispozitie, respectiv contractul de intretinere din data de 06.07.2010. Cu privire la notiunea de competenta psihica, prin avizul mai sus aratat s-a mentionat ca, in conformitate cu art. 211 din Legea nr. 71/2011 privind Legea de punere in aplicare a noului Cod Civil, prin care s-a armonizat terminologia stiintifica actuala cu notiuni perimate, cuprinse inca in unele articole, chiar si ale noului Cod Civil, expertiza medico-legala psihiatrica va opera cu notiunea de competenta psihica specifica fiecarui tip de cauza civila, in sensul ca, prin competenta psihica se intelege capacitatea persoanei de a aprecia critic si predictiv consecintele social-juridice ce decurg din exercitarea drepturilor si obligatiilor civile. Prin acelasi aviz, s-a mentionat ca sintagma de competenta psihica inlocuieste termenul "discernamant", ce este specific numai cauzelor penale, si care reprezinta capacitatea persoanei de a aprecia critic continutul si consecintele social-negative ale faptei comise.
In cauza de fata, au fost adiati martorii B L (fila 60), C I (fila 61), C I (fila 63) si F E (fila 68). Din declaratiile acestor martori rezulta ca defuncta E I era o persoana foarte religioasa. In acest sens, martorul C I a aratat ca defuncta a avut conflicte cu fratele acesteia, T I, bunicul reclamantului, din cauza religiozitatii prea mari a defunctei. Tot ca aspect al religiozitatii reclamantei, instanta retine faptul, relatat tot de martorul C I, ca atunci cand imediat dupa Revolutie s-a construit Biserica Ecumenica Catolica si Reformata in cartierul P din O, unde preot era paratul, defuncta si-a pus la dispozitie locuinta pentru servirea mesei de catre oamenii care construiau biserica. Din declaratiile aceluiasi martor rezulta ca paratul era confesorul defunctei. Martorul C I a mai aratat ca defuncta mergea in O la preotul catolic R J, paratul din prezenta cauza, unde statea si 2, 3 saptamani, unde facea curat si gatea. Sub acest aspect, declaratia martorului C I se coroboreaza cu declaratia martorului B L, prin care se arata ca defuncta mergea la biserica din P unde facea curatenie, si mai mergea si la F, si statea o saptamana sau doua saptamani la paratul R J. De asemenea, martora C I a aratat ca tot timpul a auzit ca defuncta este plecata la preot, respectiv la parat, in O, defuncta spunandu-i acestei martore ca ii facea curatenie si mancare paratului, care este preot in O. Aceste imprejurari prezentate de martora C I fac dovada relatiilor foarte apropiate care existau intre defuncta si parat, nu numai sub aspect religios, ci si sub aspect personal. Sub acest aspect, declaratia martorei C I se coroboreaza si cu declaratia martorei F E, prin care se arata ca, in fiecare iarna, defuncta era dusa la domiciliul paratului, unde defuncta avea conditii foarte bune. Aceasta martora a mai aratat ca familia preotului s-a comportat cu defuncta ca si cum aceasta ar face parte din familie. Martora a mai aratat ca relatia dintre defuncta si preot dureaza de mai bine de 25 de ani, iar vreme de cativa ani, cand nu exista biserica in P, defuncta il lasa pe preot sa tina slujbele la ea acasa, in conditiile in care aceasta nu avea pe nimeni. Martora a mai aratat ca, in urma cu mai mult de 10 ani, defuncta si-a exprimat dorinta de a incheia un contract de intretinere cu paratul, dar paratul nu a vrut la inceput sa faca acest contract spunand ca nu pentru bani o ajuta el pe defuncta. Martora a mai aratat ca defuncta i-a spus si martorei, personal, acest lucru, si nu odata. Martora a mai aratat ca defuncta nu avea copii, iar fratii acesteia au murit.
Din declaratiile martorilor mai sus aratati, coroborate cu Raportul de noua expertiza medico-legala psihiatrica intocmit de Institutul de Medicina Legala T, instanta a apreciat ca defuncta a fost lucida, avand competenta psihica necesara pentru incheierea testamentului si contractului de intretinere mai sus aratate. Instanta a retinut ca intre parat si defuncta au existat relatii apropiate, atat de natura interumana, cat si pe plan religios, data fiind calitatea de preot a paratului. Instanta a retinut si ca, sub aspect religios, defuncta participa la slujbele oficiate de parat si se i confesa acestuia, in virtutea calitatii de preot al paratului. Pe plan personal, relatiile dintre cei doi sunt ilustrate de faptul ca, in fiecare iarna, defuncta era luata in familia paratului, unde era tratata ca un membru de familie. In acest sens, instanta a retinut din declaratia martorei F E faptul ca paratul a avut grija de defuncta si i-a asigurat acesteia conditii, in sensul ca i-a zugravit in casa, i-a reparat tigla de pe casa si a zugravit si in exterior. In virtutea acestei relatii personale apropiate, defuncta a avut in mod constant intentia de a-l gratifica pe preot cu toata averea mobila si imobila a acesteia, in caz de deces. In justificarea acestei intentii constante a paratei, instanta a retinut destainuirile facute de parata, nu o data, martorei F E, dar si intocmirea testamentului din anul 2005, respectiv a contractului de intretinere din anul 2010.
Instanta a apreciat ca, din interpretarea coroborata a dispozitiilor art. 810 alin. 1 din Vechiul Cod Civil cu prevederile alin. 4 din acelasi articol din Cod, rezulta ca incapabil sa profite de dispozitiile intre vii sau testamentare este preotul care a asistat-o religios pe defuncta in cursul bolii din care aceasta a murit. Relatiile personale dintre parat si defuncta au inceput insa cu mult inainte de decesul defunctei, iar intentia defunctei de a-l gratifica pe parat a fost manifesta si constanta cu mult inainte de internarea, operatia si decesul defunctei, survenite in anul 2010. In aceste conditii, nu se poate retine in niciun fel ca asistenta religioasa oferita defunctei de catre parat pe timpul ultimei boli de care aceasta a murit a determinat-o pe defuncta sa il gratifice pe parat, aceasta intentie a defunctei existand cu mult timp inainte, cel putin inca din momentul redactarii testamentului mai sus aratat, la inceputul anului 2005. Pentru aceste motive, instanta apreciaza ca dispozitiile facute de catre defuncta in favoarea paratului, atat prin testamentul din anul 2005 cat si prin contractul de intretinere din anul 2010, sunt valabile, fiind fondate pe o cauza licita si reala, chiar si in conditiile in care intretinerea prestata de parat in favoarea defunctei, dupa incheierea contractului de intretinere, a avut o durata redusa in timp. Insa, in fapt, asa cum rezulta si din declaratia martorei F E, paratul a facut acte de intretinere in favoarea defunctei si inainte de incheierea contractului de intretinere (luarea defunctei pe timpul iernii la domiciliul paratului, ingrijirea defunctei, repararea tiglei de pe casa, zugravirea interioara si exterioara a casei defunctei).
In concluzie, vazand ca intentia defunctei de a-l gratifica pe parat cu toata averea acesteia s-a manifestat in mod constant si consecvent cu multi ani inainte de ultima internare, de operatia suferita de defuncta si de boala de care a murit aceasta, vazand relatiile personale apropiate dintre defuncta si parat, instanta a considerat ca paratul nu era capabil sa profite de dispozitiile intre vii sau testamentare incheiate de defuncta, iar testamentul si contractul de intretinere mai sus aratate sunt fondate pe o cauza reala, licita si morala. Dispozitiile art. 810 si urmatoarele din Codul Civil sunt adoptate, in mod evident, pentru a apara patrimoniul persoanelor aflate in dificultate, de influenta care ar putea fi exercitata de doctorii in medicina sau chirurgie, ofiterii de sanatate (medicii militari) si spiterii care au tratat astfel de persoane in boala din care acestea mor, precum si de influenta preotilor care asigura asistenta religioasa, in cursul unei astfel de boli, ceea ce nu este cazul in prezenta speta, in conditiile in care, cu ani de zile inaintea ultimei boli de care a murit defuncta, aceasta era foarte apropiata de parat, manifestandu-si intentia de a-l gratifica pe parat.
In consecinta, instanta a apreciat ca atat testamentul cat si contractul de intretinere mai sus aratate au fost legal si valabil intocmite, instanta a respins actiunea formulata de reclamant, ca fiind neintemeiata.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecata, in conditiile in care actiunea reclamantului urmeaza sa fie respinsa, iar paratul nu a facut dovada avansarii unor cheltuieli de judecata in fata instantei de fond.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal si legal timbrat, a declarat apel, apelantul T I in contradictoriu cu intimatul R J, solicitand instantei admiterea apelului si modificarea hotararii atacate in sensul admiterii actiunii reclamantului-apelant, conform petitului actiunii de fond, cu cheltuieli de judecata in ambele instante, sentinta fiind considerata nelegala si netemeinica.
Prin decizia civila nr. 58/A/2014 din data de 24 februarie 2014, pronuntata de Tribunalul B, in dosar nr. 17338/271/2010, s-a respins ca nefondat apelul civil introdus de apelantul T I, domiciliat in O str. G M nr. 20, ap. 3, judetul B in contradictoriu cu intimatul R J, domiciliat in O nr. 372, judetul B, impotriva Sentintei Civile nr.11432 din 14 octombrie 2013 pronuntata de Judecatoria O, pe care a pastrat-o in totalitate.
Fara cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de apel a avut in vedere urmatoarele considerente:
Prin sentinta civila nr.11432 din 14 octombrie 2013 pronuntata de Judecatoria O s-a respins, ca neintemeiata, actiunea civila formulata de reclamantul T I in contradictoriu cu paratul R J.
Instanta de apel a retinut ca prin testamentul autentificat prin incheierea de autentificare nr. 559 din 03.02.2005 emisa de Biroul Notarului Public O L D din O, jud. B, defuncta E I a aratat ca, in deplinatatea facultatilor mintale, de buna voie si nesilita de nimeni, pentru cazul incetarii din viata a acesteia, lasa ca paratul R J sa mosteneasca intreaga avere mobila si imobila a defunctei, ce se va afla in patrimoniul acesteia la data incetarii ei din viata, instituindu-l astfel pe parat ca legatar universal. Prin testamentul mai sus aratat, defuncta a mentionat ca nu are mostenitori rezervatari, ca face acest act de liberalitate in deplina si libera capacitate de dispozitie, in speranta ca legatarul acesteia o va ingriji, ii va asigura cele necesare traiului si o va inmormanta cu cinstea cuvenita, potrivit obiceiului. Prin testamentul mai sus aratat, defuncta a mentionat ca acest testament revoca in intregime testamentele ei anterioare.
Ulterior, prin contractul de intretinere autentificat prin incheierea nr. 878/2010 din 06.07.2010 emisa de Biroul Notarului Public B F E din O, jud. B, defuncta E I a dat cu titlu de intretinere paratului R J, necasatorit, urmatoarele bunuri: imobilul situat in O, cartierul P, nr. 154, jud. B, compus din casa de locuit si terenul aferent, in suprafata de 250 mp., de pe parcela cu nr. topo. 1896/2, inscris in CF nr. 1986 O; cota de 281/421 mp. teren situat in intravilanul municipiului O, cartierul P, nr. 154, jud. B, de pe parcela cu nr. topo. 1895 inscris in CF nr. 314 O; cota de 2.325/3.487 mp. teren situat in intravilanul municipiului O, cartierul P, nr. 154, jud. B, de pe parcela cu nr. topo. 1896/1, inscris in CF nr. 2368 O. Prin contractul de intretinere mai sus aratat s-a mentionat ca, pentru toate celelalte terenuri dobandite de catre defuncta cu titlu de reconstituire in baza Legii nr. 18/1991, conform titlurilor de proprietate nr. 1279/1994 si nr. 4083/2003 sau alte bunuri imobile necuprinse in contractul de intretinere, fiind proprietatea extratabulara a defunctei, se mentin in intregime dispozitiile cuprinse in testamentul autentificat sub nr. 559 din 03.02.2005 de catre B.N.P. O L D din O, jud. B, in sensul ca defuncta lasa toate aceste bunuri paratului R J, care o intretine. Prin contractul de intretinere s-a mai convenit ca, in schimbul imobilelor pe care defuncta le-a dat paratului, acesta ii datora defunctei intretinere continua si zilnica, pe tot timpul vietii acesteia, la domiciliul sau din comuna O, satul O, nr. 372, jud. B, paratul obligandu-se sa ii asigure defunctei hrana, imbracaminte, spalat, asistenta medicala cu medic si medicamente in caz de boala, iar dupa deces inmormantarea cu cinstea cuvenita, potrivit obiceiului locului, paratul suportand cheltuielile de inmormantare. Prin contract s-a mentionat ca, in cazul nerespectarii conditiilor impuse prin contractul de intretinere, intretinuta va putea cere rezilierea contractului, fara somatie sau punerea in intarziere a intretinatorului. Prin contractul de intretinere sus aratat, defuncta a mentionat expres ca nu solicita intabularea sarcinii de intretinere in Cartea Funciara. Partile contractante au evaluat intretinerea pe 10 ani si au declarat valoarea imobilelor instrainate prin acest act, cu titlu de intretinere, la suma de 278.750 lei.
Ambele parti contractante si-au insusit contractul de intretinere prin semnatura. In ce priveste insusirea de catre defuncta a contractului de intretinere mai sus aratat, instanta a retinut mentiunile facute prin incheierea de autentificare nr. 878/2010 de catre Notarul Public (fila 6 din dosar), in sensul ca Notarul Public, insotita de secretara K E, s-a deplasat la Spitalul Judetean, Sectia Chirurgie, Salonul nr. 3, unde a gasit-o bolnava si netransportabila pe defuncta E I si a identificat-o pe aceasta cu C.I. seria XH nr. 575026 eliberat la data de 29 august 2008 de SPCLEP O. S-a retinut ca defunctei, care era nevazatoare, i-a fost citit actul cuvant cu cuvant de catre Notarul Public, fiind intrebata de catre Notarul Public daca cele auzite reprezinta vointa ei. S-a mai retinut totodata ca actul i-a fost tradus din limba romana in limba maghiara de catre secretarul biroului, K E, dupa care defuncta, in calitate de intretinuta, a consimtit la autentificarea contractului de intretinere si a semnat toate exemplarele.
Ulterior incheierii testamentului si contractului de intretinere mai sus aratate, defuncta E I a decedat la data de 26.07.2010 in O, jud. B Ultimul domiciliu al defunctei, asa cum rezulta din contractul de intretinere mai sus aratat, a fost in O, Cartierul P, nr. 154, jud. B.
Instanta a apreciat ca actele juridice mai sus aratate sunt legal intocmite si vazand ca intentia defunctei de a-l gratifica pe parat cu toata averea acesteia s-a manifestat in mod constant si consecvent cu multi ani inainte de ultima internare, de operatia suferita de defuncta si de boala de care a murit aceasta, vazand relatiile personale apropiate dintre defuncta si parat, instanta a considerat ca paratul nu era capabil sa profite de dispozitiile intre vii sau testamentare incheiate de defuncta, iar testamentul si contractul de intretinere mai sus aratate sunt fondate pe o cauza reala, licita si morala.
Principala critica a apelantului vizeaza faptul ca instanta de fond nu a interpretat corect probele administrate, ca relatiile dintre intimat si autoarea sa ii interziceau celui dintai sa accepte liberalitati din partea unei persoane careia ii era duhovnic, interpretand eronat natura juridica a acestora si ajungand in mod gresit la concluzia ca actele cu titlu gratuit ar trebui mentinute ca legale, iar contractul de intretinere incheiat de defuncta si intimat cu o doar o zi inainte de decesul acesteia reprezinta, in fapt, o donatie deghizata, si ca acest contract este lovit de nulitate, datorita lipsei elementului "alea", esential in astfel de contracte.
Vazand probele administrate de prima instanta, motivele invocate de apelant, precum si textele legale incidente in cauza, instanta a apreciat ca apelul este nefondat, fiind respins, pentru considerentele ce succed.
Instanta de apel a apreciat ca daca este adevarat ca art. 810 alin. 1 si 4 Cod civil de la 1864 interzice preotilor sa primeasca liberalitati din partea celor carora le-au asigurat asistenta spirituala inainte de moarte, in cursul ultimei lor boli, sanctionand cu nulitatea in art. 812 Cod civil de la 1864 actele intocmite in dispretul acestor texte, in cazul de fata acest text de lege nu este aplicabil. Acesta deoarece din probele testimoniale administrate in cauza reiese fara putinta de tagada ca relatia dintre intimat si autoarea sa a fost una de durata, materializata in mai multe acte si fapte cu consecinte inclusiv in plan patrimonial, in conditiile in care defuncta nu avea descendenti directi, iar intimatul nu avea rude apropiate. Instanta de apel a retinut din probele administrate ca intre partile contractuale a existat o relatie de durata, o relatie de tipul celei parinte-copil, bazata pe incredere si consolidata in timp, iar la sfarsitul vietii sale, neavand descendenti directi sau rude apropiate sufleteste, defuncta a optat pentru a transmite intreaga sa avere imobila intimatului. De altfel, instanta de fond a retinut in mod corecta cete aspecte, aratand ca relatiile personale dintre parat si defuncta au inceput insa cu mult inainte de decesul defunctei, iar intentia defunctei de a-l gratifica pe parat a fost manifesta si constanta cu mult inainte de internarea, operatia si decesul defunctei, survenite in anul 2010. In aceste conditii, nu se poate retine in niciun fel ca asistenta religioasa oferita defunctei de catre parat pe timpul ultimei boli de care aceasta a murit a determinat-o pe defuncta sa il gratifice pe parat, aceasta intentie a defunctei existand cu mult timp inainte, cel putin inca din momentul redactarii testamentului mai sus aratat, la inceputul anului 2005. Pentru aceste motive, instanta de apel a apreciat ca dispozitiile facute de catre defuncta in favoarea paratului, atat prin testamentul din anul 2005 cat si prin contractul de intretinere din anul 2010, sunt valabile, fiind fondate pe o cauza licita si reala, chiar si in conditiile in care intretinerea prestata de parat in favoarea defunctei, dupa incheierea contractului de intretinere, a avut o durata redusa in timp.
Nu sunt lipsite de relevanta in acest sens si concluziile celor doua rapoarte d expertiza medico-legala dispuse si efectuate in cauza stabilirea capacitatilor psihice ale defunctei la data intocmirii ultimului act juridic mai sus aratat, respectiv la data intocmirii contractului de intretinere din data de 06.07.2010, concluzii prin care s-a apreciat ca defuncta E I a avut competenta psihica la intocmirea contractului de intretinere autentificat in 06.07.2010, astfel incat sustinerile apelantului in sens contrar nu pot fi primite.
In ceea ce priveste sustinerea apelantului relativa la faptul ca acest contract de intretinere incheiat de defuncta si intimat cu o doar o zi inainte de decesul acesteia reprezinta, in fapt, o donatie deghizata, si ca acest contract este lovit de nulitate, datorita lipsei elementului "alea", esential in astfel de contracte, nici aceasta nu poate fi retinuta, intrucat nimeni nu poate cunoaste cu certitudine data mortii sale sau a altuia, iar pe de alta parte, intentia de gratificare a defunctei fata de intimat se manifestase in alte acte juridice anterioare, cu mult timp inainte de acest moment, contractul de intretinere incheiat de catre parti in conditiile date fiind doar o noua modalitate de materializare acestei intentii. De altfel, instanta apreciaza ca omisiunea legiuitorului de a acorda unor rude de sange indepartate si care nu au pastrat legatura cu autorul lor beneficiul rezervei succesorale, chiar daca le acorda vocatie la mostenire, cum este cazul apelantului, este tocmai aceea de a oferi posibilitatea persoanelor care nu au descendenti directi in viata sau mostenitori rezervatari, cum este cazul defunctei, de a dispune, dupa bunul lor plac, de averea lor mobila si imobila, in favoarea acelor persoane de care se simt apropiate si care le-au acordat sprijin material si moral in timpul vietii.
In consecinta, instanta de apel a considerat ca prima instanta in mod corect si legal a apreciat ca atat testamentul cat si contractul de intretinere mai sus aratate au fost legal si valabil intocmite, respingand actiunea formulata de reclamant, ca fiind neintemeiata.
Pentru aceste considerente de fapt si de drept, instanta a respins apelul ca nefondat si a mentinut in tot sentinta apelata. S-a luat act ca intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecata in apel.
Impotriva acestei decizii, in termen, legal timbrat, a declarat recurs apelantul T I, solicitand admiterea acestuia, modificarea deciziei in sensul admiterii apelului, a admiterii actiunii, constatarea nulitatii absolute a testamentului autentificat sub nr. 559/03.02.2005 de BNP O L D, a se constata ca reprezinta o donatie deghizata contractul de intretinere autentificat sub nr. 878/06.07.2010 de BNP B F E, a nulitatii absolute a liberalitatii pentru incapacitatea paratului de a o primi in calitatea sa de preot duhovnic al defunctei, in subsidiar, constatarea nulitatii absolute a contractului de intretinere pentru lipsa cauzei, restabilirea situatiei anterioare de CF, cu cheltuieli de judecata la toate instantele.
Prin motivele de recurs s-a invocat ca a formulat actiunea ca unic mostenitor legal cu vocatie succesorala al defunctei - stranepot de frate -, iar probele au dovedit ca paratul a fost mai mult de 3 decenii duhovnicul defunctei E I ca preot catolic, acordandu-i asistenta religioasa si in timpul ultimei boli.
Toti cei 4 martori au declarat ca defuncta frecventa bisericile unde paratul era preot - O, F, P -, iar C I si I au declarat ca aceasta era foarte religioasa. Desi acesta a incercat sa conteste calitatea sa de persoana in virtutea careia defuncta i s-a spovedit - de duhovnic - actele confirma ca avea aceasta abilitate. Martorii au aratat ca defuncta mergea frecvent la domiciliul acestuia din O, ii facea mancare si curatenie, iar cand nu exista biserica in P, il lasa sa tina slujba la ea acasa.
Prin testament i-a testat o parte din imobile contrar art. 810 Cod civil, legatul fiind nul conform art. 812 Cod civil. S-a incheiat contractul de intretinere inainte cu cateva zile de deces, ambii cunosteau starea de sanatate, ca reprezinta o donatie deghizata. Fiind o liberalitate se pune problema incapacitatii de a primi raportat la calitatea de preot ce a acordat asistenta religioasa defunctei inclusiv la spital, actul fiind lovit de nulitate. Anterior decesului, a fost internata de doua ori la spital - insuficienta cardiaca cronica, icter mecanic, Tu cap pancreas, calculocancer invadant -. Contractul de intretinere s-a incheiat la 06.07.2010, a doua zi dupa interventia chirurgicala cand paratul cunostea boala incurabila, decesul iminent, discutase cu medicul, s-a grabit sa se prezinte cu notarul la spital pentru incheierea actului.
Faptul ca debitorul cunostea moartea iminenta determina lipsa cauzei contractului de intretinere, sens in care s-a pronuntat literatura de specialitate - prof. univ. dr. F D - Tratat de drept civil contracte speciale pag. 541 nota subsol. Instanta a mentinut ca reala o stare de fapt ce nu corespunde realitatii, nedovedite.
S-a invocat in drept art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
Prin intampinarea depusa la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului cata vreme relatiile sale cu defuncta au fost profunde, mai mult decat o relatie preot - enorias. Inca din 2005 a dorit sa-i lase mostenire, rudele colaterale nu au fost intr-o relatie cu aceasta de natura a o face sa le lase ceva din avere, nu s-au preocupat de ea, nu au vizitat-o.
Nu exista, cum corect au retinut instantele, motiv de nedemnitate, impediment legal ce sa afecteze contractul de intretinere, data decesului era incerta, relatiile au fost ca intre mama - fiu, nu cum se incearca a se arata de recurenti.
Examinand decizia recurata, prin prisma motivelor de recurs cat si din oficiu, instanta de recurs a constatat urmatoarele:
Prin contractul de intretinere, autentificat sub nr. 878/06.07.2010 de notar public B F E - filele 4 - 6 dosar fond - E I a convenit cu intimatul ca imobilele casa cu 250 mp, nr. top. 1896/2 inscris in CF nr. 1986 O, cota de 284/421 mp teren, nr. top. 1895 inscris in CF nr. 314 O, cota de 2325/3487 mp din nr. top. 1896/1, inscris in CF nr. 2368 O, sa-i fie transmise acestuia cu titlu de intretinere, urmand ca acesta sa-i datoreze intretinere continua, zilnica pe tot timpul vietii la domiciliul sau din O nr. 372, prin asigurare de hrana, imbracaminte, spalat, asistenta medicala cu medic si medicamente in caz de boala, iar dupa deces inmormantarea cu cinstea cuvenita potrivit obiceiului locului, suportarea cheltuielilor. S-a mentionat ca intretinuta nu a solicitat intabularea sarcinii de intretinere in favoarea sa, intretinere evaluata pe 10 ani.
Anterior, la data de 03.02.2005, E I a intocmit un testament autentificat sub nr. 559 de notar public O L D - fila 38 dosar fond -, prin care a dispus ca in cazul incetarii din viata sa lase intimatului parat intreaga sa avere mobila si imobila ce se va afla in patrimoniul sau la data incetarii sale din viata, instituindu-l legatar universal. S-a mentionat ca se face liberalitatea in speranta ca legatarul o va ingriji, ii va asigura cele necesare traiului si ca o va inmormanta cu cinstea cuvenita, potrivit obiceiului.
Se retine din extrasul din registrul de decese - fila 7 dosar fond - eliberat de consiliul Local al Municipiului O. - Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a persoanelor ca, E I a decedat la data de 26.07.2010, loc. O., deci dupa 20 de zile de la data la care a incheiat cu intimatul parat contractul de intretinere susmentionat.
La data de 02.07.2010 - fila 27 dosar fond -, potrivit foii de observatie clinica generala, defuncta a fost internata la sectia chirurgie generala cu diagnosticul icter mecanic, Tu CAP Pancreas, ICC Nyha, insuficienta mitrala gr. III, iar la externare in 14.07.2010 cu cel de calculocancer. Rapoartele de contraexpertiza medico legale intocmite in cauza au relevat faptul ca la data incheierii contractului de intretinere susmentionat, defuncta a fost competenta psihic de-a incheia acte de dispozitie, a avut pastrata capacitatea psihica.
Potrivit declaratiei martorei C I - fila 61 dosar fond -, intimatul era duhovnicul defunctei de mai mult de 10 ani de zile, mergea la biserica acestuia, ii facea curatenie, mancare. Aceasta, conform martorului C I - fila 63 - era foarte religioasa, statea la preot cate 2 - 3 saptamani, confirmand spusele celuilalt martor in sensul ca ii facea mancare, curatenie. Si-a pus chiar casa la dispozitia acestuia dupa revolutie cand se construia biserica din cartierul Podgoria, muncitorii luau masa acolo, era preotul, confesorul defunctei, duhovnic, si a avut conflicte cu fratele T I - bunicul recurentului - din cauza religiozitatii prea mari. Nu avea nevoie de intretinere, a murit de cancer, spitalul s-a ocupat de ingrijire, nu stie cine a dus-o la spital.
Martora F E - fila 68 dosar fond -, a confirmat ca defuncta a mai fost internata in spital anterior decesului - in urma cu 2 ani -, fiind ingrijita de intimat, i-a zugravit casa, i-a reparat tigla, familia acestuia se comporta cu aceasta ca si cand ar fi facut parte din familie. Pe timp de iarna era dusa la domiciliul intimatului, era retrasa, nu cunoaste daca se spovedea preotului, confirma martorul ca defuncta l-a lasat pe intimat cand se construia biserica sa tina slujbele la ea acasa, relatia dura de peste 25 de ani, in afara de intimat nimeni nu o intreba de sanatate, inca in urma cu 10 ani si-a exprimat dorinta de-a incheia un contract de intretinere, dar la inceput acesta a refuzat spunand ca nu o ajuta pentru bani, de mai multe ori i-a spus martorului acest aspect.
Curtea a retinut, raportat la probele administrate in cauza ca intre intimat si defuncta a existat nu doar o relatie preot - enorias, ci una mult mai profunda, de prietenie, care dainuia de mai multi ani - peste 20 de ani -, perioada in care s-au ajutat reciproc, iar anterior decesului acesta pe timp de iarna o gazduia in locuinta sa, ii asigura cele necesare. Chiar cu 10 ani anterior, i-a propus sa incheie un contract de intretinere, deci intentia in acest sens nu a fost una iscata doar in urma starii sanatatii precare a acesteia.
Potrivit art. 810 alin. 1 din vechiul Cod civil, doctorii in medicina, ofiterii de sanatate, spiterii care au tratat o persoana in boala din care moare, nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare ce dansa a facut-o in favoare-le in cursul acestei boli, dispozitie ce conform art. 3 se aplica si in privinta preotilor.
Aceasta dispozitie legala se aplica asadar si preotilor care au acordat asistenta spirituala testatorului in cursul ultimei boli. Prohibitia se intemeiaza pe o prezumtie absoluta de captatie si sugestie, care nu permite proba contrara, ca preotul profitand de starea de boala a pacientului, in ultimele momente de viata l-a capacitat prin manopere dolosive sa-i faca liberalitatea testamentara.
Cata vreme, conform celor expuse, relatia intre intimat si defuncta nu a fost una trecatoare, nu a avut la baza doar calitatea de preot a acestuia ci si cea umana, fiind prieteni de zeci de ani, se ajutau reciproc pe durata acestora, intentia de gratificare existand mult anterior incheierii actelor in litigiu, in mod corect instantele au concluzionat neincidenta dispozitiilor legale susmentionate, cauza fiind una reala, serioasa, licita, iar faptul ca dupa incheierea contractului de intretinere, la doar 20 de zile a intervenit decesul, nu este motiv de nulitate a actului incheiat. Este cert ca obligatiile asumate de intimatul intretinator au fost respectate, iar de altfel, testamentul s-a incheiat cu aproape 5 ani anterior decesului, cand defuncta nu era bolnava.
Unul din caracterele contractului de intretinere este cel aleatoriu, care de altfel este de esenta acestuia, obligatia debitorului depinzand nu doar de durata incerta a vietii creditorului intretinerii, dar si de obiectul prestatiei ce variaza in functie de nevoile lui zilnice sau de alti factori care pot influenta intinderea prestatiei - starea sanatatii celui intretinut, costul vietii -. Faptul ca s-a incheiat contractul de intretinere cu doar 20 de zile anterior decesului, nu este de natura a determina nulitatea acestuia, doar daca era vorba de un contract de renta viagera erau aplicabile dispozitiile art. 1645 din vechiul Cod civil - contract de rendita pe viata, in favoarea unei persoane afectata de o boala de care a murit in interval de 20 de zile de la data contractului, este nul. Faptul ca in literatura de specialitate au existat si puncte de vedere contrare, este irelevant raportat la cele susmentionate.
La data la care s-a incheiat testamentul - 03.02.2005 - chiar daca se accepta ideea recurentului in sensul ca intimatul a fost duhovnicul defunctei, intre acestia a existat o relatie de prietenie foarte apropiata, era considerata membru al familiei, in acel moment de altfel nu era bolnava pentru a atrage o eventuala incidenta a dispozitiilor art. 810 ce se refera doar la situatiile in care s-a incheiat un act pe perioada de boala, neputand fi vorba de incidenta dispozitiilor art. 812 Cod civil. Mai mult, intentia de gratificare a existat cu mult anterior incheierii actelor, iar faptul ca a mai trait doar putin timp defuncta, nu este un aspect ce sa duca la concluzia ca ar fi existat o cauza falsa.
Imprejurarea ca s-a convenit ca in cartea funciara sa nu se inscrie dreptul la intretinere al defunctei nu este de natura a duce la concluzia ca ar fi fost vorba de o donatie deghizata raportat la toate considerentele susmentionate, oricum, intrucat exista o dispozitie testamentara universala nerevocata, in favoarea paratului, constatarea nulitatii acestui contract de intretinere, nu ar fi schimbat beneficiarul averii defunctei.
Ca urmare, nefiind incidente dispozitiile art. 304 Cod procedura civila, instanta de recurs in baza art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, a respins ca nefondat recursul si a mentinut in intregime decizia recurata, ca fiind legala si temeinica.
- Art. 810 alin. 1 din Codul civil
- Art. 812 din Codul civil
- Art. 1645 din Codul civil
Dispozitia art. 810 alin. 1 si 3 din vechiul Cod civil se aplica si preotilor, prohibitia intemeindu-se pe o prezumtie absoluta de captatie si sugestie - care nu permite proba contrara - in sensul ca preotul profitand de starea de boala a pacientului, in ultimele momente de viata ale acestuia, l-a capacitat prin manopere dolosive sa-i faca liberalitatea testamentara.
Conform probatoriului existent la dosar, relatia intre intimat si defuncta nu a fost una trecatoare, nu a avut la baza doar calitatea de preot a acestuia ci si cea umana, au fost prieteni de zeci de ani, intentia de gratificare existand mult anterior incheierii actelor in litigiu, ca atare in mod corect instantele anterioare au retinut neincidenta dispozitiilor legale mentionate, cauza juridica fiind apreciata ca reala, serioasa si licita.
DECIZIA CIVILA NR. 861/2014-R din 25.09.2014
(Dosar nr. 17338/271/2010)
Prin sentinta civila nr.11432 din 14 octombrie 2013 pronuntata de Judecatoria O s-a respins, ca neintemeiata, actiunea civila formulata de reclamantul T I in contradictoriu cu paratul R J.
Pentru a pronunta aceasta hotarare instanta de fond a retinut urmatoarele:
In fapt, prin testamentul autentificat prin incheierea de autentificare nr. 559 din 03.02.2005 emisa de Biroul Notarului Public O L D din O, jud. B, defuncta E I a aratat ca, in deplinatatea facultatilor mintale, de buna voie si nesilita de nimeni, pentru cazul incetarii din viata a acesteia, lasa ca paratul R J sa mosteneasca intreaga avere mobila si imobila a defunctei, ce se va afla in patrimoniul acesteia la data incetarii ei din viata, instituindu-l astfel pe parat ca legatar universal. Prin testamentul mai sus aratat, defuncta a mentionat ca nu are mostenitori rezervatari, ca face acest act de liberalitate in deplina si libera capacitate de dispozitie, in speranta ca legatarul acesteia o va ingriji, ii va asigura cele necesare traiului si o va inmormanta cu cinstea cuvenita, potrivit obiceiului. Prin testamentul mai sus aratat, defuncta a mentionat ca acest testament revoca in intregime testamentele ei anterioare.
Ulterior, prin contractul de intretinere autentificat prin incheierea nr. 878/2010 din 06.07.2010 emisa de Biroul Notarului Public B F E din O, jud. B, defuncta E I a dat cu titlu de intretinere paratului R J, necasatorit, urmatoarele bunuri: imobilul situat in O, cartierul P, nr. 154, jud. B, compus din casa de locuit si terenul aferent, in suprafata de 250 mp., de pe parcela cu nr. topo. 1896/2, inscris in CF nr. 1986 O; cota de 281/421 mp. teren situat in intravilanul municipiului O, cartierul P, nr. 154, jud. B, de pe parcela cu nr. topo. 1895 inscris in CF nr. 314 O; cota de 2.325/3.487 mp. teren situat in intravilanul municipiului O, cartierul P, nr. 154, jud. B, de pe parcela cu nr. topo. 1896/1, inscris in CF nr. 2368 O. Prin contractul de intretinere mai sus aratat s-a mentionat ca, pentru toate celelalte terenuri dobandite de catre defuncta cu titlu de reconstituire in baza Legii nr. 18/1991, conform titlurilor de proprietate nr. 1279/1994 si nr. 4083/2003 sau alte bunuri imobile necuprinse in contractul de intretinere, fiind proprietatea extratabulara a defunctei, se mentin in intregime dispozitiile cuprinse in testamentul autentificat sub nr. 559 din 03.02.2005 de catre B.N.P. O L D din O, jud. B, in sensul ca defuncta lasa toate aceste bunuri paratului R J, care o intretine. Prin contractul de intretinere s-a mai convenit ca, in schimbul imobilelor pe care defuncta le-a dat paratului, acesta ii datora defunctei intretinere continua si zilnica, pe tot timpul vietii acesteia, la domiciliul sau din comuna O, satul O, nr. 372, jud. B, paratul obligandu-se sa ii asigure defunctei hrana, imbracaminte, spalat, asistenta medicala cu medic si medicamente in caz de boala, iar dupa deces inmormantarea cu cinstea cuvenita, potrivit obiceiului locului, paratul suportand cheltuielile de inmormantare. Prin contract s-a mentionat ca, in cazul nerespectarii conditiilor impuse prin contractul de intretinere, intretinuta va putea cere rezilierea contractului, fara somatie sau punerea in intarziere a intretinatorului. Prin contractul de intretinere sus aratat, defuncta a mentionat expres ca nu solicita intabularea sarcinii de intretinere in Cartea Funciara. Partile contractante au evaluat intretinerea pe 10 ani si au declarat valoarea imobilelor instrainate prin acest act, cu titlu de intretinere, la suma de 278.750 lei.
Ambele parti contractante si-au insusit contractul de intretinere prin semnatura. In ce priveste insusirea de catre defuncta a contractului de intretinere mai sus aratat, instanta a retinut mentiunile facute prin incheierea de autentificare nr. 878/2010 de catre Notarul Public (fila 6 din dosar), in sensul ca Notarul Public, insotita de secretara K E, s-a deplasat la Spitalul Judetean, Sectia Chirurgie, Salonul nr. 3, unde a gasit-o bolnava si netransportabila pe defuncta E I si a identificat-o pe aceasta cu C.I. seria XH nr. 575026 eliberat la data de 29 august 2008 de SPCLEP O. S-a retinut ca defunctei, care era nevazatoare, i-a fost citit actul cuvant cu cuvant de catre Notarul Public, fiind intrebata de catre Notarul Public daca cele auzite reprezinta vointa ei. S-a mai retinut totodata ca actul i-a fost tradus din limba romana in limba maghiara de catre secretarul biroului, K E, dupa care defuncta, in calitate de intretinuta, a consimtit la autentificarea contractului de intretinere si a semnat toate exemplarele.
Ulterior incheierii testamentului si contractului de intretinere mai sus aratate, defuncta E I a decedat la data de 26.07.2010 in O., jud. Bihor. Ultimul domiciliu al defunctei, asa cum rezulta din contractul de intretinere mai sus aratat, a fost in O, Cartierul P, nr. 154, jud. B.
Instanta a apreciat ca actele juridice mai sus aratate sunt legal intocmite. Astfel, temeiurile juridice invocate de reclamant in sustinerea actiunii acestuia sunt prevederile art. 810, 812 si 966 din Vechiul Cod Civil, in vigoare la data intocmirii actelor contestate si la data decesului defunctei E I. Conform prevederilor art. 810 alin. 1 din Vechiul Cod Civil, doctorii in medicina sau chirurgie, ofiterii de sanatate (medicii militari) si spiterii, care au tratat pe o persoana in boala din care moare, nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare, ce dansa a facut-o in favoare-le in cursul acestei boli. Aceleasi reguli sunt aplicabile in privinta preotilor, conform prevederilor art. 810 alin. 3 din Vechiul Cod Civil. Conform prevederilor art. 812 alin. 1 din Vechiul Cod Civil, dispozitiile in favoarea unui incapabil sunt nule, fie ele deghizate sub forma unui contract oneros, fie facute in numele unor persoane interpuse. Conform prevederilor art. 966 din Vechiul Cod Civil, obligatia fara cauza sau fondata pe o cauza falsa, sau nelicita, nu poate avea niciun efect.
In cauza de fata, pentru stabilirea capacitatilor psihice ale defunctei la data intocmirii ultimului act juridic mai sus aratat, respectiv la data intocmirii contractului de intretinere din data de 06.07.2010, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice. Prin Raportul de noua expertiza medico-legala psihiatrica, intocmita de Institutul de Medicina Legala T cu nr. 1374/10.10.2012, avizat prin Avizul nr. 1374/E2/10.10.2012 al Comisiei de Avizare si Control al Actelor Medico-Legale constituita in cadrul IML T, s-a apreciat ca defuncta E I a avut competenta psihica la intocmirea contractului de intretinere autentificat in 06.07.2010. Asa cum se mentioneaza prin avizul cu nr. E1/12917/2012 emis de Comisia Superioara Medico Legala din cadrul Institutului National de Medicina Legala "M M" (fila 4 din suplimentul III al dosarului), Comisia Superioara Medico Legala a aprobat Raportul de noua expertiza medico-legala psihiatrica nr. 1374 din 10.10.2012, aprobat prin avizul Comisiei de Avizare si Control nr. E2/1374 din 10.11.2012, efectuate la I.M.L. T, in sensul ca defuncta a avut pastrata capacitatea psihica la data intocmirii actului civil, fiind competenta psihic de a incheia acte de dispozitie, respectiv contractul de intretinere din data de 06.07.2010. Cu privire la notiunea de competenta psihica, prin avizul mai sus aratat s-a mentionat ca, in conformitate cu art. 211 din Legea nr. 71/2011 privind Legea de punere in aplicare a noului Cod Civil, prin care s-a armonizat terminologia stiintifica actuala cu notiuni perimate, cuprinse inca in unele articole, chiar si ale noului Cod Civil, expertiza medico-legala psihiatrica va opera cu notiunea de competenta psihica specifica fiecarui tip de cauza civila, in sensul ca, prin competenta psihica se intelege capacitatea persoanei de a aprecia critic si predictiv consecintele social-juridice ce decurg din exercitarea drepturilor si obligatiilor civile. Prin acelasi aviz, s-a mentionat ca sintagma de competenta psihica inlocuieste termenul "discernamant", ce este specific numai cauzelor penale, si care reprezinta capacitatea persoanei de a aprecia critic continutul si consecintele social-negative ale faptei comise.
In cauza de fata, au fost adiati martorii B L (fila 60), C I (fila 61), C I (fila 63) si F E (fila 68). Din declaratiile acestor martori rezulta ca defuncta E I era o persoana foarte religioasa. In acest sens, martorul C I a aratat ca defuncta a avut conflicte cu fratele acesteia, T I, bunicul reclamantului, din cauza religiozitatii prea mari a defunctei. Tot ca aspect al religiozitatii reclamantei, instanta retine faptul, relatat tot de martorul C I, ca atunci cand imediat dupa Revolutie s-a construit Biserica Ecumenica Catolica si Reformata in cartierul P din O, unde preot era paratul, defuncta si-a pus la dispozitie locuinta pentru servirea mesei de catre oamenii care construiau biserica. Din declaratiile aceluiasi martor rezulta ca paratul era confesorul defunctei. Martorul C I a mai aratat ca defuncta mergea in O la preotul catolic R J, paratul din prezenta cauza, unde statea si 2, 3 saptamani, unde facea curat si gatea. Sub acest aspect, declaratia martorului C I se coroboreaza cu declaratia martorului B L, prin care se arata ca defuncta mergea la biserica din P unde facea curatenie, si mai mergea si la F, si statea o saptamana sau doua saptamani la paratul R J. De asemenea, martora C I a aratat ca tot timpul a auzit ca defuncta este plecata la preot, respectiv la parat, in O, defuncta spunandu-i acestei martore ca ii facea curatenie si mancare paratului, care este preot in O. Aceste imprejurari prezentate de martora C I fac dovada relatiilor foarte apropiate care existau intre defuncta si parat, nu numai sub aspect religios, ci si sub aspect personal. Sub acest aspect, declaratia martorei C I se coroboreaza si cu declaratia martorei F E, prin care se arata ca, in fiecare iarna, defuncta era dusa la domiciliul paratului, unde defuncta avea conditii foarte bune. Aceasta martora a mai aratat ca familia preotului s-a comportat cu defuncta ca si cum aceasta ar face parte din familie. Martora a mai aratat ca relatia dintre defuncta si preot dureaza de mai bine de 25 de ani, iar vreme de cativa ani, cand nu exista biserica in P, defuncta il lasa pe preot sa tina slujbele la ea acasa, in conditiile in care aceasta nu avea pe nimeni. Martora a mai aratat ca, in urma cu mai mult de 10 ani, defuncta si-a exprimat dorinta de a incheia un contract de intretinere cu paratul, dar paratul nu a vrut la inceput sa faca acest contract spunand ca nu pentru bani o ajuta el pe defuncta. Martora a mai aratat ca defuncta i-a spus si martorei, personal, acest lucru, si nu odata. Martora a mai aratat ca defuncta nu avea copii, iar fratii acesteia au murit.
Din declaratiile martorilor mai sus aratati, coroborate cu Raportul de noua expertiza medico-legala psihiatrica intocmit de Institutul de Medicina Legala T, instanta a apreciat ca defuncta a fost lucida, avand competenta psihica necesara pentru incheierea testamentului si contractului de intretinere mai sus aratate. Instanta a retinut ca intre parat si defuncta au existat relatii apropiate, atat de natura interumana, cat si pe plan religios, data fiind calitatea de preot a paratului. Instanta a retinut si ca, sub aspect religios, defuncta participa la slujbele oficiate de parat si se i confesa acestuia, in virtutea calitatii de preot al paratului. Pe plan personal, relatiile dintre cei doi sunt ilustrate de faptul ca, in fiecare iarna, defuncta era luata in familia paratului, unde era tratata ca un membru de familie. In acest sens, instanta a retinut din declaratia martorei F E faptul ca paratul a avut grija de defuncta si i-a asigurat acesteia conditii, in sensul ca i-a zugravit in casa, i-a reparat tigla de pe casa si a zugravit si in exterior. In virtutea acestei relatii personale apropiate, defuncta a avut in mod constant intentia de a-l gratifica pe preot cu toata averea mobila si imobila a acesteia, in caz de deces. In justificarea acestei intentii constante a paratei, instanta a retinut destainuirile facute de parata, nu o data, martorei F E, dar si intocmirea testamentului din anul 2005, respectiv a contractului de intretinere din anul 2010.
Instanta a apreciat ca, din interpretarea coroborata a dispozitiilor art. 810 alin. 1 din Vechiul Cod Civil cu prevederile alin. 4 din acelasi articol din Cod, rezulta ca incapabil sa profite de dispozitiile intre vii sau testamentare este preotul care a asistat-o religios pe defuncta in cursul bolii din care aceasta a murit. Relatiile personale dintre parat si defuncta au inceput insa cu mult inainte de decesul defunctei, iar intentia defunctei de a-l gratifica pe parat a fost manifesta si constanta cu mult inainte de internarea, operatia si decesul defunctei, survenite in anul 2010. In aceste conditii, nu se poate retine in niciun fel ca asistenta religioasa oferita defunctei de catre parat pe timpul ultimei boli de care aceasta a murit a determinat-o pe defuncta sa il gratifice pe parat, aceasta intentie a defunctei existand cu mult timp inainte, cel putin inca din momentul redactarii testamentului mai sus aratat, la inceputul anului 2005. Pentru aceste motive, instanta apreciaza ca dispozitiile facute de catre defuncta in favoarea paratului, atat prin testamentul din anul 2005 cat si prin contractul de intretinere din anul 2010, sunt valabile, fiind fondate pe o cauza licita si reala, chiar si in conditiile in care intretinerea prestata de parat in favoarea defunctei, dupa incheierea contractului de intretinere, a avut o durata redusa in timp. Insa, in fapt, asa cum rezulta si din declaratia martorei F E, paratul a facut acte de intretinere in favoarea defunctei si inainte de incheierea contractului de intretinere (luarea defunctei pe timpul iernii la domiciliul paratului, ingrijirea defunctei, repararea tiglei de pe casa, zugravirea interioara si exterioara a casei defunctei).
In concluzie, vazand ca intentia defunctei de a-l gratifica pe parat cu toata averea acesteia s-a manifestat in mod constant si consecvent cu multi ani inainte de ultima internare, de operatia suferita de defuncta si de boala de care a murit aceasta, vazand relatiile personale apropiate dintre defuncta si parat, instanta a considerat ca paratul nu era capabil sa profite de dispozitiile intre vii sau testamentare incheiate de defuncta, iar testamentul si contractul de intretinere mai sus aratate sunt fondate pe o cauza reala, licita si morala. Dispozitiile art. 810 si urmatoarele din Codul Civil sunt adoptate, in mod evident, pentru a apara patrimoniul persoanelor aflate in dificultate, de influenta care ar putea fi exercitata de doctorii in medicina sau chirurgie, ofiterii de sanatate (medicii militari) si spiterii care au tratat astfel de persoane in boala din care acestea mor, precum si de influenta preotilor care asigura asistenta religioasa, in cursul unei astfel de boli, ceea ce nu este cazul in prezenta speta, in conditiile in care, cu ani de zile inaintea ultimei boli de care a murit defuncta, aceasta era foarte apropiata de parat, manifestandu-si intentia de a-l gratifica pe parat.
In consecinta, instanta a apreciat ca atat testamentul cat si contractul de intretinere mai sus aratate au fost legal si valabil intocmite, instanta a respins actiunea formulata de reclamant, ca fiind neintemeiata.
Nu s-au acordat cheltuieli de judecata, in conditiile in care actiunea reclamantului urmeaza sa fie respinsa, iar paratul nu a facut dovada avansarii unor cheltuieli de judecata in fata instantei de fond.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal si legal timbrat, a declarat apel, apelantul T I in contradictoriu cu intimatul R J, solicitand instantei admiterea apelului si modificarea hotararii atacate in sensul admiterii actiunii reclamantului-apelant, conform petitului actiunii de fond, cu cheltuieli de judecata in ambele instante, sentinta fiind considerata nelegala si netemeinica.
Prin decizia civila nr. 58/A/2014 din data de 24 februarie 2014, pronuntata de Tribunalul B, in dosar nr. 17338/271/2010, s-a respins ca nefondat apelul civil introdus de apelantul T I, domiciliat in O str. G M nr. 20, ap. 3, judetul B in contradictoriu cu intimatul R J, domiciliat in O nr. 372, judetul B, impotriva Sentintei Civile nr.11432 din 14 octombrie 2013 pronuntata de Judecatoria O, pe care a pastrat-o in totalitate.
Fara cheltuieli de judecata.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de apel a avut in vedere urmatoarele considerente:
Prin sentinta civila nr.11432 din 14 octombrie 2013 pronuntata de Judecatoria O s-a respins, ca neintemeiata, actiunea civila formulata de reclamantul T I in contradictoriu cu paratul R J.
Instanta de apel a retinut ca prin testamentul autentificat prin incheierea de autentificare nr. 559 din 03.02.2005 emisa de Biroul Notarului Public O L D din O, jud. B, defuncta E I a aratat ca, in deplinatatea facultatilor mintale, de buna voie si nesilita de nimeni, pentru cazul incetarii din viata a acesteia, lasa ca paratul R J sa mosteneasca intreaga avere mobila si imobila a defunctei, ce se va afla in patrimoniul acesteia la data incetarii ei din viata, instituindu-l astfel pe parat ca legatar universal. Prin testamentul mai sus aratat, defuncta a mentionat ca nu are mostenitori rezervatari, ca face acest act de liberalitate in deplina si libera capacitate de dispozitie, in speranta ca legatarul acesteia o va ingriji, ii va asigura cele necesare traiului si o va inmormanta cu cinstea cuvenita, potrivit obiceiului. Prin testamentul mai sus aratat, defuncta a mentionat ca acest testament revoca in intregime testamentele ei anterioare.
Ulterior, prin contractul de intretinere autentificat prin incheierea nr. 878/2010 din 06.07.2010 emisa de Biroul Notarului Public B F E din O, jud. B, defuncta E I a dat cu titlu de intretinere paratului R J, necasatorit, urmatoarele bunuri: imobilul situat in O, cartierul P, nr. 154, jud. B, compus din casa de locuit si terenul aferent, in suprafata de 250 mp., de pe parcela cu nr. topo. 1896/2, inscris in CF nr. 1986 O; cota de 281/421 mp. teren situat in intravilanul municipiului O, cartierul P, nr. 154, jud. B, de pe parcela cu nr. topo. 1895 inscris in CF nr. 314 O; cota de 2.325/3.487 mp. teren situat in intravilanul municipiului O, cartierul P, nr. 154, jud. B, de pe parcela cu nr. topo. 1896/1, inscris in CF nr. 2368 O. Prin contractul de intretinere mai sus aratat s-a mentionat ca, pentru toate celelalte terenuri dobandite de catre defuncta cu titlu de reconstituire in baza Legii nr. 18/1991, conform titlurilor de proprietate nr. 1279/1994 si nr. 4083/2003 sau alte bunuri imobile necuprinse in contractul de intretinere, fiind proprietatea extratabulara a defunctei, se mentin in intregime dispozitiile cuprinse in testamentul autentificat sub nr. 559 din 03.02.2005 de catre B.N.P. O L D din O, jud. B, in sensul ca defuncta lasa toate aceste bunuri paratului R J, care o intretine. Prin contractul de intretinere s-a mai convenit ca, in schimbul imobilelor pe care defuncta le-a dat paratului, acesta ii datora defunctei intretinere continua si zilnica, pe tot timpul vietii acesteia, la domiciliul sau din comuna O, satul O, nr. 372, jud. B, paratul obligandu-se sa ii asigure defunctei hrana, imbracaminte, spalat, asistenta medicala cu medic si medicamente in caz de boala, iar dupa deces inmormantarea cu cinstea cuvenita, potrivit obiceiului locului, paratul suportand cheltuielile de inmormantare. Prin contract s-a mentionat ca, in cazul nerespectarii conditiilor impuse prin contractul de intretinere, intretinuta va putea cere rezilierea contractului, fara somatie sau punerea in intarziere a intretinatorului. Prin contractul de intretinere sus aratat, defuncta a mentionat expres ca nu solicita intabularea sarcinii de intretinere in Cartea Funciara. Partile contractante au evaluat intretinerea pe 10 ani si au declarat valoarea imobilelor instrainate prin acest act, cu titlu de intretinere, la suma de 278.750 lei.
Ambele parti contractante si-au insusit contractul de intretinere prin semnatura. In ce priveste insusirea de catre defuncta a contractului de intretinere mai sus aratat, instanta a retinut mentiunile facute prin incheierea de autentificare nr. 878/2010 de catre Notarul Public (fila 6 din dosar), in sensul ca Notarul Public, insotita de secretara K E, s-a deplasat la Spitalul Judetean, Sectia Chirurgie, Salonul nr. 3, unde a gasit-o bolnava si netransportabila pe defuncta E I si a identificat-o pe aceasta cu C.I. seria XH nr. 575026 eliberat la data de 29 august 2008 de SPCLEP O. S-a retinut ca defunctei, care era nevazatoare, i-a fost citit actul cuvant cu cuvant de catre Notarul Public, fiind intrebata de catre Notarul Public daca cele auzite reprezinta vointa ei. S-a mai retinut totodata ca actul i-a fost tradus din limba romana in limba maghiara de catre secretarul biroului, K E, dupa care defuncta, in calitate de intretinuta, a consimtit la autentificarea contractului de intretinere si a semnat toate exemplarele.
Ulterior incheierii testamentului si contractului de intretinere mai sus aratate, defuncta E I a decedat la data de 26.07.2010 in O, jud. B Ultimul domiciliu al defunctei, asa cum rezulta din contractul de intretinere mai sus aratat, a fost in O, Cartierul P, nr. 154, jud. B.
Instanta a apreciat ca actele juridice mai sus aratate sunt legal intocmite si vazand ca intentia defunctei de a-l gratifica pe parat cu toata averea acesteia s-a manifestat in mod constant si consecvent cu multi ani inainte de ultima internare, de operatia suferita de defuncta si de boala de care a murit aceasta, vazand relatiile personale apropiate dintre defuncta si parat, instanta a considerat ca paratul nu era capabil sa profite de dispozitiile intre vii sau testamentare incheiate de defuncta, iar testamentul si contractul de intretinere mai sus aratate sunt fondate pe o cauza reala, licita si morala.
Principala critica a apelantului vizeaza faptul ca instanta de fond nu a interpretat corect probele administrate, ca relatiile dintre intimat si autoarea sa ii interziceau celui dintai sa accepte liberalitati din partea unei persoane careia ii era duhovnic, interpretand eronat natura juridica a acestora si ajungand in mod gresit la concluzia ca actele cu titlu gratuit ar trebui mentinute ca legale, iar contractul de intretinere incheiat de defuncta si intimat cu o doar o zi inainte de decesul acesteia reprezinta, in fapt, o donatie deghizata, si ca acest contract este lovit de nulitate, datorita lipsei elementului "alea", esential in astfel de contracte.
Vazand probele administrate de prima instanta, motivele invocate de apelant, precum si textele legale incidente in cauza, instanta a apreciat ca apelul este nefondat, fiind respins, pentru considerentele ce succed.
Instanta de apel a apreciat ca daca este adevarat ca art. 810 alin. 1 si 4 Cod civil de la 1864 interzice preotilor sa primeasca liberalitati din partea celor carora le-au asigurat asistenta spirituala inainte de moarte, in cursul ultimei lor boli, sanctionand cu nulitatea in art. 812 Cod civil de la 1864 actele intocmite in dispretul acestor texte, in cazul de fata acest text de lege nu este aplicabil. Acesta deoarece din probele testimoniale administrate in cauza reiese fara putinta de tagada ca relatia dintre intimat si autoarea sa a fost una de durata, materializata in mai multe acte si fapte cu consecinte inclusiv in plan patrimonial, in conditiile in care defuncta nu avea descendenti directi, iar intimatul nu avea rude apropiate. Instanta de apel a retinut din probele administrate ca intre partile contractuale a existat o relatie de durata, o relatie de tipul celei parinte-copil, bazata pe incredere si consolidata in timp, iar la sfarsitul vietii sale, neavand descendenti directi sau rude apropiate sufleteste, defuncta a optat pentru a transmite intreaga sa avere imobila intimatului. De altfel, instanta de fond a retinut in mod corecta cete aspecte, aratand ca relatiile personale dintre parat si defuncta au inceput insa cu mult inainte de decesul defunctei, iar intentia defunctei de a-l gratifica pe parat a fost manifesta si constanta cu mult inainte de internarea, operatia si decesul defunctei, survenite in anul 2010. In aceste conditii, nu se poate retine in niciun fel ca asistenta religioasa oferita defunctei de catre parat pe timpul ultimei boli de care aceasta a murit a determinat-o pe defuncta sa il gratifice pe parat, aceasta intentie a defunctei existand cu mult timp inainte, cel putin inca din momentul redactarii testamentului mai sus aratat, la inceputul anului 2005. Pentru aceste motive, instanta de apel a apreciat ca dispozitiile facute de catre defuncta in favoarea paratului, atat prin testamentul din anul 2005 cat si prin contractul de intretinere din anul 2010, sunt valabile, fiind fondate pe o cauza licita si reala, chiar si in conditiile in care intretinerea prestata de parat in favoarea defunctei, dupa incheierea contractului de intretinere, a avut o durata redusa in timp.
Nu sunt lipsite de relevanta in acest sens si concluziile celor doua rapoarte d expertiza medico-legala dispuse si efectuate in cauza stabilirea capacitatilor psihice ale defunctei la data intocmirii ultimului act juridic mai sus aratat, respectiv la data intocmirii contractului de intretinere din data de 06.07.2010, concluzii prin care s-a apreciat ca defuncta E I a avut competenta psihica la intocmirea contractului de intretinere autentificat in 06.07.2010, astfel incat sustinerile apelantului in sens contrar nu pot fi primite.
In ceea ce priveste sustinerea apelantului relativa la faptul ca acest contract de intretinere incheiat de defuncta si intimat cu o doar o zi inainte de decesul acesteia reprezinta, in fapt, o donatie deghizata, si ca acest contract este lovit de nulitate, datorita lipsei elementului "alea", esential in astfel de contracte, nici aceasta nu poate fi retinuta, intrucat nimeni nu poate cunoaste cu certitudine data mortii sale sau a altuia, iar pe de alta parte, intentia de gratificare a defunctei fata de intimat se manifestase in alte acte juridice anterioare, cu mult timp inainte de acest moment, contractul de intretinere incheiat de catre parti in conditiile date fiind doar o noua modalitate de materializare acestei intentii. De altfel, instanta apreciaza ca omisiunea legiuitorului de a acorda unor rude de sange indepartate si care nu au pastrat legatura cu autorul lor beneficiul rezervei succesorale, chiar daca le acorda vocatie la mostenire, cum este cazul apelantului, este tocmai aceea de a oferi posibilitatea persoanelor care nu au descendenti directi in viata sau mostenitori rezervatari, cum este cazul defunctei, de a dispune, dupa bunul lor plac, de averea lor mobila si imobila, in favoarea acelor persoane de care se simt apropiate si care le-au acordat sprijin material si moral in timpul vietii.
In consecinta, instanta de apel a considerat ca prima instanta in mod corect si legal a apreciat ca atat testamentul cat si contractul de intretinere mai sus aratate au fost legal si valabil intocmite, respingand actiunea formulata de reclamant, ca fiind neintemeiata.
Pentru aceste considerente de fapt si de drept, instanta a respins apelul ca nefondat si a mentinut in tot sentinta apelata. S-a luat act ca intimatul nu a solicitat cheltuieli de judecata in apel.
Impotriva acestei decizii, in termen, legal timbrat, a declarat recurs apelantul T I, solicitand admiterea acestuia, modificarea deciziei in sensul admiterii apelului, a admiterii actiunii, constatarea nulitatii absolute a testamentului autentificat sub nr. 559/03.02.2005 de BNP O L D, a se constata ca reprezinta o donatie deghizata contractul de intretinere autentificat sub nr. 878/06.07.2010 de BNP B F E, a nulitatii absolute a liberalitatii pentru incapacitatea paratului de a o primi in calitatea sa de preot duhovnic al defunctei, in subsidiar, constatarea nulitatii absolute a contractului de intretinere pentru lipsa cauzei, restabilirea situatiei anterioare de CF, cu cheltuieli de judecata la toate instantele.
Prin motivele de recurs s-a invocat ca a formulat actiunea ca unic mostenitor legal cu vocatie succesorala al defunctei - stranepot de frate -, iar probele au dovedit ca paratul a fost mai mult de 3 decenii duhovnicul defunctei E I ca preot catolic, acordandu-i asistenta religioasa si in timpul ultimei boli.
Toti cei 4 martori au declarat ca defuncta frecventa bisericile unde paratul era preot - O, F, P -, iar C I si I au declarat ca aceasta era foarte religioasa. Desi acesta a incercat sa conteste calitatea sa de persoana in virtutea careia defuncta i s-a spovedit - de duhovnic - actele confirma ca avea aceasta abilitate. Martorii au aratat ca defuncta mergea frecvent la domiciliul acestuia din O, ii facea mancare si curatenie, iar cand nu exista biserica in P, il lasa sa tina slujba la ea acasa.
Prin testament i-a testat o parte din imobile contrar art. 810 Cod civil, legatul fiind nul conform art. 812 Cod civil. S-a incheiat contractul de intretinere inainte cu cateva zile de deces, ambii cunosteau starea de sanatate, ca reprezinta o donatie deghizata. Fiind o liberalitate se pune problema incapacitatii de a primi raportat la calitatea de preot ce a acordat asistenta religioasa defunctei inclusiv la spital, actul fiind lovit de nulitate. Anterior decesului, a fost internata de doua ori la spital - insuficienta cardiaca cronica, icter mecanic, Tu cap pancreas, calculocancer invadant -. Contractul de intretinere s-a incheiat la 06.07.2010, a doua zi dupa interventia chirurgicala cand paratul cunostea boala incurabila, decesul iminent, discutase cu medicul, s-a grabit sa se prezinte cu notarul la spital pentru incheierea actului.
Faptul ca debitorul cunostea moartea iminenta determina lipsa cauzei contractului de intretinere, sens in care s-a pronuntat literatura de specialitate - prof. univ. dr. F D - Tratat de drept civil contracte speciale pag. 541 nota subsol. Instanta a mentinut ca reala o stare de fapt ce nu corespunde realitatii, nedovedite.
S-a invocat in drept art. 304 pct. 9 Cod procedura civila.
Prin intampinarea depusa la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului cata vreme relatiile sale cu defuncta au fost profunde, mai mult decat o relatie preot - enorias. Inca din 2005 a dorit sa-i lase mostenire, rudele colaterale nu au fost intr-o relatie cu aceasta de natura a o face sa le lase ceva din avere, nu s-au preocupat de ea, nu au vizitat-o.
Nu exista, cum corect au retinut instantele, motiv de nedemnitate, impediment legal ce sa afecteze contractul de intretinere, data decesului era incerta, relatiile au fost ca intre mama - fiu, nu cum se incearca a se arata de recurenti.
Examinand decizia recurata, prin prisma motivelor de recurs cat si din oficiu, instanta de recurs a constatat urmatoarele:
Prin contractul de intretinere, autentificat sub nr. 878/06.07.2010 de notar public B F E - filele 4 - 6 dosar fond - E I a convenit cu intimatul ca imobilele casa cu 250 mp, nr. top. 1896/2 inscris in CF nr. 1986 O, cota de 284/421 mp teren, nr. top. 1895 inscris in CF nr. 314 O, cota de 2325/3487 mp din nr. top. 1896/1, inscris in CF nr. 2368 O, sa-i fie transmise acestuia cu titlu de intretinere, urmand ca acesta sa-i datoreze intretinere continua, zilnica pe tot timpul vietii la domiciliul sau din O nr. 372, prin asigurare de hrana, imbracaminte, spalat, asistenta medicala cu medic si medicamente in caz de boala, iar dupa deces inmormantarea cu cinstea cuvenita potrivit obiceiului locului, suportarea cheltuielilor. S-a mentionat ca intretinuta nu a solicitat intabularea sarcinii de intretinere in favoarea sa, intretinere evaluata pe 10 ani.
Anterior, la data de 03.02.2005, E I a intocmit un testament autentificat sub nr. 559 de notar public O L D - fila 38 dosar fond -, prin care a dispus ca in cazul incetarii din viata sa lase intimatului parat intreaga sa avere mobila si imobila ce se va afla in patrimoniul sau la data incetarii sale din viata, instituindu-l legatar universal. S-a mentionat ca se face liberalitatea in speranta ca legatarul o va ingriji, ii va asigura cele necesare traiului si ca o va inmormanta cu cinstea cuvenita, potrivit obiceiului.
Se retine din extrasul din registrul de decese - fila 7 dosar fond - eliberat de consiliul Local al Municipiului O. - Serviciul Public Comunitar Local de Evidenta a persoanelor ca, E I a decedat la data de 26.07.2010, loc. O., deci dupa 20 de zile de la data la care a incheiat cu intimatul parat contractul de intretinere susmentionat.
La data de 02.07.2010 - fila 27 dosar fond -, potrivit foii de observatie clinica generala, defuncta a fost internata la sectia chirurgie generala cu diagnosticul icter mecanic, Tu CAP Pancreas, ICC Nyha, insuficienta mitrala gr. III, iar la externare in 14.07.2010 cu cel de calculocancer. Rapoartele de contraexpertiza medico legale intocmite in cauza au relevat faptul ca la data incheierii contractului de intretinere susmentionat, defuncta a fost competenta psihic de-a incheia acte de dispozitie, a avut pastrata capacitatea psihica.
Potrivit declaratiei martorei C I - fila 61 dosar fond -, intimatul era duhovnicul defunctei de mai mult de 10 ani de zile, mergea la biserica acestuia, ii facea curatenie, mancare. Aceasta, conform martorului C I - fila 63 - era foarte religioasa, statea la preot cate 2 - 3 saptamani, confirmand spusele celuilalt martor in sensul ca ii facea mancare, curatenie. Si-a pus chiar casa la dispozitia acestuia dupa revolutie cand se construia biserica din cartierul Podgoria, muncitorii luau masa acolo, era preotul, confesorul defunctei, duhovnic, si a avut conflicte cu fratele T I - bunicul recurentului - din cauza religiozitatii prea mari. Nu avea nevoie de intretinere, a murit de cancer, spitalul s-a ocupat de ingrijire, nu stie cine a dus-o la spital.
Martora F E - fila 68 dosar fond -, a confirmat ca defuncta a mai fost internata in spital anterior decesului - in urma cu 2 ani -, fiind ingrijita de intimat, i-a zugravit casa, i-a reparat tigla, familia acestuia se comporta cu aceasta ca si cand ar fi facut parte din familie. Pe timp de iarna era dusa la domiciliul intimatului, era retrasa, nu cunoaste daca se spovedea preotului, confirma martorul ca defuncta l-a lasat pe intimat cand se construia biserica sa tina slujbele la ea acasa, relatia dura de peste 25 de ani, in afara de intimat nimeni nu o intreba de sanatate, inca in urma cu 10 ani si-a exprimat dorinta de-a incheia un contract de intretinere, dar la inceput acesta a refuzat spunand ca nu o ajuta pentru bani, de mai multe ori i-a spus martorului acest aspect.
Curtea a retinut, raportat la probele administrate in cauza ca intre intimat si defuncta a existat nu doar o relatie preot - enorias, ci una mult mai profunda, de prietenie, care dainuia de mai multi ani - peste 20 de ani -, perioada in care s-au ajutat reciproc, iar anterior decesului acesta pe timp de iarna o gazduia in locuinta sa, ii asigura cele necesare. Chiar cu 10 ani anterior, i-a propus sa incheie un contract de intretinere, deci intentia in acest sens nu a fost una iscata doar in urma starii sanatatii precare a acesteia.
Potrivit art. 810 alin. 1 din vechiul Cod civil, doctorii in medicina, ofiterii de sanatate, spiterii care au tratat o persoana in boala din care moare, nu pot profita de dispozitiile intre vii sau testamentare ce dansa a facut-o in favoare-le in cursul acestei boli, dispozitie ce conform art. 3 se aplica si in privinta preotilor.
Aceasta dispozitie legala se aplica asadar si preotilor care au acordat asistenta spirituala testatorului in cursul ultimei boli. Prohibitia se intemeiaza pe o prezumtie absoluta de captatie si sugestie, care nu permite proba contrara, ca preotul profitand de starea de boala a pacientului, in ultimele momente de viata l-a capacitat prin manopere dolosive sa-i faca liberalitatea testamentara.
Cata vreme, conform celor expuse, relatia intre intimat si defuncta nu a fost una trecatoare, nu a avut la baza doar calitatea de preot a acestuia ci si cea umana, fiind prieteni de zeci de ani, se ajutau reciproc pe durata acestora, intentia de gratificare existand mult anterior incheierii actelor in litigiu, in mod corect instantele au concluzionat neincidenta dispozitiilor legale susmentionate, cauza fiind una reala, serioasa, licita, iar faptul ca dupa incheierea contractului de intretinere, la doar 20 de zile a intervenit decesul, nu este motiv de nulitate a actului incheiat. Este cert ca obligatiile asumate de intimatul intretinator au fost respectate, iar de altfel, testamentul s-a incheiat cu aproape 5 ani anterior decesului, cand defuncta nu era bolnava.
Unul din caracterele contractului de intretinere este cel aleatoriu, care de altfel este de esenta acestuia, obligatia debitorului depinzand nu doar de durata incerta a vietii creditorului intretinerii, dar si de obiectul prestatiei ce variaza in functie de nevoile lui zilnice sau de alti factori care pot influenta intinderea prestatiei - starea sanatatii celui intretinut, costul vietii -. Faptul ca s-a incheiat contractul de intretinere cu doar 20 de zile anterior decesului, nu este de natura a determina nulitatea acestuia, doar daca era vorba de un contract de renta viagera erau aplicabile dispozitiile art. 1645 din vechiul Cod civil - contract de rendita pe viata, in favoarea unei persoane afectata de o boala de care a murit in interval de 20 de zile de la data contractului, este nul. Faptul ca in literatura de specialitate au existat si puncte de vedere contrare, este irelevant raportat la cele susmentionate.
La data la care s-a incheiat testamentul - 03.02.2005 - chiar daca se accepta ideea recurentului in sensul ca intimatul a fost duhovnicul defunctei, intre acestia a existat o relatie de prietenie foarte apropiata, era considerata membru al familiei, in acel moment de altfel nu era bolnava pentru a atrage o eventuala incidenta a dispozitiilor art. 810 ce se refera doar la situatiile in care s-a incheiat un act pe perioada de boala, neputand fi vorba de incidenta dispozitiilor art. 812 Cod civil. Mai mult, intentia de gratificare a existat cu mult anterior incheierii actelor, iar faptul ca a mai trait doar putin timp defuncta, nu este un aspect ce sa duca la concluzia ca ar fi existat o cauza falsa.
Imprejurarea ca s-a convenit ca in cartea funciara sa nu se inscrie dreptul la intretinere al defunctei nu este de natura a duce la concluzia ca ar fi fost vorba de o donatie deghizata raportat la toate considerentele susmentionate, oricum, intrucat exista o dispozitie testamentara universala nerevocata, in favoarea paratului, constatarea nulitatii acestui contract de intretinere, nu ar fi schimbat beneficiarul averii defunctei.
Ca urmare, nefiind incidente dispozitiile art. 304 Cod procedura civila, instanta de recurs in baza art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, a respins ca nefondat recursul si a mentinut in intregime decizia recurata, ca fiind legala si temeinica.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Procedura civila si penala (cai de atac, competente etc.)
Recurs inadmisibil - Decizie nr. DP148/R/2008 din data de 31.03.2009Apel respins ca tardiv formulat - Sentinta civila nr. 1053 din data de 23.12.2015
Gresita conexare a 2 cauza si gresita dobandire a calitatii de inculpat ca urmare a admiterii plangerii , art 278 al 8 , lit a c p p . Casare cu trimitere pentru respectarea art 372 c p p - Decizie nr. 121 din data de 30.04.2010
Admiterea plingerii si trimiterea cauzei la prim-procuror pentru motivare. Inadmisibilitatea acestei solutii fata de dispozitiile art.278 ind 1 al.8 C.p.p. - Decizie nr. 4 din data de 12.01.2009
ART.220 CP. MODALITATEA DE SESIZARE A INSTANTEI ANTERIOR INTRARII IN VIGOARE A LEGII 247/2005. - Decizie nr. 113 din data de 28.01.2009
Competenta materiala de solutionare a unei exceptii de nelegalitate, invocata dupa intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila, intr-un proces inceput sub incidenta vechiului Cod de procedura civila – regulator de competenta. - Sentinta civila nr. 129/F din data de 25.09.2014
Termenul de prescriptie a dreptului de a cere restituirea taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule, raportat la jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene. - Decizie nr. 2066/R din data de 11.09.2014
Noul cod de procedura civila - Recurs. TVA tranzactii imobiliare. Efectele deciziei CJUE pronuntata la data de 07.11.2013 in cauzele conexe C-249/12 si C-250/12 (Tulica si Plavosin). Regim juridic nulitate acte administrativ fiscale. - Decizie nr. 1110/R din data de 28.03.2014
Noul cod de procedura civila - Recurs CASJ. Nivelul contributiei la FNUASS aferent veniturilor din profesii libere si comerciale, in anul 2009, este de 6,5 %. Decizie Curtea constitutionala nr. 439/2013. Legalitate decizie de impunere emisa de CASJ sub ac - Decizie nr. 1759/R din data de 06.06.2014
Noul cod de procedura civila - Apel impotriva incheierii de respingere ca inadmisibila a cererii de interventie accesorie – art. 64 alin. 4 c.pr.civ. Cerere interventie accesorie consilier local in litigiu avand ca obiect obligare Consiliu Local la adopta - Decizie nr. 2/Ap din data de 13.06.2014
Achizitii publice. Respingere ca tardiva a contestatiei la CNSC. Legalitate decizie CNSC - Art. 256 ind. 2 alin. 1 lit. b) raportat la art. 3 lit. z) din OUG nr. 34/2006 (Decizia nr. 1967/R/8.08.2014,Dosar nr. 350/64/2014 – redactat jud. M.I.M.) - Decizie nr. 1967/R din data de 08.08.2014
Exigenta motivarii masurii luate printr-un act administrativ este necesara pentru verificarea legalitatii acestuia. - Decizie nr. 1718/R din data de 04.04.2013
Actiune formulata de instanta de contencios administrativ impotriva Deciziei de impunere emisa de CASJ B pentru plata obligatiei la CAS si majorarea dobanzilor. Admisibilitatea actiunii. Legalitatea deciziei de impunere emisa de CASJ – Sanctiunea nelega - Decizie nr. 2075/R din data de 17.04.2013
Admisibilitatea cererii de revizuire in conditiile dovedirii de revizuenta a indeplinirii conditiilor prevazute de art. 322 pct. 2 Cod procedura civila. In sens contrar cererea de revizuire se va respinge ca neintemeiata si nelegala - Decizie nr. 436/R din data de 31.01.2013
1. In cazul veniturilor pentru care exista atat obligatia evidentierii, cat si obligatia declararii, daca veniturile au fost evidentiate in actele contabile sau in alte documente legale, dar nu au fost declarate la organul fiscal competent, nu se poate di - Decizie nr. 105/Ap din data de 03.10.2013
Audierea unui numar de martori in faza actelor premergatoare nu confera procesului verbal de consemnare a acestor audieri caracterul de proba ilegala. Incalcarea dreptului aparatorului de a asista la aceste audieri este sanctionata cu nulitatea relativa - Decizie nr. 365/R din data de 11.04.2013
Exceptia de nelegalitate prevazuta de art. 4 din Legea nr. 554/2004 – efecte In cazul admiterii exceptiei de nelegalitate instanta in fata careia s-a ridicat exceptia va solutiona cauza, fara a tine seama de actul a carui nelegalitate a fost ... - Decizie nr. 560/R din data de 08.02.2012
Nu se poate dispune, printr-o incheiere de indreptare a erorii materiale data in camera de consiliu, fara citarea partilor, ulterior redactarii minutei si pronuntarii hotararii, schimbarea incadrarii juridice retinute prin actul de sesizare al insta... - Decizie nr. 232/R din data de 16.03.2012
Traficul de persoane. Individualizarea judiciara a pedepsei. Criterii de apreciere. - Decizie nr. 129/R din data de 20.12.2011
Continutul convorbirilor telefonice interceptate in baza autorizatiei date de judecator in conditii de legalitate pot fi valorificate sub aspect probator de instanta investita cu solutionarea cauzei in fond, in masura in care acestea se coroboreaza c... - Decizie nr. 36/R din data de 19.01.2012