Aplicarea in timp a Codului de procedura civila de la 1865 si ale Legii nr.85/2006 in forma anterioara modificarilor prin Legea nr. 76/2012.

(Decizie nr. 453 din data de 25.06.2015 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti)

Domeniu Procedura civila si penala (cai de atac, competente etc.) | Dosare Curtea de Apel Bucuresti | Jurisprudenta Curtea de Apel Bucuresti

Domeniul: Litigii cu profesionisti. Aspecte de drept Procedural
Aplicarea in timp a Codului de procedura civila de la 1865 si ale Legii nr.85/2006 in forma anterioara modificarilor prin Legea nr. 76/2012. Natura cererilor de anulare transferuri patrimoniale aferente procedurii insolventei.

Potrivit articolului 3 alin. 1 din 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii 134/2010 privind Codul de procedura civila, dispozitiile Codului de procedura civila se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea in vigoare a acestuia.
Articolul 3 alin. 2 din Legea nr.76/2012 prevede ca procesele incepute prin cereri depuse, in conditiile legii,(...) inainte de intrarea in vigoare a Codului de procedura civila raman supuse legii vechi, chiar daca sunt inregistrare la instanta dupa aceasta data.
Din interpretarea dispozitiilor Legii nr.85/2006 rezulta ca orice cerere de anulare a transferurilor de drepturi patrimoniale reprezinta o cerere aferenta procedurii insolventei si are natura juridica a unei cereri incidentale.
In aceste conditii, cererea de anulare a transferurilor de drept patrimoniale urmeaza acelasi regim juridic ca si cererea de deschidere a procedurii insolventei.

- Articolul 3 alin.1 din Legea nr.76/2012, articolul 3 alin. 2 din Legea nr.75/2012, Cod procedura civila 1865, Legea nr. 85/2006;

(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A V-A CIVILA,
DECIZIA CIVILA NR.453 din 25.06.2015)

Prin Sentinta civila nr.789/10.03.2015 pronuntata de Tribunalul Ilfov � Sectia Civila in dosarul nr.2125/93/2012/a21 s-a admis cererea formulata de reclamanta E. B.&D. S.R.L prin C. I. I. B.-I. R. R. impotriva paratei creditoare G. A. SRL si impotriva E. B. & D. SRL prin administrator special, s-a constatat nulitatea transferurilor patrimoniale efectuate in dauna creditorilor, a fost obligata parata - beneficiar la restituirea sumelor, s-a dispus anularea girului dat in favoarea G. A. SRL pe biletul la ordin seria UGBI3BB nr.0436635 emis de F. P. C.   SRL la 05.11.2013, cu scadenta la 05.02.2014, pentru suma de 29.952,1 lei, operat in contabilitate la 05.02.2014, s-a constatat nulitatea platii operate contabil la data de 05.02.2014, a fost obligata parata G. A. SRL la restituirea sumei de 29.952,1 lei pe cheltuiala acesteia, a fost obligata parata G. A. SRL la restituirea sumei de 29952,1 lei, pe cheltuiala acesteia, a fost obligata parata G. A. SRL la plata catre reclamanta dobanzilor legale aferente debitului principal de 29952,1 lei, calculate incepand cu data operarii in contabilitate, 05.02.2014, si pana la plata efectiva a acestora potrivit cu dispozitiilor din OG nr.13/2011.
Pentru a pronunta aceasta solutie, prima instanta a retinut urmatoarele :
�Pe fond, instanta retine ca in fapt, prin Sentinta civila nr. 3403 din data de 15/11/2013 pronuntata de Tribunal Ilfov Sectia Civila, in dosarul 2125/93/2012 a fost deschisa procedura generala a insolventei debitorului.
Prin adresa comunicata debitoarei la data de 18.11.2013 i-au fost aduse la cunostinta in mod expres dispozitiile art. 46 si urm. din Legea nr. 85/2006 si a fost solicitata prezentarea documentelor si informatiilor necesare pana la data de 25.11.2013.
Notificarea privind deschiderea procedurii de insolventa a fost publicata in Buletinul procedurilor de insolventa nr. 20420/02.12.2013.
Notificarea a fost primita de Garanti Bank S.A. la data de 03.12.2013.
In anul 2014 debitoarea a depus o lista a creditorilor lista in care parata - beneficiar nu figura. Ulterior a fost deschisa si procedura falimentului fata de debitoare, sens in care a fost emisa notificarea privind deschiderea procedurii de faliment nr. 406/12.06.2014, publicata in Buletinul procedurilor de insolventa nr. 11376/16.06. Prin raportare la publicarile efectuate cu privire la deschiderea procedurii parata - beneficiar este prezumata ca a avut cunostinta despre situatia debitoarei, in conformitate cu prevederile Legii nr. 85/2006.
Procedura a fost deschisa la cererea creditorului L. S.R.L., cerere formulata la data de 20.09.2012.
Anterior, creditorul formulase o cerere de deschidere a procedurii insolventei inregistrata la data de 30.01.2012 ce a facut obiectul unui alt dosar, respectiv nr. 191/93/2012.
Creanta L. S.R.L. provenea din serviciile prestate de creditor si neachitate de catre debitoare izvorand din facturile fiscale nr. 95/30.06.2011, nr.97/30.06.2011, nr.98/30.06.2011 si nr. 106/21.07.2011.
Astfel, la sfarsitul anului 2011, debitoarea inregistra debite neachitate peste pragul de 45.000 lei.
Prin demersurile efectuate anterior datei de 20.09.2012 si in cadrul litigiului, debitoarea a intarziat momentul deschiderii procedurii insolventei astfel ca aceasta a fost deschisa abia la data de 15.11.2013.
Dupa deschiderea procedurii de insolventa debitoarea a refuzat sa puna la dispozitia administratorului judiciar documentele societatii, remiterea partiala a acestora fiind efectuata incepand cu luna iunie 2014, dupa deschiderea procedurii de faliment si in contextul in care societatea era supusa unui control din partea ANAF.
De la deschiderea procedurii pana in prezent, debitoarea nu a solicitat si nici nu a obtinut din partea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar avizarea sau acordul cu privire la operatiunile efectuate. Administratorul judiciar a fost obligat sa ia masuri in baza documentelor comunicate de catre terti.
Conform art. 79 si art. 80 alin. (1) lit. c) si f) din Legea nr. 852006, administratorul judiciar/lichidatorul poate introduce la judecatorul-sindic actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in cei trei ani anteriori deschiderii procedurii, a actelor incheiate in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii cu intentia tuturor partilor implicate de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a le leza in orice fel drepturile, precum si a platilor anticipate a datoriilor efectuate in cele 120 de zile anterioare deschiderii, daca scadenta lor fusese stabilita la o data ulterioara deschiderii procedurii.
In categoria prevazuta de textele susmentionate se incadreaza si actele a caror anulare se solicita prin prezenta cerere.
Din verificarea documentelor depuse de societate s-a constatat ca debitoarea a beneficiat incepand cu data de 21.10.2013 de mai multe bilete la ordin in baza carora era indreptatita sa primeasca diverse sume de bani. Aceste bilete la ordin deveneau scadente dupa data de 15.11.2013, data deschiderii procedurii de insolventa.
In balanta intocmita de societate la 15.11.2013 societatea inregistra in contul 413 - "efecte de primit" un sold de 3.376.766,41 lei.
Astfel, la data deschiderii procedurii,E. B. & D. S.R.L. avea de incasat de la debitorii sai suma de 3.376.766,41 lei.
Pentru aceasta, debitorii emisesera instrumente de garantare a platii (bilete la ordin) pe care E.B. & D. S.R.L. trebuia sa le incaseze, iar din sumele incasate sa isi achite datoriile, in ordinea vechimii acestora.
Astfel cum s-a precizat, inca din anul 2012 debitoarea inregistra debite neachitate catre creditorii ale caror creante sunt inscrise in tabelul de creante, altii decat parata din acest dosar. Debitoarea avea obligatia de a achita datoriile in ordinea vechimii lor, insa desi cererea de deschidere a procedurii de insolventa era introdusa cu mai mult de un an inainte, debitoarea nu a efectuat plata sumelor datorate catre creditorii ale caror creante aveau prioritate si a caror neacoperire a dus la deschiderea procedurii de faliment.
In plus, desi existau creante constatate prin hotarari executorii din datele de 13.02.2013 (Sentinta civila nr. 696 pronuntata de Judecatoria Buftea in dosarul nr. 6426/94/2012) si 14.01.2013 (Sentinta civila nr. 117 pronuntata de Judecatoria Buftea in dosarul nr. 8390/94/2012) prin care era obligata la plata datoriilor catre creditori, publicate pe portalul instantelor, deci cunoscute public, debitoarea de comun acord cu parata - beneficiar al sumelor a efectuat plati anticipate catre alt creditor decat cei care aveau drepturile conferite de un titlu executoriu pronuntat de o instanta.
Cu toata existenta acestor creante anterioare, debitoarea a girat biletele la ordin catre alti creditori noi. Niciuna dintre sumele care fac obiectul biletelor la ordin nu a fost afectata achitarii creantelor inscrise la masa credala.
Scopul acestor operatiuni frauduloase a fost acela de a favoriza noii creditori si de a pune creditorii ale caror creante erau anterioare in imposibilitate de a isi recupera creantele in procedura concursuala prin ocolirea procedurii legale de incasare a sumelor de bani in contul de lichidare si de distribuire a sumelor in cadrul procedurii colective.
Prin metoda aplicata de parati au fost sustrase sume de bani de la urmarirea creditorilor indreptatiti, deoarece, astfel cum s-a precizat, nicio suma ce facea obiectul biletelor la ordin nu a fost incasata in contul de lichidare.
Astfel, parata G. A. S.R.L. (referitor la care in contabilitatea societatii a fost identificata pana in prezent o singura factura in valoare de 9.456,88 lei) a stabilit scadenta obligatiilor de plata in anul 2014 (prin acceptarea biletului la ordin cu scadenta ulterioare deschiderii procedurii). Astfel, prin operatiunile a caror anulare se solicita prin prezenta cerere, debitoarea a platit anticipat datorii a caror scadenta a fost stabilita la o data ulterioara deschiderii procedurii.
Plata dispusa prin biletul la ordin a fost operata contabil la data 05.02.2014 ceea ce incadreaza operatiunile in categoria actelor pentru care era necesar acordul administratorului judiciar sau autorizarea judecatorului-sindic, acord care nu a fost niciodata solicitat si in consecinta niciodata acordat. Conform art. 46 din Legea nr. 85/2006 sunt nule toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii fara acordul administratorului judiciar sau fara autorizarea judecatorului sindic.
Drept consecinta, platile operate si operarea acestora in contabilitate sunt nule. In cazul in care debitoarea nu ar fi girat biletele la ordin, ea ar fi incasat, nu mai devreme de scadenta biletelor la ordin suma ce facea obiectul acestora, care ar fi fost distributa conform Legii nr. 85/2006.
Emitentul biletului la ordin a fost F. P. C. S.R.L., reprezentata legal la incheierea contractului cu E. B. & D. S.R.L. prin K. , care era si angajat al aceleiasi E. B. & D. S.R.L., deci nu se poate sustine ca emitentul biletului nu avea cunostinta despre nelegalitatea platii.
De asemenea, operatiunea se incadreaza in prevederile art. 80 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2006, suma pe care parata-beneficiar ar fi putut-o obtine in faliment, prin raportare la patrimoniul declarat de catre debitoare si calitatea de creditor chirografar care intra in concurs cu ceilalti creditori chirografari .
Parata a depus in sustinere cererilor inscrisuri, care cu exceptia facturii 94/16.08.2013 nu au fost identificate si in arhiva pusa la dispozitia lichidatorului judiciar de catre parata - debitor. Conform inscrisurilor depuse, care nu pot fi confruntate pentru a fi verificata realitatea cestora, plata facturilor pe care le emitea parata - beneficiar era stabilita la 10 zile de la emitere.
Cele doua facturi invocate (93/26.07.2013 si 94/16.08.2013) aveau astfel scadente la datele de 07.08.2013 si 26.08.2013.
Acestea au nascut in patrimoniul paratei - beneficiar un drept de creanta care la data deschiderii procedurii (15.11.2013) nu fusese stins prin plata, deci trebuia sa faca obiectul unei cereri de admitere a creantelor la masa creadala.
Parata nu a procedat conform legii, incasand la data de 05.02.2014 (deci dupa deschiderea procedurii, moment de la care se apreciaza incidenta art. 46 si urm. din Legea nr. 85/2006) suma de 29.952,1 lei.
Mentinerea dreptului de administrare invocata de parata - beneficiar (pe langa faptul ca dovedeste ca paratele cunosteau obligatiile ce le reveneau in cazul in care efectuau operatiuni dupa deschiderea procedurii si prin aceasta caracterul fraudulos al operatiunii) nu poate fi exercitata prin nesocotirea dispozitiilor art. 46 si urm. din Legea nr. 85/2006, respectiv, exercitarea comertului sub supravegherea judecatorului sindic sau administratorului judiciar.
A admite o alta varianta de interpretare a legii ar inseamna sa lipsim de efecte norma care marcheaza chiar debutul procedurii, respectiv a permite debitorului insolvent sa isi desfasoare activitatea ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat si a ii permite sa continue activitatea de prejudiciere a creditorilor de buna - credinta.
Ridicarea tardiva a dreptului de administrare nu este decat expresia demersurilor frauduloase savarsite de debitor care a reusit prin diverse actiuni si cereri sa intarzie deschiderea procedurii de la 20.09.2012 (data introducerii cererii de deschidere a procedurii) pana in 03.06.2014, interval in care a instrainat patrimoniul societatii si a dispus plata directa sau prin bilete la ordin catre alti creditori decat cei inscrisi la masa credala.
Parata sustine lipsa interesului in formularea cererii.
In realitate, examinand si situatia de fapt prezentata mai sus, interesul creditorilor este cu atat mai actual cu cat parata - beneficiar nu a dobandit calitatea de creditor participant la procedura falimentului E. B. & D. S.R.L., insa a prejudiciat creditorii inscrisi in tabelul de creante prin obtinerea preferentiala a sumelor ce au facut obiectul biletului la ordin. Drepturile creditorilor de buna credinta nu pot fi exercitate decat in cadrul procedurii de insolventa a paratei - debitor, astfel incat interesul acestora este de netagaduit.
Conform disp. art.535 C.civ. sunt bunuri lucrurile, corporale sau necorporale, care constituie obiectul unui drept patrimonial.
Astfel, obiectul operatiunii contestate poarta asupra unor bunuri mobile, respectiv banii care prin metodele explicate au ocolit ilegal patrimoniul debitoarei si au adus un beneficiu prioritar necuvenit fata de creditorii inscrisi la masa credala. In ce priveste posibila excludere a operatiunii de la prevederile lit. d) , precizam ca nici aceasta nu este intemeiata. Transferul de proprietate la care se refera textul normativ poate fi concretizat inclusiv printr-o cesiune de creanta care are ca efect transmiterea unei creante, cu efectul unei translatii a dreptului de proprietate asupra sumelor de bani ce trebuiau incasate de debitor dar sunt transferate catre tert. Pe de alta parte, daca parata - beneficiar a acceptat biletul la ordin cu scadenta ulterioara deschiderii procedurii, rezulta ca implicit a acceptat decalarea scadentei obligatiei debitoarei. Din aceasta perspectiva, creanta sa a devenit scadenta dupa data de 15.11.2013, deci girul biletului la ordin si plata au fost facute pentru o obligatie scadenta ulterior datei deschiderii procedurii.
Una dintre sustinerile paratei formulata in cadrul intampinarii face referire la un efect translativ al drepturilor conferite debitoarei de catre emitentul biletelor la ordin, drepturi care ar fi transmise prin gir, nascand la data girului o relatie directa intre aceasta si emitent prin care i-ar fi fost transmise toate drepturile asupra emitentului si au fost stinse obligatiile debitoarei .
O asemenea acceptiune a efectelor girului echivaleaza cu o modalitate de stingere a datoriei si nicidecum cu simplul gir.
Girul a fost actul generator al prejudiciului incercat de debitoare.
Este adevarat ca potrivit dispozitiilor art. 16 din Legea nr. 58/1934 prin gir s-au transmis drepturile izvorand din titlu - bilet la ordin, insa, in cazul debitoarei, girul constituie plata anticipata si disciminatorie in raport cu ceilalti creditori, catre giratar, iar , cu atat mai mult, daca   plata era scadenta dupa data deschiderii procedurii, este sanctionata in mod expres de dispozitiile art. 80 alin. 1. lit. f din Legea nr. 85/2006, cu nulitatea.
La fel de adevarat este ca existenta instrumentului de garantare/plata este reglementata de prevederile legii privind cambia si biletul la ordin, insa actiunea intemeiata pe dispozitiile Legii nr. 85/2006 este reglementata de o lege speciala, care de data aceasta este chiar legea privind procedura insolventei.
Imposibilitatea anularii girului prevazuta de Legea cambiei si biletului la ordin priveste girul care nu a fost dat pentru fraudarea creditorilor.
In speta insa este vorba despre un gir fondat pe o cauza ilicita, dat prin si pentru fraudarea creditorilor.
Invocarea imposibilitatii anularii deoarece s-ar aduce o "grava atingere raporturilor juridice nascute prin operatiunile cu bilete la ordin" este neintemeiata, deoarece prin procedeul aplicat de parate s-a adus atingere tocmai raporturilor de drept preexistente girului, respectiv rapoartelor obligationale dintre debitoare si creditorii anteriori, carora nu li s-a acordat copensarea corespunzatoare a aportlui lor la patrimoniul din care profitat preferential numai parata - beneficiar.
In ce priveste invocarea art. 82 din lege, parata - beneficiar afirma ca operatiunea de girare este o modalitate de realizare a activitatii curente a debitoarei fiind astfel exceptata de la aplicarea art. 79 si urm. din lege.
Prezenta instanta retine ca aceasta aparare este neintemeiata tocmai prin perspectiva operatiunilor desfasurate de debitoare in perioada premergatoare si ulterioara deschiderii procedurii, operatiuni constand in stornarea facturilor primite si restituirea bunurilor catre creditorii care ar fi trebuit sa isi valorifice drepturile in cadrul procedurii insolventei si girarea preferentiala catre unii creditori a biletelor la ordin primite de la societatile controlate sau in care actionau aceleasi persoane care au desfasurat activitate si in cadrul debitoarei.
In conditiile aratate mai sus nu se poate sustine ca paratele nu au avut cunostinta despre deschiderea procedurii, concluzia evidenta fiind aceea ca incasarea biletului la ordin dupa deschiderea procedurii, coroborata cu depunerea documentelor contabile de catre debitoare doar dupa operarea tuturor biletelor la ordin, probeaza chiar manifestarea deciziei comune de eludare initiata anterior datei de 15.11.2013.
Raportand afirmatia paratei conform careia obligatiile debitoarei   au fost stinse prin efectul girului, reiese in mod evident ca in acceptiunea acesteia a fost efectuat transferul unor drepturi patrimoniale anterior deschiderii procedurii pentru obligatii scadente ulterior datei deschiderii procedurii, ceea ce incadreaza operatiunea in categoria actelor anulabile. Asadar, prin intampiare se incearca doar sa se creeze impresia unei bune-credinte, cand, in realitate actele paratelor au fost facute in deplina cunostinta de cauza atat a conditiilor cat si a efectelor acestora.
In cadrul intampinarii parata arata ca prin acordarea girului nu s-a realizat decat o simpla operatiune de garantare a platii.
Frauda creditorilor devine cu atat mai evidenta cu cat prin chiar propria aparare parata recunoaste ca anterior cu numai doua saptamani deschiderii procedurii creanta sa a devenit dintr-o creanta chirografara, o creanta garantata.
Or, conform dispozitiilor art. 80 din Legea nr. 85/2006 sunt anulabile chiar acele operatiuni prin care au fost constituite ori perfectate garantii reale pentru o creanta care era chirografara, efectuate in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.
In consecinta, se impune inlaturarea argumentelor paratei utilizate in aparare atat pe inadmisibilitate cat si pe fondul cauzei.
In ce priveste modalitatea prin care sumele de bani au fost virate direct in contul paratei - beneficiar din contul emitentului biletului la ordin, se constata ca tocmai aceasta a fost modalitatea prin care paratele au prejudiciat creditorii inscrisi la masa credala.
Plata directa a sumelor de la tertii emitenti a biletelor la ordin catre beneficiarul girului, efectuata dupa data deschiderii procedurii, constituie o plata si operatiune care intra sub incidenta art. 46 din Legea nr. 85/2006, pentru care este incidenta nulitatea
Intrand sub incidenta disp. art. 46 si urm din lege, buna sau reaua credinta a participantilor la operatiune este irelevanta, nulitatea absoluta a actului neputand fi acoperita.
In considerarea faptului ca la data deschiderii procedurii creantele pe care le inregistra parata - beneficiar fata de debitoare nu erau achitate, fiind doar partial scadente, aceasta avea dreptul de a formula cererea de admitere a creantei in tabelul de creante, cerere al carei fine era clarificat de prevederile alin. (4) al art. 64 din Legea nr. 85/2006. Parata - beneficiar nu a formulat nicio cerere de admitere a creantei desi a fost notificata   cu privire la deschiderea procedurii.
Potrivit art.46 (1) In afara de cazurile prevazute la art. 49 sau de cele autorizate de judecatorul-sindic, toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule. (2) Debitorul si/sau, dupa caz, administratorul judiciar sunt obligati sa intocmeasca si sa pastreze o lista cuprinzand toate incasarile, platile si compensarile efectuate dupa deschiderea procedurii, cu precizarea naturii si valorii acestora si a datelor de identificare a cocontractantilor.
     Potrivit art.49 (1) Pe perioada de observatie, debitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se incadreaza in conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, dupa cum urmeaza:
     a) sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare, in sensul art. 28 alin. (1) lit. h), si nu i-a fost ridicat dreptul de administrare;
     b) sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. (2) Actele, operatiunile si platile care depasesc conditiile mentionate la alin. (1) vor putea fi autorizate in exercitarea atributiilor de supraveghere de administratorul judiciar; acesta va convoca o sedinta a comitetului creditorilor in vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special, in termen de maximum 5 zile de la data primirii acesteia. (3) In cazul propunerilor de instrainare a bunurilor din averea debitorului grevate de garantii, se va tine seama de prevederile art. 39 referitoare la acordarea unei protectii corespunzatoare creantei garantate.
Din economia dispozitiilor anterior evocate rezulta ca platile se fac sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare, in sensul art. 28 alin. (1) lit. h), si nu i-a fost ridicat dreptul de administrare sau sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare. Din interpretarea acestui text de lege rezulta ca cu atat   mai mult este impusa conditia platile se fac sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul nu a facut o cerere de reorganizare.
Or, in litigiul de fata se constata ca nu s-a adus la cunostinta administratorului judiciar aceasta plata pentru ca acesta sa poata sa-si exercite obligatia de supraveghere in mod efectiv.
In aceste conditii, nu se impune o coniventa intre creditorul beneficiar si reprezentantii debitoarei , ci pur si simplu , atata timp cat din culpa doar a debitoarei platitoare (prin reprezentantii statutari) nu s-a asigurat dreptul si obligatia de supraveghere al administratorului judiciar, nu s-a intocmit o lista cu aceste plati, si nu a fost pusa la dispozitia administratorului judiciar, rezulta ca plata nu se incadreaza in conditiile disp. art 49, fiind facuta fara supravegherea administratorului judiciar si pe cale de consecinta este afectata de nulitate absoluta potrivit art 46.
Rezulta astfel ca actiunea este intemeiata cu consecinta restituirii acestor sume sau bunuri in contul debitoarei, si la dispozitia lichidatorului judiciar.
Daca �duty of care� reprezinta semnificatia in sistemul normativ intern a obligatiilor ce decurg din calitatea de bun proprietar, care nu poate actiona decat cu respectarea obligatiilor de buna diligenta a unui proprietar si de a nu aduce atingere patrimoniului administrat cu buna credinta, cealalta obligatie (fiduciary duty) definita de �Black s Law Dictionary� ca fiind �a duty to act for someone else s benefit, while subordinatiting one s personal interest to that of the other person. It is the highest standard of duty implied by the Law�, presupune deci asumarea responsabilitatii de loialitate, de a actiona in interesul companiei ce i-a acordat acest mandat cu prisosinta in interesul acesteia, chiar si in detrimentul interesului personal.
In raport cu aceste principii consacrate de uzantele comerciale internationale, care era deci ratiunea de a gira niste creante constatate prin bilete la ordin, usor de pus in executare, si de incasat chiar de catre debitoare, si utilizarea acestor sume intr-un mod echitabil in raport cu creditorii?
Evident, aceasta este in totala contradictie cu principiile anterior prezentate.
Si daca se dovedeste ca actiunea administratorului statutar este in totala contradictie cu principiile anterior prezentate, care este pozitia unei instante sesizate cu aceasta problema? Evident, nu aceea prezentata de parata, care se apropie mai mult calitatii de martor.
Pe cale de consecinta, tot potrivit uzantelor internationale, si cu caracter absolut exceptional date fiind circumstantele spetei, instanta poate cenzura aceste actiuni contradictorii potrivit principiile anterior prezentate. Si aceasta tot in baza unui concept dezvoltat de uzantele comerciale internationale �lift the corporate veil�.
Rezulta deci ca prezenta instanta va cerceta inclusiv cauza actelor supuse analizarii, date fiind circumstantele exceptionale ale spetei deduse judecatii, unde anumite parti, incearca sa se prevaleze de o limitare a procesului de analizare pe fond si apreciaza ca legea poate deveni un instrument folosit impotriva principiilor si scopului care au dat nastere acesteia.
In acest sens instanta retine si jurisprudenta CEDO.
Astfel prin Hotararea CEDO in Cauza V. si M. impotriva Romaniei-Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 373 din 07/06/2010 din 1 decembrie 2009, definitiva la 1 martie 2010, la pnct 129, Curtea reaminteste ca Conventia nu ii impune unui stat membru sa adopte prevederi legislative in materie de �.. Cu toate acestea, odata ce aceste prevederi au fost adoptate, ele trebuie aplicate in conformitate cu scopul lor. Astfel, in speta, pentru a stabili daca instantele nationale au pastrat un just echilibru intre interesele concurente, Curtea este nevoita sa acorde o atentie speciala aplicabilitatii regulii prevazute de Codul civil in materie de �.�
Astfel, in cauza de fata, administratorul statutar   a girat mai multe bilete la ordin in alb, printre care si cele din prezenta cauza.
Scopul mediat al acestei operatiuni nu poate fi decat cel de sustragere de la masa credala a acestor creante pe care societatea debitoare le avea de incasat.
In speta, prezenta actiune nu este promovata de catre debitorul cambial prin administratorul statutar sau special, ci de debitor prin administratorul judiciar, desemnat sa asigure respectarea scopului Legii nr 85/2006, care s-a aflat in imposibilitatea de a actiona in apararea intereselor sale, atata timp cat nu i s-au pus la dispozitie inscrisurile /documentele contabile ale societatii.
Legea nr. 58/1934, fiind o norma speciala este de stricta interpretare. Asadar, dispozitiile art. 62-63 din lege care prevad opozitia la executare drept cale de atac specifica in materie cambiala deschisa debitorului, trebuie   interpretata restrictiv in sensul ca aceasta cale de atac este deschisa exclusiv debitorului.
Insa, faptul ca norma speciala stipuleaza o cale de atac specifica deschisa doar debitorului cambial, aceasta nu insemna ca celor " interesati sau vatamati ", le este interzisa orice posibilitate de aparare a intereselor lor, ci urmeaza a se aplica atat dispozitiile Legii speciale cu nr 85/2006 cat si norma generala , respectiv codul de procedura civila.
Pe cale de consecinta instanta apreciaza admisibila prezenta cerere.
Referitor la petitul privind obligarea creditorului beneficiar- parat la plata dobanzii legale calculate asupra sumei de de 29952,1 lei, instanta retine urmatoarele:
Daunele-interese moratorii pot fi cumulate cu actualizarea sumelor de bani cu indicele preturilor de consum, avand in vedere finalitatile distincte ale acestor despagubiri, si anume: mentinerea valorii reale a obligatiei monetare la data efectuarii platii (evitarea "erodarii" creantei prin inflatie) in cazul actualizarii creantei cu indicele preturilor de consum, care are caracter compensatoriu (damnum emergens), respectiv castigul pe care creditorul l-ar fi obtinut ca urmare a investirii banilor, daca acestia ar fi fost platiti la scadenta (fructele civile), in cazul dobanzii penalizatoare, care are caracter moratoriu (lucrum cessans).
Acordarea cumulata a acestor despagubiri este impusa si de principiul repararii integrale a prejudiciului.
In esenta, acest petit vizeaza posibilitatea legala de obligare a paratei la plata daunelor-interese moratorii, sub forma dobanzilor legale, cu titlu de reparare a prejudiciului suferit prin refuzul de a restitui debitul principal, dupa ce a fost notificata in acest sens de lichidator
Dispozitiile legale vizate sunt urmatoarele:
       - retinand data emiterii biletelor la ordin si a efectuarii girurilor : facem aplicarea art. 1.531 alin. (1), alin. (2) teza I si art. 1.535 alin. (1) din Codul civil din 2009, intrat in vigoare la 01.10.2011, conform carora:
    "Art. 1.531. - Repararea integrala
    (1) Creditorul are dreptul la repararea integrala a prejudiciului pe care l-a suferit din faptul neexecutarii.
    (2) Prejudiciul cuprinde pierderea efectiv suferita de creditor si beneficiul de care acesta este lipsit.
    Art. 1.535. - Daunele moratorii in cazul obligatiilor banesti
     (1) In cazul in care o suma de bani nu este platita la scadenta, creditorul are dreptul la daune moratorii, de la scadenta pana in momentul platii, in cuantumul convenit de parti sau, in lipsa, in cel prevazut de lege, fara a trebui sa dovedeasca vreun prejudiciu. In acest caz, debitorul nu are dreptul sa faca dovada ca prejudiciul suferit de creditor ca urmare a intarzierii platii ar fi mai mic.";
Or, raportat la speta de fata, se constata ca situatia premisa care a generat litigiul a fost generata de omisiunea paratei de a se conforma notificarilor lichidatorului, care desi i-a adus la cunostinta paratei si motivul pentru care se solicita restituirea sumelor nelegal transferate, parata nu s-a conformat.
Fiind vorba chiar de solicitarea practicianului in insolventa a carui autoritate a fost eludata prin actiunea reprezentantilor statutari ai societatii debitoare, parata avea posibilitatea sa dovedeasca contrariul, respectiv a imprejurarii din care sa fi rezultat ca la momentul platii, sau ulterior, practicianul in insolventa a fost informat despre aceasta plata si nu s-a opus efectuarii ei, in exercitarea atributiilor de supraveghere conferite de disp. art 49..
Insa parata nu a facut aceasta dovada, subzistand prezumtia simpla potrivit careia transferul s-a facut fara acordul practicianului si fara ca nici macar sa fie informat anterior efectuarii de aceasta plata a carei restituire se solicita
Intrucat, pentru a se angaja raspunderea civila contractuala se impune preexistenta unui contract, ori de cate ori nu sunt intrunite conditiile raspunderii contractuale, sunt aplicabile regulile privind raspunderea civila delictuala, care reprezinta dreptul comun in materia raspunderii civile.
Cum restituirea sumelor nelegal transferate este solicita de lichidator in temeiul legii, si nu poate fi analizata din punctul de vedere al raspunderii contractuale, urmeaza a se analiza in ce masura acest fapt reprezinta un delict civil, de natura a atrage sanctiunea civila a daunelor-interese.
Executarea sau executarea cu intarziere a obligatiei de restituire a sumelor nelegal transferate (art 46 si 49 din Legea 85/2009) stabilite in temeiul legii poate antrena raspunderea civila delictuala, chiar daca izvorul primar obligatiei a carei incalcare a fost sanctionata prin decizia lichidatorului,    este un contract.
Chiar daca, in literatura de specialitate, aplicarea prevederilor din Codul civil din 1864 referitoare la efectele obligatiilor si in materia raspunderii civile delictuale a fost disputata, practica judiciara a fost constanta in acest sens.
Disputa doctrinara a fost insa transata prin art. 1.381 alin. (3) din Codul civil din 2009, in sensul ca dreptului la repararea prejudiciului in cazul raspunderii delictuale ii sunt aplicabile, de la data nasterii sale, toate dispozitiile legale privind executarea, transmisiunea, transformarea si stingerea obligatiilor.
Prin urmare, in cazul executarii cu intarziere a obligatiei de plata a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual ori delictual al obligatiei, daunele-interese sub forma dobanzii legale se datoreaza, fara a se face dovada unui prejudiciu si fara ca principiul repararii integrale a prejudiciului sa poata fi nesocotit.
In ceea ce priveste conditiile de angajare a raspunderii civile, acelea sunt cele ale raspunderii civile delictuale, respectiv: existenta unei fapte ilicite, vinovatia, existenta unui prejudiciu, legatura de cauzalitate, tinandu-se cont de particularitatile executarii unei obligatii de plata a unei sume de bani.
Aceste conditii trebuie indeplinite in mod cumulativ, astfel incat neindeplinirea uneia este suficienta pentru respingerea pretentiilor.
In ceea ce priveste conditia existentei unui prejudiciu se constata ca partile nu l-au exclus de plano, invocand principiul reparatiei integrale in materia raspunderii civile, prevazut de art. 1084 din Codul civil din 1864, respectiv art. 1.531 din Codul civil din 2009.
Este evident faptul ca prin neexecutarea obligatiei de restituire a sumelor nelegal transferate reclamantul a suferit un prejudiciu.
In aceste conditii sunt incidente dispozitiile invocate ale art.1.531 alin. (1), alin. (2) teza intai si art. 1.535 alin. (1) din Codul civil din 2009, care consacra principiul repararii integrale a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii de catre debitor a obligatiei, conform caruia prejudiciul cuprinde atat pierderea efectiv suferita de creditor (damnum emergens), cat si beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans).
Insa principiul repararii integrale a prejudiciului suferit de creditor, impune si remedierea celui de-al doilea element constitutiv al prejudiciului, prin acordarea beneficiului de care a fost lipsit (lucrum cessans), respectiv daune-interese moratorii, sub forma dobanzii legale.
Debitorul poate fi exonerat de obligatia de a repara integral prejudiciul cauzat prin executarea cu intarziere a creantei stabilite prin titlu executoriu daca face dovada interventiei unui caz fortuit sau a unui caz de forta majora, imprejurari care se circumscriu sintagmei "cauza straina, care nu-i poate fi imputata" in intelesul art. 1082 din Codul civil din 1864.
In ipoteza data, insa, acestea nu inlatura de plano aplicarea principiului repararii integrale a prejudiciului, sub aspectul acordarii daunelor-interese moratorii, sub forma dobanzii legale.
Atat timp cat repararea integrala a prejudiciului presupune, cu valoare de principiu, atat acoperirea pierderii efective suferite de creditor (damnum emergens), cat si beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), a accepta faptul ca, in ipoteza data, nu poate fi acoperit nici macar beneficiul de care acesta este lipsit, ar lipsi de efecte in totalitate dispozitiile anterior mentionate
Cat priveste existenta unei fapte ilicite, savarsite cu vinovatie, in sensul dispozitiilor legale ce instituie raspunderea civila, aceasta consta in neexecutarea de catre parata a obligatiei de restituire a sumelor nelegal transferate   a caror restituire se impune in temeiul legii.
Fapta imbraca forma ilicitului civil, deoarece, in analiza indeplinirii conditiilor raspunderii civile delictuale in circumstantele date,   nu se poate retine un caz fortuit care sa rastoarne prezumtia relativa de culpa a debitorului in executarea obligatiei, intrucat acestui element ii lipsesc doua caracteristici esentiale, si anume: natura imprevizibila a evenimentelor care au fundamentat refuzul restituirii (care nu poate fi acceptata prin raportare la conduita asteptata a paratei care trebuia sa se comporte ca un bun proprietar, cu atat mai mult cu cat fusese informat despre deschiderea procedurii de insolventa), si faptul ca refuzul restituirii provine chiar de la parat, iar nu de la un tert.
Pentru considerentele aratate, se impune a fi admis si capatul de cerere privind obligarea paratei la plata dobanzilor legale, incepand cu data de la care s-a solicitat   si pana la data platii efective potrivit cu disp. din OG Nr. 13 din 24 august 2011, privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar�.
II. Impotriva acestei sentinte a declarat recurs parata SC G. A. SRL, solicitand admiterea recursului, in principal, casarea sentintei recurate si trimiterea cauzei spre rejudecare, iar in subsidiar, modificarea in tot a sentintei recurate in sensul respingerii cererii.
In motivare s-a aratat ca partile au desfasurat relatii comerciale in baza contractului de subantrepriza din 10.04.2013, contract avand drept obiect executarea unor lucrari de executie structura piscine la obiectivul aflat in Voluntari, str.Matei Basarab, nr.4, judet Ilfov.
S-a mentionat ca recurenta si-a indeplinit toate obligatiile asumate, fiind emise facturile fiscale nr.94/16.08.2013 in cunatum de 9.456,88 lei si nr.93/26.07.2013 in cuantum de 63.234,61 lei, care au fost acceptate la plata prin semnare si stampilare de catre debitoare.
S-a precizat ca biletul la ordin seria UOB13BB nr.0436635 in valoare de 29.952.1 lei a fost emis ia data de 05.11.2013, deci inainte de dala la care s-a dispus declansarea procedurii generale a insolentei impotriva societatii debitoare cu mentinerea dreptului de administrare.
S-a indicat ca scadenta biletului la ordin a fost la data de 05.02.2014, deci cu 118 zile inainte de data la care, prin hotararea nr.2026/03.06.2014, s-a dispus declansarea procedurii falimentului prin procedura simplificata impotriva acestei debitoare.
S-a apreciat ca sentinta recurata a fost data in totalul dispret a paratei, fara o analiza corecta si concreta a situatie de fapt si a apararilor formulate. Astfel, lichidatorul judiciar nu a facut si nu poate face dovada in cazul tertului dobanditor a prezumtiei de frauda intrucat aceasta nu exista, fiind necesara sa se probeze intentia frauduloasa a acestuia.
S-a invederat ca prin gir recurenta a dobandit, iar debitoarea a pierdut, la data de 15.11.2013, toate drepturile asupra biletului la ordin. Astfel, incasarea la scadenta a biletului la ordin reprezinta o operatiune legala ce nu poate fi cenzurata, neintrand sub incidenta nici uneia dintre dispozitiile art.36 sau 46 al.1 din Legea nr.85/2006, fiind aplicabile insa dispozitiile art.16 din Legea nr.59/1934.
S-a mai adaugat ca recurenta nu a fost notificata sa suspende orice executare asupra conturilor debitoarei, in conformitate cu prevederile art.36 din Legea nr.85/2006.
S-a aratat ca din punct de vedere temporal, actele care cad sub incidenta dispozitiilor art.79 � 80 din Legea nr.85/2006 sunt actele incheiate de debitor in cei trei ani anteriori deschiderii procedura insolventei, asa numita "perioada suspecta".
S-a apreciat ca nu orice act incheiat in aceasta perioada este susceptibil de a fi anulat, ci doar acele acte frauduloase, incheiate de debitor in dauna creditorilor si respectiv anumite tipuri de acte expres mentionate de legiuitor, printre care :
- actele de transfer cu titlul gratuit cu precizarea ca plata efectuata de catre debitoare reprezinta contravaloarea unor servicii efectiv prestate de catre recurenta
- operatiunile comerciale in care prestatia debitorului o depaseste in mod vadit pe cea primita, cu precizarea ca recurenta a incasat exact contravaloarea debitului, fara alte sume suplimentare
- actele incheiate cu intentia tuturor partilor de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a leza drepturile acestora, cu precizarea ca pentru recurenta nu s-a realizat un act translativ de proprietate in favoarea sa sau o sustragere de bunuri
- constituirea sau perfectarea unei garantii reale pentru o creanta chirografara efectuata in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii insolventei, cu precizarea ca in favoarea recurentei nu s-a constituit sau perfectat o garantie reala
- operatiunile incheiate intre debitor cu un asociat care detine cel putin 20% din capitalul social, un administrator, un actionar care detine cel putin 20% din actiuni sau orice alta persoana care detine o pozitie dominanta asupra debitorului, daca aceste operatiuni sunt incheiate in dauna creditorilor, cu precizarea ca recurenta nu are calitatea de asociat, administrator si nu se afla intr-o relatie ori pozitie dominanta in raport cu debitoarea.
S-a afirmat ca recurenta a executat cu buna � credinta si a prestat in folosul debitoarei o serie de servicii pentru debitul ce a fost achitat prin girul acestui bilet la ordin.
In drept, s-au invocat dispozitiile art.483 si urm. NCPC.
III. La data de 17.06.2015, prin Serviciul Registratura, intimatul � reclamant CII B. � I. R. R. lichidator judiciar al debitoarei E. B. & D. SRL a depus la dosar intampinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefundat si obligarea recurentei � parate la plata cheltuielilor de judecata efectuate cu ocazia judecarii recursului.
In motivare s-a aratat ca prin Sentinta civila nr.3403/15.11.2013 pronuntata de Tribunalul Ilfov - Sectia Civila in dosarul nr.2125/93/2012 a fost deschisa procedura generala a insolventei a debitoarei E. B. & D. SRL.
S-a invederat ca procedura generala a insolventei a debitoarei E.B. & D. SRL a fost deschisa la cererea L. SRL, cerere formulata la data de 20.09.2012.
S-a sustinut ca prin demersurile efectuate anterior datei de 20.09.2012 si in cadrul litigiului, debitoarea a intarziat momentul deschiderii procedurii insolventei, astfel ca aceasta a fost deschisa abia la data de 15.11.2013.
S-a indicat ca la data de de 18.11.2013, debitoarei i-au fost aduse la cunostinta in mod expres dispozitiile art.46 si urm. din Legea nr.85/2006 si i-au fost solicitate documentele si informatiile necesare pana la data de 25.11.2013.
S-a aratat ca notificarea privind deschiderea procedurii de insolventa a fost publicata in BPI nr.20/02.12.2013.
S-a mentionat ca dupa deschiderea procedurii de insolventa, debitoarea a refuzat sa puna la dispozitia administratorului judiciar documentele societatii, remiterea partiala a acestora fiind efectuata incepand cu luna iunie 2014, dupa deschiderea procedurii de faliment si in contextul in care societatea era supusa unui control de la ANAF.
S-a invederat ca de la deschiderea procedurii pana in prezent, debitoarea nu a solicitat si nu a obtinut din partea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar avizarea sau acordul cu privire la operatiunile efectuate.
S-a indicat ca, potrivit art.79 si art.80 al.1 lit.c si f din Legea nr.85/2006, administratorul judiciar poate introduce la judecatorul - sindic actiuni pentru anularea actelor frauduloase incheiate de debitor in cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia tuturor partilor implicate de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a leza in orice fel drepturile, precum si a platilor anticipate a datoriilor efectuate in cele 120 zile anterioare deschiderii procedurii, daca scadenta lor fusese stabilita la o data ulterioara deschiderii procedurii.
S-a sustinut ca in categoria textelor mentionate mai sus se incadreaza si actele a caror anulare s-a solicitat prin cererea de chemare in judecata, cum in mod corect a retinut si instanta de fond.
S-a aratat ca din verificarea documentelor depuse de societate s-a constatat ca debitoarea a beneficiat la data de 05.11.2013 de un bilet la ordin in baza caruia era indreptatita sa primeasca suma de 29.952,1 lei.
Acest bilet la ordin devenea scadent la data de 05.02.2014, dupa data deschiderii procedurii de insolventa.
S-a mentionat ca in balanta intocmita de societate la data de 15.11.2013 societatea inregistra in contul 413 - �efecte de primit" un sold de 3.376.766,41 lei. Astfel, la data deschiderii procedurii, debitoarea avea de incasat de la debitorii sai suma de 3.376.766,41 lei, pentru care debitorii emisesera instrumente de garantare a platii (bilete la ordin) pe care E.B. & D. SRL trebuia sa le incaseze, iar din sumele incasate sa isi achite datoriile, in ordinea vechimii lor.
S-a invederat ca, desi din anul 2012 debitoarea inregistra debite neachitate catre creditorii ale caror creante sunt inscrise in tabelul de creante, aceasta a ignorat existenta acestor creante anterioare si a girat biletele la ordin catre alti credtori noi, cum este si cazul recurentei - parate.
S-a indicat ca niciuna dintre sumele care fac obiectul biletelor la ordin nu a fost afectata achitarii creantelor inscrise la masa credala.
S-a sustinut ca debitoarea avea obligatia de a achita datoriile in ordinea vechimii lor, insa, desi cererea de deschidere a procedurii era introdusa cu mai mult de un an inainte, debitoarea nu a efectuat plata sumelor datorate catre creditorii ale caror creante aveau prioritate si a caror neacoperire a dus la deschiderea procedurii de faliment.
S-a mai precizat ca, desi existau creante constatate prin hotarari executorii, hotarari prin care debitoarea era obligata la plata datoriilor catre creditori, publicate pe portalul instantelor de judecata, deci cunoscute public, debitoarea de comun acord cu recurenta - parata a efectuat plati anticipate catre alt creditor decat cei care aveau drepturile conferite de un titlu executoriu.
S-a indicat ca scopul acestei operatiuni frauduloase a fost acela de a favoriza noii creditori si de a pune creditorii ale caror creante erau anterioare in imposibilitatea de a-si recupera creantele in procedura concursuala prin ocolirea procedurii legale de incasare a sumelor de bani in contul de lichidare si de distribuire a sumelor in cadrul procedurii colective.
S-a invederat ca prin metoda aplicata de recurenta - parata si parata - debitor au fost sustrase sume de bani de la urmarirea creditorilor indreptatiti, deoarece nicio suma din cele ce faceau obiectul biletelor la ordin nu a fost incasata in contul de lichidare.
S-a mentionat ca recurenta � parata, cu privire la care a fost identificata o singura factura fiscala in valoare de 9.456,88 lei, a stabilit scadenta obligatiilor de plata in anul 2014, prin acceptarea biletului la ordin cu scadenta ulterioara deschiderii procedurii insolventei.
S-a aratat ca, asa cum a retinut si instanta de fond, prin operatiunile a caror anulare s-a solicitat, debitoarea a platit anticipat datorii a caror scadenta a fost stabilita la o data ulterioara deschiderii procedurii.
S-a invederat ca plata dispusa prin biletul la ordin a fost operata contabil la data de 05.02.2014, ceea ce incadreaza operatiunea in categoria actelor pentru care era necesar acordul administratorului judiciar sau autorizarea judecatorului � sindic, acord care nu a fost niciodata solicitat si niciodata acordat.
S-a reiterat ca, potrivit art.46 din Legea nr.85/2006, sunt nule toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii fara acordul administratorului judiciar sau fara autorizarea judecatorului sindic. In consecinta, platile operate si operarea acestora in contabilitate sunt nule.
S-a aratat ca emitentul biletelor la ordin a fost F. P. C. SRL, reprezentata legal la incheierea contractului prin K. Feridun, care era si angajat al E. B. & D. SRL, astfel ca nu se poate sustine ca emitentul biletului nu avea cunostinta despre nelegalitatea platii.
S-a afirmat ca, in situatia in care debitoarea nu ar fi girat biletele la ordin, ea ar fi incasat, nu mai devreme de scadenta biletelor la ordin, suma ce facea obiectul acestora, care ar fi fost distribuita conform Legii nr.85/2006.
S-a mai adaugat ca operatiunea se incadreaza in prevederile art.80 al.1 lit.d din Legea nr.85/2006, suma pe care recurenta-parata ar fi putut sa o obtina in faliment, prin raportare la patrimoniul declarat de catre debitoare si calitatea de creditor chirografar care intra in concurs cu ceilalti creditori chirografari (compus din cantar marca OSC 5T, nivela optica Sokkia, centrala electrica 28 KW, pickamer GBH 11 DE, ciocan rotopercutor, laptop Dell N7110 i5 2430M, laptop Dell XPS17, laptop Dell N5119, laptop Toshiba portege, elemente care nu se ridica la valoarea totala a creantelor inscrise in tabelul de creante), fiind in mod evident mai mica decat valoarea transferului efectuat.
S-a apreciat ca instanta de fond in mod corect a considerat ca fiind admisibila cererea de chemare in judecata motivat de faptul ca Legea nr.58/1934 stipuleaza o cale de atac specifica deschisa doar debitorului cambial, insa, aceasta nu inseamna ca, celor interesati sau vatamati, le este interzisa orice posibilitate de aparare a intereselor lor, ci urmeaza a se aplica atat dispozitiile Legii speciale nr.85/2006, cat si norma generala, respectiv Codul de procedura civila.
S-a aratat ca, potrivit art.16 din Legea nr.58/1934, prin gir s-au trasmis drepturile izvorand din titlu - bilet la ordin, insa, in cazul debitoarei, girul constituie plata anticipata si discriminatorie in raport cu ceilalti creditori, catre giratar (recurenta-parata), iar, cu atat mai mult, daca plata era scadenta dupa data deschiderii procedurii, este sanctionata in mod expres de dispozitiiile art.80 al.1 lit f din Legea nr.85/2006, cu nulitatea.
S-a precizat ca in mod corect retine instanta de fond ca existenta instrumentului de garantare/plata este reglementata de prevederile privind cambia si biletul la ordin, insa actiunea intemeiata pe dispozitiile Legii nr.85/2006 este reglemenatat de o lege speciala, chiar legea privind procedura insolventei. Imposibilitatea anularii girului prevazuta de Legea nr.58/1934 priveste girul care nu a fost dat pentru fraudarea creditorilor.
S-a invederat ca jurisprudenta recenta a retinut ca : "Este adevarat ca potrivit dispozitiilor art.16 din Legea nr.58/1934 prin gir s-au transmis drepturile izvorand din titlu - bilet la ordin, insa in cazul debitoarei girul constituie plata anticipata catre giratar, iar imprejurarea ca plata era scadenta dupa data deschiderii procedurii, este sanctionata in mod expres de dispozitiile art. 80 al.1 lit.f din Legea nr.85/2006, cu nulitatea" (Sentinta civila din 10.08.2010 pronuntata de Tribunalul Buzau, publicata pe site-ul portal.just.ro).
S-a mentionat ca existenta instrumentului de garantare/plata este reglementata de prevederile legii privind cambia si biletul la ordin, insa actiunea intemeiata pe dispozitiile Legii nr.85/2006 este reglementata de o lege speciala, care de data aceasta este chiar legea privind procedura insolventei.
S-a indicat ca instanta de fond a retinut in mod corect faptul ca in cauza supusa judecatii girul a fost fondat pe o cauza ilicita, dat pentru fraudarea creditorilor, fapt ce reiese din operatiunile desfasurate de debitoare in perioada premergatoare si ulterioara deschiderii procedurii, operatiuni constand in stornarea facturilor primite si restituirea de bunuri catre creditorii care ar fi trebuit sa-si valorifice drepturile in cadrul procedurii de insolventa si girarea preferentiala catre unii creditori a biletelor la ordin primite de la societatile controlate sau in care actionau aceleasi persoane care au desfasurat activitatea si in cadrul debitoarei.
S-a aratat ca, prin incasarea biletelor la ordin de catre recurenta - parata dupa deschiderea procedurii debitoarei, coroborata cu depunerea documentelor contabile de catre debitoare doar dupa operarea tuturor biletelor la ordin, se probeaza chiar manifestarea deciziei comune de eludare initata anterior datei de 15.11.2013.
S-a precizat ca frauda creditorilor devine cu atat mai evidenta cu cat recurenta - parata recunoaste ca anterior cu numai doua saptamani deschiderii procedurii creanta sa a devenit dintr-o creanta chirografara, o creanta garantata. Or, dupa cum in mod corect retine si instanta de fond, conform dispozitiilor art.80 din Legea nr.85/2006 sunt anulabile chiar acele operatiuni prin care au fost constituite ori perfectate garantii reale pentru o creanta care era chirografara, efectuate in cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii.
In ce priveste modalitatea prin care sumele de bani au fost virate direct in contul recurentei - parate din contul emitentului biletului la ordin, s-a invederat ca instanta de fond a constatat in mod corect ca tocmai aceasta a fost modalitatea prin care recurenta - parata si parata-debitoare au prejudiciat creditorii. Astfel, instanta de fond in mod corect a retinut ca plata directa a sumelor de la tertii emitenti a biletelor la ordin catre beneficiarul girului, efectuata dupa data deschiderii procedurii, constituie o plata si operatiune care intra sub incidenta art.46 din Legea nr.85/2006, pentru care este incidenta nulitatea.
S-a mentionat ca prin Decizia Curtii de Apel Ploiesti nr.1335/15.09.2010 intr-o speta similara s-a decis ca plata directa a sumelor de la tertii emitenti a biletelor la ordin catre beneficiarul girului, efectuata dupa data deschiderii procedurii, constituie o plata si operatiune care intra sub incidenta art.46 din Legea nr.85/2006, pentru care este incidenta nulitatea (publicata pe site-ul portal.just.ro). Intrand sub incidenta dispozitilor art.46 si urm. din Legea nr.85/2006, buna sau reaua credinta a participantilor la operatiune este irelevanta, nulitatea absoluta a actului neputand fi acoperita.
S-a precizat ca, potrivit art.46 din Legea nr.85/2006 :
- al.1 - In afara de cazurile prevazute la art. 49 sau de cele autorizate de judecatorul-sindic, toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.
- al.2 - Debitorul si/ sau, dupa caz, adminsitratorul judiciar sunt obligati sa intocmeasca si sa pastreze o lista cuprinzand toate incasarile, platile si compensarile efectuate dupa deschiderea procedurii, cu precizarea naturii valorii acestora si a datelor de identificare a cocontractanilor.
S-a indicat ca, potrivit dipsozitiilor art.49 din Legea nr.85/2006 :
- al.1 - Pe perioada de observatie, debtitorul va putea sa continue desfasurarea activitatilor curente si poate efectua plati catre creditorii cunoscuti, care se incadreaza in conditiile obisnuite de exercitare a activitatii curente, dupa cum urmeaza :
sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare, in sensul art. 28 alin. 1 Ut. h, si nu i-a fost ridicat dreptul de administrare
- sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.
- al.2 - Actele, operatiunile si platile care depasesc conditiile mentionate la alin.(1) vor putea fi autorizate in exercitarea atributiilor de supraveghere de administratorul judiciar; acesta va convoca o sedinta a comitetului creditorilor in vederea supunerii spre aprobare a cererii administratorului special, in termen de maximum 5 zile de la data primirii acesteia.
- al.3 - In cazul propunerilor de instrainare a bunurilor din averea debitorului grevate de garantii, se va tine seama de prevederile art.39 referitoare la acordarea unei protectii corespunzatoare creantei garantate.
S-a apreciat ca din prevederile legale mentionate mai sus reiese faptul ca platile se fac sub supravegherea administratorului judiciar, daca debitorul a facut o cerere de reorganizare, in sensul art.28 al.1 lit.h), si nu i-a fost ridicat dreptul de administrare sau sub conducerea administratorului judiciar, daca debitorului i s-a ridicat dreptul de administrare.
S-a sustinut ca, avand in vedere faptul ca debitoarea din prezenta cauza nu a facut o cerere de reorganizare, platile efectuate de catre aceasta trebuiau facute sub supravegherea adminsitarorului judiciar.
S-a invederat ca debitoarea nu i-a adus la cunostinta administratorului judiciar platile efectuate pentru ca acesta sa-si poata exercita obligatia de supraveghere in mod efectiv.
S-a apreciat ca in mod corect a retinut instanta de fond ca nu se impune o coniventa intre creditorul beneficiar si reprezentantii debitoarei, ci pur si simplu, atata timp cat din culpa doar a debitoarei platitoare (prin reprezentantii statutari) nu s-a asigurat dreptul si obligatia de supraveghere a administartorului judiciar, nu s-a intocmit o lista cu aceste plati si nu a fost pusa la dispozitia administratorului judiciar, rezulta ca plata nu se incadreaza in conditiile dispozitiilor art.49, fiind efectuata fara supravegherea administatorului judiciar si pe cale de consecinta este afectata de nulitate absoluta potrivit dispozitiilor art.46 din Legea nr.85/2006.
S-a mai adaugat ca sentinta recurata este temeinica si legala si in ceea ce priveste capatul de cerere privind obligarea recurentei-parate la plata dobanzilor le aferente debitului principal.
S-a invederat ca instanta de fond a retinut in mod corect ca in cazul executarii cu intarziere a obligatiei de plata a unei sume de bani, indiferent de izvorul contractual ori delictual al obligatiei, daunele � interese sub forma dobanzii legale se datoreaza, fara a se face dovada unui prejudiciu si fara ca principiul repararii integrale a prejudiciului sa poata fi nesocotit.
S-a sustinut ca, avand in vedere dispozitiile art.1531 al.1, al.2 teza intai si art.1.535 al.1 din Codul Civil, care consacra principiul repararii integrale a prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutarii de catre debitor a obligatiei, conform caruia prejudiciul cuprinde atat derea efectiv suferita de creditor (damnum emergens), cat si beneficiul de care acesta este lipsit (lucrum cessans), instanta de fond in mod corect a dispus obligarea recurentei - parate la plata dobanzilor legale aferente debitului principal.
In drept, s-au invocat dispozitiile art.205 si urm. NCPC.
IV. In faza recursului nu s-au administrat probe noi.
V. Analizand recursul declarat, raportat la dispozitiile art. 304 si 3041 Cod procedura civila de la 1865, Curtea retine urmatoarele:
1). Trebuie observat ca in prezenta cauza sunt aplicabile dispozitiile Codului de procedura civila de la 1865 si ale Legii nr.85/2006 in forma anterioara modificarii prin Legea nr.76/2012.
Astfel, potrivit art.3 al.1 din Legea nr.76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedura civila, dispozitiile Codului de procedura civila se aplica numai proceselor si executarilor silite incepute dupa intrarea in vigoare a acestuia.
Totodata, art.3 al.2 din Legea nr.76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedura civila, prevede ca procesele incepute prin cereri depuse, in conditiile legii, (.....) inainte de intrarea in vigoare a Codului de procedura civila raman supuse legii vechi, chiar daca sunt inregistrate la instanta dupa aceasta data.
Din interpretarea dispozitiilor Legii nr.85/2006 rezulta ca orice cerere de anulare a transferurilor de drepturi patrimoniale / constatare a nulitatii platilor reprezinta o cerere aferenta procedurii insolventei si are natura juridica a unei cereri incidentale.
In aceste conditii, cererea de anulare a transferurilor de drepturi patrimoniale / constatare a nulitatii platilor urmeaza acelasi regim juridic ca si cererea de deschidere a procedurii insolventei.
In cauza, cererea de deschidere a procedurii insolventei a fost formulata la data de 20.09.2012, anterior intrarii in vigoare a Noului Cod de procedura civila si a Legii nr.76/2012 (15.02.2013).
Prin urmare, in prezenta cauza sunt aplicabile dispozitiile Codului de procedura civila de la 1865 si ale Legii nr.85/2006 in forma anterioara modificarii prin Legea nr.76/2012, conform art.3 al.2 din Legea nr.72/2012.
2). Este intemeiat motivul de recurs referitor la inaplicabilitatea dispozitiilor art.46 din Legea nr.85/2006.
Trebuie observat ca art.46 al.1 din Legea nr.85/2006 prevede ca, in afara de cazurile de la art.49 din lege si cele autorizate de judecatorul - sindic, toate actele, operatiunile si platile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.
Prin urmare, pentru a fi incinte dispozitiile art.49 al.1 din Legea nr.85/2006 ar trebui sa existe acte / operatiuni / plati efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii insolventei.
Curtea constata ca nu exista acte / operatiuni / plati care sa fi fost efectuate de debitoarea E. B. & D. SRL dupa data deschiderii procedurii insolventei.
In acest sens, trebuie observat ca procedura insolventei impotriva debitoarei E.B. & D. SRL s-a deschis la data de 15.11.2013 prin Sentinta civila nr.3403/15.11.2013 pronuntata de Tribunalul Ilfov - Sectia Civila in dosarul nr.2125/93/2012.
Anterior datei de 15.11.2013, debitoarea E.B. & D. SRL a girat in favoarea recurentei � parate SC G. A. SRL, la data de 05.11.2013, biletul la ordin seria UGBI3BB nr.0436635 emis de F. P. C.   SRL la 05.11.2013, cu scadenta la 05.02.2014, pentru suma de 29.952,10 lei (f.8 dosar fond).
Prin urmare, girul a fost efectuat de debitoarea E.B. & D. SRL anterior deschiderii procedurii insolventei, astfel ca nu sunt incidente dispozitiile art.46 al.1 din Legea nr.85/2006 pentru a se putea dispune in baza acestui text de lege nulitatea girurilor.
Referitor la plata efectuata in baza biletului la ordin, Curtea constata ca aceasta nu a fost efectuata de catre debitoarea E. B. & D. SRL, ci de catre emitentul biletelor la ordin, respectiv F. P. C. SRL.
La dosar nu a fost depusa nicio dovada din care rezulte ca debitoarea ar fi efectuat vreo plata dupa data deschiderii procedurii insolventei.
De altfel, chiar judecatorul � sindic a indicat in considerentele sentintei recurate ca plata a fost efectuata de catre tertul emitent al biletului la ordin.
Cu toate acestea, fara nicio acoperire legala, prima instanta considera ca aceasta plata intra sub incidenta art.46 din Legea nr.85/2006, in conditiile in care retinuse ca nu a fost efectuata de catre debitoarea E.B. & D. SRL.
Mai mult, pentru emitentul biletului la ordin (F. P. C. SRL) nu exista nicio obligatie legala de a solicita acordul intimatului � reclamant (lichidatorul judiciar) / judecatorului - sindic pentru plata biletului la ordin intrucat nu impotriva sa este deschisa procedura insolventei in dosarul nr.2125/93/2012 al Tribunalului Ilfov.
Imprejurarea ca, dupa deschiderea procedurii insolventei, plata efectuata de emitentul biletelor la ordin a fost inregistrata (operata) in contabilitate de catre debitoarea E.B. & D. SRL nu poate conduce la concluzia ca aceasta din urma a dispus efectiv plata.
Cand a existat confirmarea platii efectuata de catre emitentul biletului la ordin, era firesc ca debitoarea sa procedeze la inregistrarea (operarea) contabila a platii pe care a efectuat-o emitentul titlului de valoare (biletului la ordin) pentru a sterge din contabilitate datoriile pe care le avea catre recurenta � parata SC G. A. SRL.
Prin urmare, nu sunt incidente dispozitiile art.46 al.1 din Legea nr.85/2006 cu privire la plata efectuata in baza biletului la ordin intrucat aceasta nu a fost efectuata de catre debitoarea E. B. & D. SRL, ci de catre emitentul biletului la ordin (F. P. C. SRL) .
Inregistrarea (operarea) contabila a unei plati efectuate de un tert nu este un act / operatiune / plata in sensul art.46 din Legea nr.85/2006, ci reprezinta evidentierea in documentele contabile a unei operatiuni economico � financiare (a unei plati).
Prin ur

Sursa: Portal.just.ro