INLOCUIREA MASURII ARESTARII. PRESCHIMBARE
(Hotarare nr. 48 din data de 15.05.2014 pronuntata de Curtea de Apel Oradea) PROCEDURA PENALA
INLOCUIREA MASURII ARESTARII. PRESCHIMBARE INCHEIEREA PENALA NR. 48/CC/15 mai 2014 Dosar nr. 924/83/2014/a3
CURTEA DE APEL ORADEA
Sectia penala si pentru cauze cu minori
In contestatia formulata de inculpatul V.A. a fost desfiintata in parte incheierea penala contestata, in sensul ca s-a dispus inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura arestului la domiciliu. Curtea a apreciat ca fiind suficienta plasarea acestuia in arest la domiciliu.
In aprecierea pericolului concret pentru ordinea publica trebuie verificate o serie de alte aspecte relevante precum caracterul individului sau al inculpatului, moralitatea sa, antecedentele penale, profesia, domiciliul, starea materiala, gradul de integrare sociala, faptul daca are sau nu are loc de munca, natura infractiunilor si ecoul produs de acesta in randul opiniei publice.
Prin incheierea penala nr. 16/jcp/09.05.2014 Tribunalul Satu Mare in baza art. 348 raportat la art. 207 alin. 4 si 6 Cod procedura penala a mentinut masura arestului preventiv a inculpatilor A. V., detinut in Arestul I.P.J. S. M. si V. A., detinut in Penitenciarul O..
In baza art. 275 alin. 3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare au ramas in sarcina statului.
Pentru a pronunta aceasta incheiere Tribunalul S. M. a retinut urmatoarele:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial O. emis la data de 07.04.2014 si inregistrat pe rolul instantei la data de 09.04.2014 sub dosar cu numar 924/83/2014 s-a dispus, printre altele, trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv a inculpatilor pentru savarsirea infractiunilor de trafic de influenta, prev. de art.291 alin.1 Cod penal, cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000 si cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal.
Fata de inculpati s-a dispus, in cursul urmaririi penale, arestarea preventiva pe o durata de 29 de zile prin Incheierea penala nr. 12/JDL/18.03.2014 pronuntata de Tribunalul S. M., iar cu acea ocazie s-a retinut ca sunt indeplinite toate conditiile prevazute de lege, in ce priveste luarea masurii arestarii preventive in cursul urmaririi penale, fata inculpati, atat cu privire la existenta probelor din care rezulta suspiciunea rezonabila privind savarsirea infractiunii de trafic de influenta, in forma continuata de catre inculpati cat si cu privire la conditia proportionalitatii si a subsidiaritatii acestei masuri, respectiv a incidentei cazului de arestare prevazut la art. 223 alin. 2 teza intai Cod procedura penala.
Dupa sesizarea instantei, s-a procedat la verificarea masurii preventive in procedura de camera preliminara, in conformitate cu prev. art. 207 Cod procedura penala ocazie cu care, prin Incheierea nr. 9/10.04.2014 pronuntata de Tribunalul S. M. in dosar nr. 924/83/2014/a1, a fost inlocuita masura arestului preventiv luata fata de inculpati cu masura controlului judiciar, pana la solutionarea definitiva a cauzei.
Impotriva acestei incheierii cu nr.9/10.04.2014 a declarat contestatie DNA - Serviciul Teritorial O., admisa prin decizia penala nr. 38/CC/ 15.04.2014 Curtii de Apel O.
In cauza, in raport de actele si lucrarile aflate in dosarul nr. 74/P/2013 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial O., judecatorul de camera preliminara a apreciat ca pentru a se asigura o buna desfasurare in continuare a procesului penal, se impune in continuare mentinerea inculpatilor in stare de arest preventiv, fara a fi astfel incalcate dispozitiile legale privind durata rezonabila a masurii preventive privative de libertate.
In ce priveste respectarea dreptului la libertate a inculpatilor este adevarat ca detentia preventiva trebuie sa aiba un caracter exceptional, starea de libertate fiind starea normala - si ea nefiind admis sa se prelungeasca dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul ca ea se va computa sau nu din pedeapsa, insa in jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detentii provizorii se face luandu-se in considerare circumstantele concrete ale fiecarui caz, pentru a vedea in ce masura "exista indicii precise cu privire la un interes public real care, fara a fi adusa atingere prezumtiei de nevinovatie, are o pondere mai mare decat cea a regulii generale a judecarii in stare de libertate".
Prin urmare, instanta este obligata sa vegheze la un just echilibru intre masura privarii de libertate pe de o parte si interesul public de protectie a cetatenilor impotriva comiterii de infractiuni grave, dedus din modul de savarsire al faptei cu privire la care exista indicii ca a avut loc cu participarea inculpatului si din consecintele acesteia.
Referitor la solicitarile aparatorilor alesi ai inculpatilor, judecatorul de camera preliminara, a apreciat ca masura preventiva a controlului judiciar si a arestului la domiciliu nu sunt suficiente pentru a asigura buna desfasurare a procesului penal, raportat la circumstantele concrete ale spetei, impunand de moment derularea procedurilor judiciare cu inculpatii in stare de arest preventiv, considerente pentru care a respins-o.
Fata de cele ce preced in conformitate cu disp. 348 raportat la art. 207 alin. 4 si 6 Cod procedura penala, judecatorul de camera preliminara procedand la verificarea legalitatii si temeiniciei masurii luate fata de inculpati a constatat faptul ca ansamblul temeiurilor care au generat luarea masurii impun in continuare privarea de libertate a acestora.
Impotriva incheierii penale mai sus aratate a formulat contestatie inculpatul V. A., solicitand admiterea acesteia, desfiintarea incheierii contestate si, in principal respingerea mentinerii masurii arestarii preventive dispusa fata de el sau, in subsidiar, inlocuirea acesteia cu masura arestului la domiciliu sau cu masura controlului judiciar.
In motivarea contestatiei s-a aratat ca judecatorul de camera preliminara a nesocotit flagrant dispozitiile art.202 Cod procedura penala care reglementeaza conditiile prevazute de art.207 Cod procedura penala privind mentinerea masurii arestarii preventive, avand in vedere ca temeiurile care au stat la baza luarii acestei masuri nu mai subzista si nici nu au aparut temeiuri noi care sa justifice mentinerea acestei masuri.
Examinand incheierea contestata judecatorul de camera preliminara din cadrul Curtii a retinut urmatoarele:
Inculpatul V. A. a fost trimis in judecata prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial O., intocmit la data de 07 aprilie 2014, pentru savarsirea infractiunilor de trafic de influenta, prev. si ped. de art.291 alin.1 Cod penal, cu referire la art.6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal, iar prin Incheierea nr.12/18.03.2014 pronuntata de Tribunalul S. M. in dosar cu numar 736/83/2014, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 17/DLC/24.03.2014 a Curtii de Apel O. s-a dispus arestarea preventiva a acestuia.
Masura a fost mentinuta prin Incheierea nr.9/10.04.2014 a Curtii de Apel O. prin care s-a admis contestatia formulata de DNA Serviciul Teritorial O. impotriva Incheierii 9/10.04.2014 a Tribunalului S. M. prin care s-a dispus inlocuirea masurii arestului preventiv cu masura controlului judiciar pana la solutionarea cauzei.
Potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedura penala, masura preventiva se inlocuieste, din oficiu sau la cerere, cu o masura preventiva mai usoara, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru luarea acesteia si, in urma evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei si a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciaza ca masura preventiva mai usoara este suficienta pentru realizarea scopului prevazut la art. 202 alin. 1 Cod procedura penala.
Raportat la dispozitiile legale mai sus aratate s-a constatat ca in speta sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru luarea masurii preventive, la dosarul cauzei existand presupunerea rezonabila ca inculpatul ar fi savarsit infractiunea pentru care a fost trimis in judecata. In acest sens au fost retinute denunturile reprezentantului SC M. T. SRL O. (din data de 25.07.2013 si 31.07.2013), inscrisul invocat de acelasi reprezentant in cel de-al doilea memoriu (ce se afla la fila 12 dos. urm. pen. si care ar reprezenta insemnari facute de inculpatul V.A.), memoriul intocmit de catre societatea denuntatorului si actele doveditoare ale memoriului, intocmite la solicitarea ambilor inculpati, declaratiile martorilor B.I. si N. M. L., precum si procesele verbale de redare a interceptarilor convorbirilor telefonice purtate de inculpatii A. V. (filele 97 - 129, 149 - 172, 200 - 221, 298 - 330, 335 - 341, 359 - 370, 391 - 392, etc.) si V. A. (filele 132 - 145, 175 - 189, 222 - 233, 290 - 297, 331 - 334, 350 - 358, 385 - 390, etc.), dar si de alte persoane respectiv G. G. (filele 191 - 196, 234 - 237), H. V. (filele 238 - 283) si I. S. (filele 349, 372 - 384), precum si procesul verbal de redare in forma scrisa a convorbirii ambientale purtate la data de 10.10.2013.
Referitor la oportunitatea mentinerii masurii arestarii preventive, se constata ca faza urmaririi penale a fost finalizata, organele de urmarire penala administrand toate probele pe care le-au considerat utile in cauza, a fost emis rechizitoriul si a fost sesizata instanta, cauza aflandu-se la judecatorul de camera preliminara.
S-a apreciat ca in acest moment procesual nu se mai impune mentinerea masurii arestarii preventive a inculpatului, fiind suficienta plasarea acestuia in arest la domiciliu.
Pentru a dispune in acest sens s-a avut in vedere ca, intr-adevar, infractiunea pentru care este judecat inculpatul este o infractiune grava, insa potrivit practicii CEDO (hotararea in cauza B. contra Austria) instanta este obligata ca aprecierea in concret a pericolului pe care l-ar prezenta punerea in libertate a acestuia sa nu se faca exclusiv in functie de gravitatea faptei si a pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea respectiva intrucat s-ar elimina de plano posibilitatea punerii in libertate a unei persoane acuzata de fapte grave.
In cauza K. contra Polonia s-a aratat ca mentinerea unei suspiciuni rezonabile ca persoana arestata a comis o infractiune este o conditie sine qua non pentru legalitatea luarii masurii arestarii preventive, dar dupa o anumita perioada de timp ea nu mai este suficienta; daca la momentul luarii masurii arestarii preventive - 18.03.2014, motivul privind gravitatea faptei retinuta in sarcina inculpatului a fost suficient pentru a justifica privarea sa de libertate, totusi, cu trecerea timpului acest motiv si-a pierdut inevitabil din relevanta, cu atat mai mult cu cat infractiunile pentru care este judecat inculpatul nu au fost percepute in mod direct de opinia publica, ca si in cazul altor infractiuni de pericol care se comit prin fapte de violenta.
S-a considerat ca la aprecierea pericolului concret pentru ordinea publica trebuie verificate o serie de alte aspecte relevante precum caracterul individului sau al inculpatului, moralitatea sa, antecedentele penale, profesia, domiciliul, starea materiala, gradul de integrare sociala, faptul daca are sau nu are loc de munca, natura infractiunilor si ecoul produs de acesta in randul opiniei publice.
S-a constatat ca inculpatul nu are antecedente penale, este integrat in comunitatea din care provine si in randul careia traieste, este casatorit, avand o situatie materiala buna si stabila, la dosarul cauzei neexistand date din care sa rezulte ca acesta este o persoana imorala sau neintegrata social.
Totodata s-a apreciat ca impunerea in sarcina inculpatului a obligatiilor prevazute de art.221 alin.2 lit. a) si b) Cod procedura penala sunt de natura a asigura buna desfasurare a procesului penal care se desfasoara impotriva inculpatului si a-l impiedica pe acesta sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea unor parti sau a martorilor.
Pentru motivele mai sus aratate, Curtea, in baza art. 425/1 alin.7 punctul 2 litera a) Cod procedura penala rap. la art. 205 Cod procedura penala a admis contestatia formulata de inculpatul V. A., fiul lui N. si M., aflat in Penitenciarul O. impotriva Incheierii penale nr.16 data de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul S. M. in 09.05.2014, pe care a desfiintat-o in parte in sensul ca a inlaturat dispozitia privind mentinerea masurii arestului preventiv al inculpatului, si in consecinta, in baza art.242 alin.2 Cod procedura penala a dispus inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura arestului la domiciliu, pe o durata de 30 zile, incepand cu data de 15.05.2014 pana la data de 13 iunie, inclusiv.
In baza art.221 alin.1 Cod procedura penala a impus inculpatului obligatia de a nu parasi imobilul unde are domiciliul, situat in localitatea B., S. N., numarul xx, scara x, apartamentul xx fara permisiunea organului judiciar care a dispus masura sau in fata caruia se afla cauza.
In baza art.221 alin.2 Cod procedura penala a impus inculpatului ca pe durata arestului la domiciliu sa respecte obligatiile prevazute de lit. a) si b) ale art.221, respectiv:
- sa se prezinte in fata judecatorului de camera preliminara sau a instantei de judecata ori de cate ori este chemat
- sa nu comunice cu ceilalti inculpati, cu martorii ori expertii indicati in rechizitoriu precum si cu alti participanti la comiterea infractiunilor retinute in sarcina sa.
S-a dispus punerea de indata in libertate a inculpatului V. A. daca nu este arestat in alta cauza.
In baza art. 221 alin. 4 Cod procedura penala s-a atras atentia inculpatului ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii sau a obligatiilor care ii revin, masura arestului la domiciliu poate fi inlocuita cu masura arestarii preventive.
In baza art. 221 alin. 8 Cod procedura penala, copia incheierii a fost comunicata la Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, Serviciului Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor si Politiei de Frontiera Romane.
In baza art. 275 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas in sarcina acestuia.
INLOCUIREA MASURII ARESTARII. PRESCHIMBARE INCHEIEREA PENALA NR. 48/CC/15 mai 2014 Dosar nr. 924/83/2014/a3
CURTEA DE APEL ORADEA
Sectia penala si pentru cauze cu minori
In contestatia formulata de inculpatul V.A. a fost desfiintata in parte incheierea penala contestata, in sensul ca s-a dispus inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura arestului la domiciliu. Curtea a apreciat ca fiind suficienta plasarea acestuia in arest la domiciliu.
In aprecierea pericolului concret pentru ordinea publica trebuie verificate o serie de alte aspecte relevante precum caracterul individului sau al inculpatului, moralitatea sa, antecedentele penale, profesia, domiciliul, starea materiala, gradul de integrare sociala, faptul daca are sau nu are loc de munca, natura infractiunilor si ecoul produs de acesta in randul opiniei publice.
Prin incheierea penala nr. 16/jcp/09.05.2014 Tribunalul Satu Mare in baza art. 348 raportat la art. 207 alin. 4 si 6 Cod procedura penala a mentinut masura arestului preventiv a inculpatilor A. V., detinut in Arestul I.P.J. S. M. si V. A., detinut in Penitenciarul O..
In baza art. 275 alin. 3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare au ramas in sarcina statului.
Pentru a pronunta aceasta incheiere Tribunalul S. M. a retinut urmatoarele:
Prin Rechizitoriul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial O. emis la data de 07.04.2014 si inregistrat pe rolul instantei la data de 09.04.2014 sub dosar cu numar 924/83/2014 s-a dispus, printre altele, trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv a inculpatilor pentru savarsirea infractiunilor de trafic de influenta, prev. de art.291 alin.1 Cod penal, cu referire la art.6 din Legea nr.78/2000 si cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal.
Fata de inculpati s-a dispus, in cursul urmaririi penale, arestarea preventiva pe o durata de 29 de zile prin Incheierea penala nr. 12/JDL/18.03.2014 pronuntata de Tribunalul S. M., iar cu acea ocazie s-a retinut ca sunt indeplinite toate conditiile prevazute de lege, in ce priveste luarea masurii arestarii preventive in cursul urmaririi penale, fata inculpati, atat cu privire la existenta probelor din care rezulta suspiciunea rezonabila privind savarsirea infractiunii de trafic de influenta, in forma continuata de catre inculpati cat si cu privire la conditia proportionalitatii si a subsidiaritatii acestei masuri, respectiv a incidentei cazului de arestare prevazut la art. 223 alin. 2 teza intai Cod procedura penala.
Dupa sesizarea instantei, s-a procedat la verificarea masurii preventive in procedura de camera preliminara, in conformitate cu prev. art. 207 Cod procedura penala ocazie cu care, prin Incheierea nr. 9/10.04.2014 pronuntata de Tribunalul S. M. in dosar nr. 924/83/2014/a1, a fost inlocuita masura arestului preventiv luata fata de inculpati cu masura controlului judiciar, pana la solutionarea definitiva a cauzei.
Impotriva acestei incheierii cu nr.9/10.04.2014 a declarat contestatie DNA - Serviciul Teritorial O., admisa prin decizia penala nr. 38/CC/ 15.04.2014 Curtii de Apel O.
In cauza, in raport de actele si lucrarile aflate in dosarul nr. 74/P/2013 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial O., judecatorul de camera preliminara a apreciat ca pentru a se asigura o buna desfasurare in continuare a procesului penal, se impune in continuare mentinerea inculpatilor in stare de arest preventiv, fara a fi astfel incalcate dispozitiile legale privind durata rezonabila a masurii preventive privative de libertate.
In ce priveste respectarea dreptului la libertate a inculpatilor este adevarat ca detentia preventiva trebuie sa aiba un caracter exceptional, starea de libertate fiind starea normala - si ea nefiind admis sa se prelungeasca dincolo de limitele rezonabile - independent de faptul ca ea se va computa sau nu din pedeapsa, insa in jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului, aprecierea limitelor rezonabile ale unei detentii provizorii se face luandu-se in considerare circumstantele concrete ale fiecarui caz, pentru a vedea in ce masura "exista indicii precise cu privire la un interes public real care, fara a fi adusa atingere prezumtiei de nevinovatie, are o pondere mai mare decat cea a regulii generale a judecarii in stare de libertate".
Prin urmare, instanta este obligata sa vegheze la un just echilibru intre masura privarii de libertate pe de o parte si interesul public de protectie a cetatenilor impotriva comiterii de infractiuni grave, dedus din modul de savarsire al faptei cu privire la care exista indicii ca a avut loc cu participarea inculpatului si din consecintele acesteia.
Referitor la solicitarile aparatorilor alesi ai inculpatilor, judecatorul de camera preliminara, a apreciat ca masura preventiva a controlului judiciar si a arestului la domiciliu nu sunt suficiente pentru a asigura buna desfasurare a procesului penal, raportat la circumstantele concrete ale spetei, impunand de moment derularea procedurilor judiciare cu inculpatii in stare de arest preventiv, considerente pentru care a respins-o.
Fata de cele ce preced in conformitate cu disp. 348 raportat la art. 207 alin. 4 si 6 Cod procedura penala, judecatorul de camera preliminara procedand la verificarea legalitatii si temeiniciei masurii luate fata de inculpati a constatat faptul ca ansamblul temeiurilor care au generat luarea masurii impun in continuare privarea de libertate a acestora.
Impotriva incheierii penale mai sus aratate a formulat contestatie inculpatul V. A., solicitand admiterea acesteia, desfiintarea incheierii contestate si, in principal respingerea mentinerii masurii arestarii preventive dispusa fata de el sau, in subsidiar, inlocuirea acesteia cu masura arestului la domiciliu sau cu masura controlului judiciar.
In motivarea contestatiei s-a aratat ca judecatorul de camera preliminara a nesocotit flagrant dispozitiile art.202 Cod procedura penala care reglementeaza conditiile prevazute de art.207 Cod procedura penala privind mentinerea masurii arestarii preventive, avand in vedere ca temeiurile care au stat la baza luarii acestei masuri nu mai subzista si nici nu au aparut temeiuri noi care sa justifice mentinerea acestei masuri.
Examinand incheierea contestata judecatorul de camera preliminara din cadrul Curtii a retinut urmatoarele:
Inculpatul V. A. a fost trimis in judecata prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial O., intocmit la data de 07 aprilie 2014, pentru savarsirea infractiunilor de trafic de influenta, prev. si ped. de art.291 alin.1 Cod penal, cu referire la art.6 din Legea 78/2000 cu aplicarea art.35 alin.1 Cod penal, iar prin Incheierea nr.12/18.03.2014 pronuntata de Tribunalul S. M. in dosar cu numar 736/83/2014, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 17/DLC/24.03.2014 a Curtii de Apel O. s-a dispus arestarea preventiva a acestuia.
Masura a fost mentinuta prin Incheierea nr.9/10.04.2014 a Curtii de Apel O. prin care s-a admis contestatia formulata de DNA Serviciul Teritorial O. impotriva Incheierii 9/10.04.2014 a Tribunalului S. M. prin care s-a dispus inlocuirea masurii arestului preventiv cu masura controlului judiciar pana la solutionarea cauzei.
Potrivit art. 242 alin. 2 Cod procedura penala, masura preventiva se inlocuieste, din oficiu sau la cerere, cu o masura preventiva mai usoara, daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru luarea acesteia si, in urma evaluarii imprejurarilor concrete ale cauzei si a conduitei procesuale a inculpatului, se apreciaza ca masura preventiva mai usoara este suficienta pentru realizarea scopului prevazut la art. 202 alin. 1 Cod procedura penala.
Raportat la dispozitiile legale mai sus aratate s-a constatat ca in speta sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru luarea masurii preventive, la dosarul cauzei existand presupunerea rezonabila ca inculpatul ar fi savarsit infractiunea pentru care a fost trimis in judecata. In acest sens au fost retinute denunturile reprezentantului SC M. T. SRL O. (din data de 25.07.2013 si 31.07.2013), inscrisul invocat de acelasi reprezentant in cel de-al doilea memoriu (ce se afla la fila 12 dos. urm. pen. si care ar reprezenta insemnari facute de inculpatul V.A.), memoriul intocmit de catre societatea denuntatorului si actele doveditoare ale memoriului, intocmite la solicitarea ambilor inculpati, declaratiile martorilor B.I. si N. M. L., precum si procesele verbale de redare a interceptarilor convorbirilor telefonice purtate de inculpatii A. V. (filele 97 - 129, 149 - 172, 200 - 221, 298 - 330, 335 - 341, 359 - 370, 391 - 392, etc.) si V. A. (filele 132 - 145, 175 - 189, 222 - 233, 290 - 297, 331 - 334, 350 - 358, 385 - 390, etc.), dar si de alte persoane respectiv G. G. (filele 191 - 196, 234 - 237), H. V. (filele 238 - 283) si I. S. (filele 349, 372 - 384), precum si procesul verbal de redare in forma scrisa a convorbirii ambientale purtate la data de 10.10.2013.
Referitor la oportunitatea mentinerii masurii arestarii preventive, se constata ca faza urmaririi penale a fost finalizata, organele de urmarire penala administrand toate probele pe care le-au considerat utile in cauza, a fost emis rechizitoriul si a fost sesizata instanta, cauza aflandu-se la judecatorul de camera preliminara.
S-a apreciat ca in acest moment procesual nu se mai impune mentinerea masurii arestarii preventive a inculpatului, fiind suficienta plasarea acestuia in arest la domiciliu.
Pentru a dispune in acest sens s-a avut in vedere ca, intr-adevar, infractiunea pentru care este judecat inculpatul este o infractiune grava, insa potrivit practicii CEDO (hotararea in cauza B. contra Austria) instanta este obligata ca aprecierea in concret a pericolului pe care l-ar prezenta punerea in libertate a acestuia sa nu se faca exclusiv in functie de gravitatea faptei si a pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea respectiva intrucat s-ar elimina de plano posibilitatea punerii in libertate a unei persoane acuzata de fapte grave.
In cauza K. contra Polonia s-a aratat ca mentinerea unei suspiciuni rezonabile ca persoana arestata a comis o infractiune este o conditie sine qua non pentru legalitatea luarii masurii arestarii preventive, dar dupa o anumita perioada de timp ea nu mai este suficienta; daca la momentul luarii masurii arestarii preventive - 18.03.2014, motivul privind gravitatea faptei retinuta in sarcina inculpatului a fost suficient pentru a justifica privarea sa de libertate, totusi, cu trecerea timpului acest motiv si-a pierdut inevitabil din relevanta, cu atat mai mult cu cat infractiunile pentru care este judecat inculpatul nu au fost percepute in mod direct de opinia publica, ca si in cazul altor infractiuni de pericol care se comit prin fapte de violenta.
S-a considerat ca la aprecierea pericolului concret pentru ordinea publica trebuie verificate o serie de alte aspecte relevante precum caracterul individului sau al inculpatului, moralitatea sa, antecedentele penale, profesia, domiciliul, starea materiala, gradul de integrare sociala, faptul daca are sau nu are loc de munca, natura infractiunilor si ecoul produs de acesta in randul opiniei publice.
S-a constatat ca inculpatul nu are antecedente penale, este integrat in comunitatea din care provine si in randul careia traieste, este casatorit, avand o situatie materiala buna si stabila, la dosarul cauzei neexistand date din care sa rezulte ca acesta este o persoana imorala sau neintegrata social.
Totodata s-a apreciat ca impunerea in sarcina inculpatului a obligatiilor prevazute de art.221 alin.2 lit. a) si b) Cod procedura penala sunt de natura a asigura buna desfasurare a procesului penal care se desfasoara impotriva inculpatului si a-l impiedica pe acesta sa zadarniceasca aflarea adevarului prin influentarea unor parti sau a martorilor.
Pentru motivele mai sus aratate, Curtea, in baza art. 425/1 alin.7 punctul 2 litera a) Cod procedura penala rap. la art. 205 Cod procedura penala a admis contestatia formulata de inculpatul V. A., fiul lui N. si M., aflat in Penitenciarul O. impotriva Incheierii penale nr.16 data de judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul S. M. in 09.05.2014, pe care a desfiintat-o in parte in sensul ca a inlaturat dispozitia privind mentinerea masurii arestului preventiv al inculpatului, si in consecinta, in baza art.242 alin.2 Cod procedura penala a dispus inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura arestului la domiciliu, pe o durata de 30 zile, incepand cu data de 15.05.2014 pana la data de 13 iunie, inclusiv.
In baza art.221 alin.1 Cod procedura penala a impus inculpatului obligatia de a nu parasi imobilul unde are domiciliul, situat in localitatea B., S. N., numarul xx, scara x, apartamentul xx fara permisiunea organului judiciar care a dispus masura sau in fata caruia se afla cauza.
In baza art.221 alin.2 Cod procedura penala a impus inculpatului ca pe durata arestului la domiciliu sa respecte obligatiile prevazute de lit. a) si b) ale art.221, respectiv:
- sa se prezinte in fata judecatorului de camera preliminara sau a instantei de judecata ori de cate ori este chemat
- sa nu comunice cu ceilalti inculpati, cu martorii ori expertii indicati in rechizitoriu precum si cu alti participanti la comiterea infractiunilor retinute in sarcina sa.
S-a dispus punerea de indata in libertate a inculpatului V. A. daca nu este arestat in alta cauza.
In baza art. 221 alin. 4 Cod procedura penala s-a atras atentia inculpatului ca, in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii sau a obligatiilor care ii revin, masura arestului la domiciliu poate fi inlocuita cu masura arestarii preventive.
In baza art. 221 alin. 8 Cod procedura penala, copia incheierii a fost comunicata la Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, Serviciului Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor si Politiei de Frontiera Romane.
In baza art. 275 alin. 3 Cod procedura penala, cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas in sarcina acestuia.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Procedura civila si penala (cai de atac, competente etc.)
Recurs inadmisibil - Decizie nr. DP148/R/2008 din data de 31.03.2009Apel respins ca tardiv formulat - Sentinta civila nr. 1053 din data de 23.12.2015
Gresita conexare a 2 cauza si gresita dobandire a calitatii de inculpat ca urmare a admiterii plangerii , art 278 al 8 , lit a c p p . Casare cu trimitere pentru respectarea art 372 c p p - Decizie nr. 121 din data de 30.04.2010
Admiterea plingerii si trimiterea cauzei la prim-procuror pentru motivare. Inadmisibilitatea acestei solutii fata de dispozitiile art.278 ind 1 al.8 C.p.p. - Decizie nr. 4 din data de 12.01.2009
ART.220 CP. MODALITATEA DE SESIZARE A INSTANTEI ANTERIOR INTRARII IN VIGOARE A LEGII 247/2005. - Decizie nr. 113 din data de 28.01.2009
Competenta materiala de solutionare a unei exceptii de nelegalitate, invocata dupa intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila, intr-un proces inceput sub incidenta vechiului Cod de procedura civila – regulator de competenta. - Sentinta civila nr. 129/F din data de 25.09.2014
Termenul de prescriptie a dreptului de a cere restituirea taxei speciale pentru autoturisme si autovehicule, raportat la jurisprudenta Curtii de Justitie a Uniunii Europene. - Decizie nr. 2066/R din data de 11.09.2014
Noul cod de procedura civila - Recurs. TVA tranzactii imobiliare. Efectele deciziei CJUE pronuntata la data de 07.11.2013 in cauzele conexe C-249/12 si C-250/12 (Tulica si Plavosin). Regim juridic nulitate acte administrativ fiscale. - Decizie nr. 1110/R din data de 28.03.2014
Noul cod de procedura civila - Recurs CASJ. Nivelul contributiei la FNUASS aferent veniturilor din profesii libere si comerciale, in anul 2009, este de 6,5 %. Decizie Curtea constitutionala nr. 439/2013. Legalitate decizie de impunere emisa de CASJ sub ac - Decizie nr. 1759/R din data de 06.06.2014
Noul cod de procedura civila - Apel impotriva incheierii de respingere ca inadmisibila a cererii de interventie accesorie – art. 64 alin. 4 c.pr.civ. Cerere interventie accesorie consilier local in litigiu avand ca obiect obligare Consiliu Local la adopta - Decizie nr. 2/Ap din data de 13.06.2014
Achizitii publice. Respingere ca tardiva a contestatiei la CNSC. Legalitate decizie CNSC - Art. 256 ind. 2 alin. 1 lit. b) raportat la art. 3 lit. z) din OUG nr. 34/2006 (Decizia nr. 1967/R/8.08.2014,Dosar nr. 350/64/2014 – redactat jud. M.I.M.) - Decizie nr. 1967/R din data de 08.08.2014
Exigenta motivarii masurii luate printr-un act administrativ este necesara pentru verificarea legalitatii acestuia. - Decizie nr. 1718/R din data de 04.04.2013
Actiune formulata de instanta de contencios administrativ impotriva Deciziei de impunere emisa de CASJ B pentru plata obligatiei la CAS si majorarea dobanzilor. Admisibilitatea actiunii. Legalitatea deciziei de impunere emisa de CASJ – Sanctiunea nelega - Decizie nr. 2075/R din data de 17.04.2013
Admisibilitatea cererii de revizuire in conditiile dovedirii de revizuenta a indeplinirii conditiilor prevazute de art. 322 pct. 2 Cod procedura civila. In sens contrar cererea de revizuire se va respinge ca neintemeiata si nelegala - Decizie nr. 436/R din data de 31.01.2013
1. In cazul veniturilor pentru care exista atat obligatia evidentierii, cat si obligatia declararii, daca veniturile au fost evidentiate in actele contabile sau in alte documente legale, dar nu au fost declarate la organul fiscal competent, nu se poate di - Decizie nr. 105/Ap din data de 03.10.2013
Audierea unui numar de martori in faza actelor premergatoare nu confera procesului verbal de consemnare a acestor audieri caracterul de proba ilegala. Incalcarea dreptului aparatorului de a asista la aceste audieri este sanctionata cu nulitatea relativa - Decizie nr. 365/R din data de 11.04.2013
Exceptia de nelegalitate prevazuta de art. 4 din Legea nr. 554/2004 – efecte In cazul admiterii exceptiei de nelegalitate instanta in fata careia s-a ridicat exceptia va solutiona cauza, fara a tine seama de actul a carui nelegalitate a fost ... - Decizie nr. 560/R din data de 08.02.2012
Nu se poate dispune, printr-o incheiere de indreptare a erorii materiale data in camera de consiliu, fara citarea partilor, ulterior redactarii minutei si pronuntarii hotararii, schimbarea incadrarii juridice retinute prin actul de sesizare al insta... - Decizie nr. 232/R din data de 16.03.2012
Traficul de persoane. Individualizarea judiciara a pedepsei. Criterii de apreciere. - Decizie nr. 129/R din data de 20.12.2011
Continutul convorbirilor telefonice interceptate in baza autorizatiei date de judecator in conditii de legalitate pot fi valorificate sub aspect probator de instanta investita cu solutionarea cauzei in fond, in masura in care acestea se coroboreaza c... - Decizie nr. 36/R din data de 19.01.2012