Actiune in anulare sentinta arbitrala intemeiata pe dispozitiile articolului 608 lit.h Cod procedura civila

Domeniul: Litigii cu profesionisti. Aspecte de drept material


Actiune in anulare sentinta arbitrala intemeiata pe dispozitiile articolului 608 lit.h Cod procedura civila. Cauza ilicita.

Ceea ce intereseaza in analiza motivului de anulare prevazut de articolului 608 lit. h Cod procedura civila  este daca norma ce se sustine a fi incalcata de instanta arbitrala are  caracter imperativ sau nu. Norma, fie de drept material, fie de drept procesual, ce ar fi trebuit incalcata de instanta arbitrala, trebuie sa prescrie o anumita conduita obligatorie, incalcata de parti, sau sa interzica o anumita conduita .
In speta, nu s-a dovedit existenta unei cauze ilicite in sensul prevazut de articolul 1235, articolul 1236 alin. 2 si articolului 1237 Cod civil, iar criticile formulate privesc in realitate eroarea ca vicii de consimtamant care poate duce cel mult la o nulitate  relativa si pe cale de consecinta acest aspect nu se incadreaza in dispozitiile articolului 608 lit. h Cod procedura civila.

 - Articolul 608 lit. h Cod procedura civila ;
- Articolul 1235, articolul 1236 alin. 2 , articolul 1237 Cod civil;


(CURTEA DE APEL BUCURESTI - SECTIA A V-A CIVILA,
DECIZIA CIVILA NR.168 din 11.09.2015)



  Prin cererea inregistrata sub nr. 53 din 14.03.2014 la Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei reclamanta, SC M. MG SRL, cu sediul in Timisoara, str. Polona nr. 2, judetul Timis a chemat in judecata pe parata, SC R. SA, cu sediul in Arad, str. Campul Linistii nr. 1, judetul Arad, pentru ca, prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna: constatarea culpei contractuale exclusive a paratei in executarea obligatiilor asumate prin contractul de executie de lucrari de demolare nr. 343 din 2.05.2012 ?i obligarea paratei la plata de daune-interese in suma de 188.236 lei, cu cheltuieli de arbitrare.
Prin precizarea de actiune, inregistrata sub nr. 33 din 28 martie 2014, reclamanta a cerut sa se retina ca, prin capatul 1 al actiunii solicita si rezolutiunea contractului de executare de lucrari de demolare nr. 343 din 2 mai 2013, din culpa exclusiva a paratei, SC R. MG SA (fila 119, vol. I).
Se arata ca valoarea contractului a carei rezolutiune se cere este de 18.000 lei, reprezentand pret deseuri feroase/neferoase rezultate in urma demolarii, astfel cum a fost determinat de expertiza tehnica extrajudiciara, Oltean Zeno.
In motivarea actiunii, reclamanta a sustinut ca a incheiat cu parata contractul nr. 343 din 2.05.2012, privind demolarea de catre aceasta a constructiilor industriale din str. Polona nr. 2, Timisoara, si anume 12 obiective (CI; C4-C9; C21-C25).
Termenul de executare, conform art. 2.1 din contract, a fost stabilit la 3 luni de la predarea amplasamentului, adica 1.07.2013, amplasamentul fiind predat cu procesul verbal din 1.04.2013.
Parata nu a executat decat partial demolarea obiectivelor, a parasit santierul si a refuzat propunerea din 6.08.2013 de a incheia un nou act aditional si continuarea demolarilor. De asemenea, nu a raspuns notificarilor din 30.09.2013 si 21.10.2013 pentru continuarea lucrarilor.
Ca urmare, pentru terminarea demolarii obiectivelor a incheiat cu un alt prestator, SC W. O.G.S. I. SRL Timisoara contractul nr. 19/2014 pentru demolarea turnului racire si contractul nr. 2/31.01.2014, in prezent in derulare, costul lucrarilor din aceste contracte constituind o dauna imputabila paratei, culpabila pentru nefinalizarea lucrarilor contractate.
Conform expertizei tehnice extrajudiciare efectuata de expert tehnic, inginer O. Z., valoarea totala a daunelor este de 188.236,74 lei, fara TVA.
In dovedire: inscrisuri.
Parata, SC R. MG SA Arad a formulat la 8 mai 2014 intampinare si la aceeasi data a fost inregistrata si chemarea in garantie a SC IPI D. SRL Sebes.
Prin intampinare, parata a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii si exceptia lipsei obiectului cauzei. In motivarea exceptiei inadmisibilitatii, s-a sustinut nerespectarea de catre reclamanta a prevederilor art. 2 alin. 1 din Legea nr. 192/2006, privind medierea conflictelor in materie civila si comerciala, obligatie a carei neindeplinire este sanctionata cu respingerea cererii ca inadmisibila.
Cu privire la exceptia lipsei obiectului cauzei, parata a sustinut ca, fara temei s-a cerut rezolutiunea contractului, intrucat, ca urmare a depasirii termenului de executare a lucrarilor, 1 iulie 2013, contractul este de drept reziliat.
Pe fondul cauzei, parata a cerut respingerea actiunii pentru urmatoarele considerente: nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege (art. 1531 C.civ.) privind raspunderea pentru daune interese; reclamanta nu a suferit nicio dauna, intrucat costul lucrarilor de demolare se suporta, conform contractului, de catre prestator, care urma sa preia deseurile feroase si neferoase; daunele solicitate nu sunt certe, actuale, ci, eventual, viitoare, intrucat nu s-a facut dovada platii prestatiilor catre noul executant.
Presupusul prejudiciu nu-i este imputabil, ci, se datoreaza deciziilor manageriale paguboase ale reclamantei.
Prin cererea de chemare in garantie, parata a solicitat obligarea SC IPI D.SRL Sebes care, in fapt, a executat lucrarile de demolare, ca, in cazul admiterii actiunii, SC IPI D. SRL sa fie obligata la plata sumelor de bani stabilite de Tribunalul arbitral in sarcina sa.
In motivarea acestei cereri, parata a sustinut ca, ulterior incheierii contractului nr. 343/2.05.2012 cu reclamanta, a incheiat cu SC IPI D.SRL Sebes, contractul de executie de lucrari de demolare nr. 422 din 1 1.04.2013, prin care, aceasta din urma, s-a obligat sa realizeze lucrarile de demolare la toate cele 12 obiective din cadrul complexului industrial din str. Polona nr. 2, Timisoara, apartinand SC M. SRL.
In contract s-a prevazut ca lucrarile de demolare vor fi efectuate de catre executant pe cheltuiala sa, iar deseurile feroase rezultate, vor fi vandute catre SC R. MG SA.
Parata a sustinut ca, chemata in garantie nu a inteles sa-si execute obligatiile asumate, efectuand o demolare partiala a structurilor si parasind santierul.
  Reclamanta, la 9 mai 2014 a formulat intampinare la cererea de chemare in garantie sustinand urmatoarele:parata nu a indeplinit obligatia timbrarii, astfel ca cere anularea ca netimbrata; parata are calea actiunii in regres impotriva cocontractantului culpabil; lipsa calitatii procesuale active a SC M. SRL, in lipsa unor raporturi contractuale cu chemata in garantie.
  Prin notele de sedinta inregistrate la 13 mai 2014, parata, in completarea sustinerilor din intampinare, invoca: exceptia nulitatii absolute a contractului nr. 343/2.05.2012 incheiat cu reclamanta, determinat de o cauza ilicita, constand in stabilirea pretului contractului pe baza unor informatii neconforme cu realitatea - in ce priveste existenta materialului feros — informatii puse la dispozitie de SC M. SRL; exceptia nulitatii relative a contractului, prin neindeplinirea conditiilor art. 1854 alin. 2 C.civ., existenta unui pret serios si determinat sau cel putin determinabil. in contractul in litigiu, pretul nu reprezinta o echivalenta intre prestatiile executantului si pretul platit de beneficiar. Daca informatiile reclamantei, anterior incheierii contractului, ar fi fost exacte, corecte, privind cantitatea reala a deseurilor feroase/neferoase rezultate din demolari, contractul nu s-ar fi incheiat.
Tribunalul arbitral prin sentinta arbitrala nr. 30 din data de 20.03.2015, a admis in parte actiunea inregistrata la Curtea de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei sub nr. 53 din 14.03.2014, formulata de reclamanta S.C. M. SA impotriva paratei, SC R. MG SA, a constatat rezilierea partiala a contractului nr. 343/2012 privind demolarea imobilelor CI - turn racire, C4 - Sectia Rafinare, partial, C21 - Casa pompe, C21 - Casa pompe, C23 - decantor radial, C24- statie pompe namol, C25 - concentrator namol si a obligat parata sa plateasca reclamantei suma de 142.21 1,38 lei, daune, cu 19.660 lei cheltuieli de arbitrare.
A respins exceptiile invocate de parata: inadmisibilitatea actiunii, lipsa obiectului cauzei, nulitatea absoluta, nulitatea relativa a contractului.
Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut ca privitor la exceptia inadmisibilitatii actiunii, raportata la medierii litigiului, este de respins, intrucat aceasta procedura nu este aplicabila in cazul solutionarii diferendelor dintre parti pe calea arbitrajului.
In speta, prin clauza compromisorie, pct. 8.2 din contract, s-a prevazut ca procedura prealabila, anterior sesizarii arbitrajului, incercarea partilor de solutionare a diferendelor pe cale amiabila. Procedura concilierii a fost respectata de reclamanta, potrivit Notificarii adresata paratei cu nr. 71/30.09.2013 (vol.. I, fila 46).
In ceea ce prive?te exceptia lipsei obiectului cauzei potrivit art. 7.3 din contractul nr. 343/2012, incetarea contractului a fost prevazuta in trei situatii: finalizarea lucrarilor, acordul partilor si in cazul deschiderii procedurii falimentului impotriva unei din parti.  Executarea partiala a obligatiilor de catre una din parti este o problema de executare a contractului, si, in raport de clauzele acestuia se naste obligatia de raspundere pentru obligatiile neexecutate.
  Exceptia nulitatii absolute se respinge, intrucat nu s-au invocat, si dovedit motivele de nulitate absoluta, conform prevederilor art. 1250 C.civ. Dispozitia legala civila prevede ca, contractul este lovit de nulitate absoluta in cazurile anume prevazute de lege precum si atunci cand rezulta neindoielnic din lege ca interesul ocrotit este unul general.
  Art. 1251 C.civ., privitor la cauzele de nulitate relativa include vicierea consimtamantului uneia din parti.  Parata nu a dovedit vicierea consimtamantului in stabilirea pretului contractului. Dimpotriva,reclamanta a pus la dispozitia paratei documentatia de demolare, Proiectul pentru desfiintarea celor 12 obiective, in care se mentionau cantitatile de materiale feroase/neferose continute in imobile si aceasta documentatie a stat si la baza estimarilor expertizei tehnice dispusa in cauza. Pe de alta parte, de la incheierea contractului, 2 mai 2012 pana la inceperea lucrarilor, aprilie 2013, parata a fost in masura sa faca verificari si o documentare directa pe amplasamentul lucrarii.
In raport de natura prestatiilor contractate sunt de retinut si prevederile art. 1209 C.civ. „Eroare asumata", conform carora „nu atrage anularea contractului eroarea care poarta asupra unui element cu privire la care riscul de eroare a fost asumat de cel care o invoca sau, dupa imprejurari, trebuia sa fie asumat de acesta".
Parata, acceptand sa execute prestatiile de demolare, in schimbul deseurilor feroase/neferoase, putea sa obtina cantitati mai mari de deseuri decat cele estimate la incheierea contractului, dar si-a asumat si riscul obtinerii unor cantitati mai mici, iar aceasta incertitudine asumata, nu constituie motiv de nulitate.
In sustinerea nulitatii relative parata a invocat lipsa unui element esential din contract, pretul prestatiilor, care potrivit art. 1854 C.civ., trebuie sa fie serios, determinat sau determinabil. Or, din cuprinsul clauzei contractuale, art. 3.1, executarea demolarilor in schimbul materialului feros obtinut, nu constituia un pret determinat. Aceasta sustinere este de respins, contractul avand un pret determinat, si anume contravalorea deseurilor feroase/neferoase obtinute din demolari.
Conform probelor din dosar, parata a executat prestatiile de demolare in proportie de 54,82%. Ca urmare, nu este admisibila cererea reclamantei pentru rezolutiunea contractului si aplicarea efectelor prevazute de art. 1554 C.civ. - considerarea contractului desfiintat, ca nu a fost niciodata incheiat, cu restituirea de catre parti a prestatiilor primite. Natura contractului nr. 343/2012 fiind cu executare succesiva, ceea ce s-a executat ramane valabil, pentru obligatiile neexecutate, respectiv C4 partial, C21-C24, urmand sa se dispuna rezilierea contractului din culpa paratei prin refuzul continuarii demolarii acestor obiective.
Cu privire la cererea pentru daune in suma de 188.236 lei, se re?ine ca au ramas nedemolate 6 obiective, pentru care, reclamanta a incheiat cu alta prestatoare, SC W. OGS I. SRL Timisoara, doua contracte si anume: contractul de lucrari de demolare nr. 19/19.11.2013 pentru CI - turn racire, la pretul de 1.500 lei, plus 19.011,75 lei, valoarea deseurilor de fier (25.349 kg), recuperata de prestator. Lucrarile s-au executat si receptionat, conform procesului verbal din 30.12.2013 (vol.. II, fila 145); contractul nr. 2/31.01.2014, pentru demolarea obiectivelor: C21 - casa pompe, C23 - decantor radial, C24 - statie pompe namol, C25 - concentrat namol si partial C4 - Sectie rafinare, cu termen de executare la 9 decembrie 2014, prelungit de parti pentru 30.04.2015, cu pretul de 37.400 euro, echivalent in lei (vol.. II, fila 93).
Potrivit art. 1350 C.civ., orice persoana trebuie sa-si execute obligatiile pe care le-a contractat.
Principiul transformarii obiectului unei obligatii neexecutate in daune-interese este cuprins in alin. 2 al dispozitiei legale citate, potrivit careia, atunci cand, fara justificare, nu isi indeplineste aceasta indatorire, persoana este raspunzatoare de prejudiciul cauzat celeilalte parti si este obligata sa repare acest prejudiciu, in conditiile legii.
Conditia nasterii dreptului la reparatie, la daune, este, pe langa existenta prejudiciului si neindeplinirea culpabila a obligatiei de catre debitor.
Art. 1548 C.civ., instituie prezumtia de culpa a debitorului obligatiei neindeplinite ?i in cauza prin refuzul nedemolarii a 6 obiective si parasirea santierului fara notificarea beneficiarei, parata este culpabila de crearea unui prejudiciu, constand in cheltuielile ocazionate de contractarea lucrarilor de catre reclamanta cu un alt prestator.
Apararea paratei potrivit careia, parasirea lucrarilor a fost justificata, prin faptul ca, valoarea deseurilor feroase recuperate din demolari nu acopereau prestatiile sale, nu poate fi primita fata de prevederile art. 3.1 din contract, privind pretul lucrarilor, potrivit carora demolarile vor fi efectuate de SC R. pe cheltuiala sa, iar deseurile feroase/neferoase rezultate in urma demolarii, vor ramane, cu titlu gratuit, in proprietatea executantului.
Nu a fost prezentata, pe parcursul lucrarilor, la intreruperea acestora si nici in cursul solutionarii litigiului - la cererea expertului judiciar - o situatie certa, cu inscrisuri doveditoare privind cantitatile de deseuri feroase obtinute din demolari.
Sub acest aspect, este relevant faptul ca, prin Procesul verbal din 12.08.2014 - incheiat, de partile in litigiu, expertii parte si expertul judiciar - s-a mentionat de catre parata, referitor la cantitatile de deseuri feroase rezultate din demolarile efectuate ca, este posibil ca, subcontractanta sa, SC IPI D. SRL, sa fi ridicat o cantitate mai mare de deseuri feroase, dar acestea nu au ajuns la SC R. MG SA.
Expertiza tehnica a estimat, pe baza Proiectului de autorizare de desfiintare nr. 57/2012, ca, din constructiile demolate de parata, C4 - partial, C5-C9, cantitatea de armaturi si profile metalice ar fi fost de 330 tone, deci, cu mult superioara celei declarata de parata ca obtinuta., de 48,46 tone.
De altfel, parata si-a recunoscut culpa, prin chemarea in garantie a executantului efectiv al demolarilor, SC IPI D. SRL Sebes, chemat sa raspunda fata de culpa neexecutarii in totalitate a lucrarilor contractate.
In speta, in daunele pretinse, se cuprind atat pretul lucrarilor de demolare din contractul nr. 19/2014, receptionate si achitate de reclamanta, cat si pretul lucrarilor din contractul nr. 2/2014, nereceptionate, care au termen final de executare in 30 aprilie 2015, deci un prejudiciu viitor, dar cert, pentru ca pretul unui contract este obligatoriu pentru beneficiara lucrarilor executate.
Daunele interese pretinse de reclamanta sunt consecinta directa a neexecutarii obligatiei de catre parata (art. 1533 C.civ.).
Sustinerea paratei in sensul ca nu poate raspunde pentru prejudiciile imprevizibile este de respins. Prin demolarea partiala, 6 obiective din 12 contractate si parasirea amplasamentului, fara notificare si incheierea unui proces-verbal privitor la stadiul lucrarilor, parata trebuia sa prevada ca, se impunea, fata de autorizatiile de demolare si normele de mediu, continuarea lucrarilor de catre reclamanta cu alt prestator, la un pret diferit de cel din contractul in litigiu.
Daunele cerute de reclamanta, aferente celor doua contracte incheiate cu SC W. sunt de 188.236 lei si se compun din: pretul convenit prin contractul nr. 19/2013 si nr. 2/2014 valoarea motorinei pusa la dispozitia prestatoarei conform anexei 1 la contractul nr. 2/2014 .
Costul lucrarilor de remediere a Pavilionului administratiei deteriorat de parata in cursul lucrarilor de demolare (16.370,75 lei)
Daune echivalente cu impozitele pe cladiri in 2013-2014 urmare nedemolarii constructiilor, paza obiectivelor. Tribunalul arbitral retine ca pretentiile pentru daune sunt intemeiate in parte.
Totalul daunelor din cele doua contracte insumeaza 204.778,58 lei (20.221,43 + 170.016,84 + 14.540,31).
Din aceasta dauna, reclamanta a recuperat suma de 62.567 lei (echivalentul deseurilor feroase ce i-a revenit potrivit prevederilor contractuale (anexa 1 la contractul nr. 2/2014), astfel ca prin deducerea acestei sume, totalul daunei este de 142.21 1,28 lei.
In temeiul art. 43 (2) din Regulile de procedura arbitrala, urmeaza ca parata, proportional cu pretentiile admise, sa fie obligata la plata sumei de 19.660 lei cheltuieli de arbitrare, in care se cuprinde taxa de inregistrare, taxa de arbitrare, onorariu de expertiza si onorariu de avocat.
Restul cheltuielilor de arbitrare pretinse de reclamanta (transport, cazare, onorariu expert parte) urmeaza sa fie suportate de aceasta fiind necesare pentru solutionarea cauzei, urmand sa fie compensate cu cheltuielile paratei.
In ce priveste cererea de chemare in garantie, formulata de parata impotriva SC IPI D. SRL S., intrucat nu a fost timbrata, a ramas in nelucrare, conform art. 34 (4) din Regulile de procedura arbitrala.
Impotriva acestei sentinte arbitrale parata SC R. MG SA, a formulat actiune in anulare a sentintei arbitrale, inregistrata pe rolul Curtii de Apel Bucuresti – Sectia a V a Civila sub acelasi numar unic 3061/2/2015.
In motivarea actiunii in anulare, a aratat dupa expunerea situa?iei de fapt ca subcontractantul, S.C. Ipi D. S.R.L. nu si-a indeplinit obligatiile contractuale, fapt care a determinat prelungirea duratei executiei lucrarilor iar mai important, iar informatiile puse de catre S.C. M. S.R.L., in vederea determinarii pretului contractului, au fost neconforme cu realitatea.
Ulterior, reclamanta a incheiat un nou contract de demolare cu societatea W. OGS I. SRL, pentru suma de 37.800 euro plus pretul motorinei (3000 1 aproximat). Contractul cu W.OGS I. a prevazut initial un termen de executare de 14.04.2014 acesta fiind prelungit ulterior succesiv prin acte aditionale pana in luna aprilie 2015. Aceste prelungiri de contract sunt cel putin suspecte, cu atat mai mult cu cat reclamantei i s-a pus in vedere de catre Tribunalul Arbitral sa depuna la dosar facturile si dovezile de plata aferente acestui contract de demolare.
Fiecare etapa de desfasurare a lucrarilor a confirmat faptul ca premisele incheierii contractului nr. 343/02.05.2012 au fost false, iar pretul contractului neserios. Pe parcursul derularii contractului am observat ca obligatiile partilor sunt extrem de disproportionate.
Din concluziile raportului de expertiza reiese faptul ca din demolarea constructiilor C4- C9a rezultat o cantitate de 48.460 kg deseuri reciclabile, in valoare totala de 38.768 lei Or, potrivit aceluiasi expert, valoarea prestatiilor executate de societate (demolarea constructiilor C4-C9) este, raportat la pretul de deviz 158.251 lei (fara TVA) - de 4 ori mai mic - de unde reiese in mod clar faptul ca au fost indusi in eroare la incheierea contractului in ceea ce priveste cantitatea deseurilor reciclabile, si implicit valoarea acestora, de unde rezulta caracterul pretului ca fiind neserios. In aceste conditii, trebuie observat ca pretul stabilit prin clauza 3.1 din contract aduce atingere dispozitiilor art. 1854 alin. (2) din C.civ., conform caruia pretul trebuie sa fie serios si determinat sau cel putin determinabil.
In concluzie, in mod gresit Tribunalul Arbitral a considerat ca pretul a fost unul serios. De observat este si opinia separata la Sentinta Arbitrala, in care se retine faptul ca, potrivit raportului de expertiza, societatea noastra a extras cca 17% din cantitatea de deseuri preconizata la incheierea contractului.
  Un alt argument este acela ca reclamanta arata in notele de sedinta faptul ca din demolarea efectuata de W. OGS I. SRL ar fi rezultat 52,86 tone deseuri feroase/neferoase, avand o valoare de 31.716 lei, dupa aprecierea sa.
Si acest fapt este un indiciu de natura a dovedi pretul neserios al contractului, din moment ce pentru demolarea acestor constructii de catre W. OGS I. SRL reclamanta a platit de aproximativ 6 ori mai mult decat valoarea materialelor reciclabile, care ar fi fost in realitate pretul platit catre parata pentru demolare. Acest fapt poate duce, asadar, la urmatoarele ipoteze: fie contractul incheiat cu subscrisa a avut un pret neserios, fie contractul cu W. OGS I. SRL a avut un pret exagerat fata de pretul mediu al pietei.
In principal, intelege sa invocam exceptia nulitatii absolute a contractului raportat la ilicitatea cauzei si a obiectului sau, ambele fiind reglementate de norme imperative ale legii.
Obiectul constituie o conditie de fond, esentiala, de validitate si generala a actului juridic civil. Un act juridic civil care nu ar avea ca obiect o operatiune juridica determinata ar fi lovit de nulitate absoluta, nefiind suficient nici macar o operatiune juridica determinabila. Prestatia (actiune sau abstentiune) trebuie sa fie determinata sau cel putin determinabila (susceptibila de a fi determinata) la momentul incheierii actului juridic, ca, de altfel, si obiectul derivat (bunul).
Dupa cum se poate observa, in contract nu se prevede care este pretul si nici nu sunt individualizate criterii pentru determinarea sa, Se mentioneaza doar generic ca se vor demola cateva cladiri (imprejurarea supra careia reclamanta s-a mai razgandit pe parcursul contractului) din care ar fi fost posibil sa reiasa o cantitate estimata aproximativ de deseuri feroase (estimare care nici ea nu era apropiata de adevar).
Nici cauza nu a fost licita asa cum cere legea. Motivul care a determinat sa incheierea acest contract a fost tocmai castigul estimat din datele pe care ni le-a pus la dispozitie reclamanta. Cu toate acestea, realitatea a fost substantial diferita de cele expuse de reclamanta, ceea ce determina nulitatea absoluta a contractului intrucat acesta a fost incheiat pentru o cauza ilicita.
Pe fond, pretentiile reclamantei sunt neintemeiate. Astfel, societatea nu se afla intr-o situatie de culpa exclusiva, intrucat nici reclamanta nu si-a indeplinit obligatiile prevazute in contract. In acest sens, apreciem ca se impune luarea in considerare a opiniei separate la sentinta arbitrala, in care se conchide faptul ca exista o culpa a reclamantei cu ocazia incheierii si negocierii contractului, care prin punerea la dispozitie a Proiectelor de autorizare de desfiintare nr.57/2012 a indus in eroare cu privire la cantitatea de deseuri feroase/neferoase.
Pe de alta parte, nici conditiile prevazute de lege pentru acordarea de daune-interese nu sunt indeplinite. Pentru a opera in mod efectiv si eficient, executarea obligatiilor prin echivalent, trebuie indeplinite in concreto conditiile raspunderii civile contractuale: fapta ilicita, prejudiciul, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia. in prezenta cauza, aceste conditii nu sunt indeplinite.
Chiar si in situatia in care se considera ca s-a produs un prejudiciu prin neexecutarea contractului, facand abstractie de cele expuse mai sus, acesta nu poate fi reprezentat de valoarea contractului incheiat de reclamanta cu W. OGS I..
Potrivit art. 1533 NCC, chiar si in situatia in care s-ar constata ca societatea noastra ar avea vreo culpa sau ar exista o fapta ilicita imputabila noua, precum si un prejudiciu, daunele interese nu pot acoperi decat consecintele directe ale neexecutarii obligatiei, insa in realitate nu au existat astfel de consecinte.
Pe de alta parte, prejudiciul solicitat de reclamanta nu este unul cert, ci unul viitor si incert. Din moment ce expertul a evaluat prejudiciul la valoarea contractului si in realitate aceasta valoare nu a fost stabilita in mod cert, nefiind eliberata factura finala si nefiind achitat pretul contractului, nici macar partial, nu exista nicio certitudine cu privire la valoarea acestor prestatii.
Asa cum am aratat in obiectiunile formulate si in cererea de efectuare a unei noi expertize, expertul nu a respectat principiul de stabilire a valorii lucrarilor de demolare pe care l-a folosit la stabilirea lucrarilor de demolare pentru SC R. MG SA , adica metoda costurilor pe baza de articole de deviz Cataloage RpC 1981. Este complet gresit ca expertul sa isi intemeieze expertiza pe propria apreciere subiectiva.
Acesta este motivul pentru care solicitam Curtii sa ia in considerare Ia stabilirea existentei si intinderii prejudiciului punctul de vedere al expertului-parte.
Cu privire la celelalte cerinte ale raspunderii civile contractuale, si anume raportul de cauzalitate si vinovatie, acestea nu sunt indeplinite.
Printre elemente de noutate aduse de noul Cod civil in legatura cu materia rezolutiunii sunt posibilitatea rezolutiunii partiale a contractului si reducerea prestatiilor.
In speta se poate pune problema incheierii unui contract de substituire de catre reclamanta. Astfel, in situatia in care Curtea va considera ca intr-adevar a existat o neexecutare culpabila a obligatiilor de catre societatea noastra, si va valida contractul incheiat de reclamanta cu W. OGS I. ca tranzactie de substituire, ramane a se stabili daca acest contract a fost incheiat intr-o maniera rezonabila precum si daca exista intr-adevar un prejudiciu in cauza.
Apreciem ca, din moment ce reclamanta nu a achitat catre noi contravaloarea lucrarilor de demolare pentru constructiile care nu au fost demolate, nu se poate pune problema unei restituiri de pret si nici problema unui prejudiciu. In loc sa achite catre noi respectiva lucrare, reclamanta a hotarat sa achite aceasta lucrare catre o alta societate, la alegerea sa.
In drept: art. 1270 NCC, 1280 NCC, 1321, 1322, 1531 si urm.NCC, 205 si urm, 548 si urm. Noul Cod de Procedura Civila.
SC M. SRL, a formulat intampinare, prin care solicita admiterea excep?iei tardivita?ii, a inadmisibilita?ii, iar in subsidiar ca fiind nefondata/neintemeiata, cu cheltuieli de judecata.
In fapt, prin actiunea in anulare a hotararii arbitrale promovata, reclamanta reia criticile pe fond ale actiunii subscrisei fara a arata/identifica in mod legal si procedural, respectiv fara a se circumscrie dispozitiilor imperative si limitative prevazute de legiuitor prin care sunt identificate motivele de desfiintare a unei hotarari arbitrare.
Privitor la reinvocarea exceptiei nulitatii absolute a contractului arata ca tribunalul arbitral constituit pentru a solutiona prezenta cauza, in mod corect a retinut faptul ca nu s-au invocat motive de nulitate absoluta in conformitate cu prevederile disp. art. 1250 Cod civ. astei incat aceasta exceptie a fost respinsa, acest fapt intrand sub puterea lucrului judecat. Privitor la exceptia lipsei obiectului cauzei reinvocata de catre reclamanta prin prezenta, arata ca  Tribunalul arbitral in mod corect a respins aceasta exceptie intrucat potrivit art. 7.3 din Contractul nr. 343/2012, incetarea a fost prevazuta in trei situatii finalizarea lucrarilor, acordul partilor si in cazul deschiderii procedurii falimentului impotriva uneia din parti.
Referitor la sustinerile reclamantei privitor la neexistenta pretului contractual, pretul contractual este reprezentat de contravaloarea elementelor rezultate din demolari (inox, fier, etc.) pe care de altfel reclamanta si le-a insusit in cursul efectuarii procesului partial de demolare, materiale ce au o valoare considerabila/apreciabila fiind vorba de materiale feroase si neferoase nobile (inox, cupru).
De altfel, reclamanta isi recunoaste in mod exhaustiv culpa contractuala prin faptul ca sustine ca si-a executat partial obligatiile contractuale, pe de o parte, iar pe de alta recunoscand/certificand prin cererea de chemare in garantie si nerespectarea termenelor contractuale de executare a lucrarii (ca efect al institutiei subrogarii).
In drept, invocam disp. art. 205 Cod proc. Civ.
SC R. MG SA la data de 30.07.2015 a formula raspuns la intampinare, prin care solicita respingerea exceptiilor invocate de parata, precum si sustinerile acesteia pe fond, si admiterea actiunii.
  Se arata ca motivele invocate sferei art.608 NCPC.
Contractul incheiat intre parata si SC W. OGS I. SRL a fost incheiat exclusiv pro causa, pentru un pret mult mai mare decat cel real. Exista mai multe indicii care duc la aceasta concluzie: - pretul este mult mai mare decat cel practicat de aceasta societate in alte demolari; Contractul cu W.OGS I. a prevazut initial un termen de executare la data de 14.04.2014, acesta fiind prelungit ulterior succesiv prin acte aditionale pana in luna aprilie 2015. Aceste prelungiri de contract sunt cel putin suspecte, cu atat mai mult cu cat reclamantei i s-a pus in vedere de catre Tribunalul Arbitral sa depuna la dosar facturile si dovezile de plata aferente acestui contract de demolare. Reclamanta arata ca nefiind finalizata demolarea nu s-au emis facturi si nu ar fi achitat suma aferenta prejudiciului. Aratam ca demolarea este in fapt realizata la amplasament, ceea ce inseamna ca reclamanta asteapta finalizarea litigiului pentru a achita pretul lucrarilor de demolare, asta pentru ca foarte probabil acest pret este inferior celui inscris in contract.
In probatiune inscrisuri ?i expertiza.

Nu au fost administrate probe noi.
  Analizand ac?iunea in anulare formulata se re?ine ca:
  Cu titlu prealabil ?i avand in vedere motivele ac?iunii in anulare, circumscrise de parte lit. h, se subliniaza ca nici unul dintre motivele prevazute de art. 608 ncpc nu da dreptul instan?elor judecatore?ti sa cerceteze modul in care a fost solu?ionat fondul pricinii de catre tribunalul arbitral, ci numai sa verifice daca au fost respectate condi?iile de forma ale arbitrajului, respectiv cele privind existen?a unei conven?ii arbitrale legale ?i posibilitatea ca litigiul sa fie solu?ionat pe calea arbitrajului, constituirea tribunalului arbitral, asigurarea dreptului la aparare al par?ilor, redactarea hotararii arbitrale ?i respectarea dispozi?iilor imperative ale legii ?i a normelor care asigura ordinea publica ?i bunele moravuri.
Ac?iunea in anulare are scopul de a realiza un control judecatoresc in limitele prevazute de art. art. 608 lit. a-i. ?i nu prive?te reexaminarea hotararii arbitrale sub aspectului solu?ionarii fondului litigiului, nefiind asimilata apelului.
Motivul de desfiin?are a hotararii arbitrale invocat, prevazut de art. 608 lit. h), se refera la situa?ia cand hotararea arbitrala incalca ordinea publica, bunele moravuri sau dispozi?iile imperative ale legii, partea indicand ultima ipoteza.
Or, motivul invocat nu reprezinta sub nici o forma o poarta deschisa pentru examinarea temeiniciei ?i legalita?ii hotararii arbitrale, pentru o reexaminare in fond a litigiului. Se subliniaza acest aspect pentru ca reclamanta critica hotararea arbitrala ?i sub aspecte care vizeaza fondul pricinii, cu privire la modul de interpretare a probelor, aceste critici, neincadrandu-se in dispozi?iile lit. h ?i, de altfel, in nici una dintre ipotezele re?inute de literele a-i.
Ceea ce intereseaza in analiza motivului de anulare prevazut de art. 608 lit. h din ncpc este daca norma ce se sus?ine a fi fost incalcata de instan?a arbitrala are caracter imperativ sau nu. Norma (fie de drept substan?ial, fie de drept procesual) ce ar fi trebuit incalcata de instan?a arbitrala pentru a fi incident motivul de anulare evocat trebuia sa prescrie o anumita conduita obligatorie (incalcata de par?i, dar acceptata de instan?a) sau sa interzica imperativ o anumita conduita (pe care instan?a sa o fi permis).
Cat prive?te obiectul obliga?iei se remarca faptul ca in spe?a sunt aplicabile pe langa dispozi?iile art. 1226 ?i cele ale art. 1855 c.civ care permit ca pre?ul unei antreprize sa fie constitut din bunuri. In spe?a in ceea ce prive?te cantitatea, aceasta era determinata pe baza autoriza?iei de demolare, criticile neputand duce la admiterea ac?iunii in anulare.
Aceasta pentru ca nelipsind contrapresta?ia, dispropor?ia vadita atrage o nulitate relativa ?i nu se poate imputa Tribunalului arbitral incalcarea unei norme imperative. Dispropor?ia intre presta?ii, nu echivaleaza cu lipsa totala a contrapresta?iei, sau cu un pre? neterminat sau nedeterminabil ?i pe cale de consecin?a la aprecierea existen?ei unei nulita?i absolute ignorate de catre Tribunalul.
  In ceea ce prive?te incalcarea legii, prin raportare la cauza ilicita ?i lipsa cauzei se re?ine pentru inceput ca potrivit art. 1235 C.civ., cauza actului juridic civil este motivul care determina fiecare parte sa incheie contractul. Motivul determinant al incheierii actului juridic se poate referi fie la insusirile unei prestatii, fie la calitatile unei persoane. Se remarca faptul ca lipsa cauzei atrage tot o nulitatea relativa (art. 1238 alin. 1 ncc), or nici aceasta norma nu circumscrie no?iuni de dispozi?ie imperativa a legii.
Conform art. 1236 alin. (2) C.civ., cauza este ilicita atunci cand este contrara legii si ordinii publice. De asemenea, cauza este ilicita si in ipoteza fraudei la lege, deci atunci cand actul juridic este doar mijlocul pentru a eluda aplicarea unei norme legale imperative (art. 1237 C.civ.), iar in cazul actelor juridice nenumite, ar putea sa aiba caracter ilicit nu numai motivul determinant, ci chiar prestatia la care se obliga una din parti.
In spe?a a?a cum a re?inut Tribunalul arbitral nu se dovede?te o cauza ilicita, iar criticile formulate privesc in realizate a eroarea, viciu de consim?amant care poate duce cel mult la o nulitate relativa ?i pe cale de consecin?a acest aspect nu se incadreaza in limitele dispuse de art. 608 lit. h.
Interpretarea actului juridic dedus judecatii, in speta contractul pe care se grefeaza litigiul solutionat de jurisdictia arbitrala. nu poate fi cenzurata de curte, caci este o chestiune de fapt lasata la suverana apreciere a judecatorului arbitral, in situatia in care litigiul este supus acestei jurisdictii.
In fapt, restul argumentelor nu vizeaza motive care se pot incadra in dispozi?iile art. 608 ncpc, respectiv stabilirea intinderii obligatiilor dintre parti, care nu poate fi circumscrisa motivelor de anulare a hotararii arbitrale. Numai in masura in care prin aceasta operatiune se incalca ordinea publica, bunele moravuri ori dispozitii imperative ale legii, hotararea arbitrala este susceptibila de anulare, ceea ce partea nu a probat.
Indeplinirea condi?iilor necesare pentru rezilierea ?ine in realitate tot de stabilirea situa?iei de fapt ?i de interpretarea acestor imprejurari ca avand relevan?a pentru institu?ie (condi?iile necesare), insa partea nu releva in legatura cu aspecte alegate motivul pentru care se incadreaza in dispozi?iile art. 608 lit. h, respectiv existen?a unei norme imperative ignorate de Tribunalul arbitral.
Nici in legatura in legatura cu stabilirea prejudiciului cu trimitere la modul de administrare a probelor nu se invoca incalcare unui text de lege imperativ.
Pentru aceste motive raportat la dispozi?iile art. 608 lit. h ncpc, nefiind dovedite aspecte care ?in de ignorarea unei dispozi?ii imperative a legii, ac?iunea in anulare va fi respinsa.
Avand in vedere solicitare de acordare a cheltuielilor ode judecata formulata de catre partea adversa, dispozi?iile art. 451 ?i urmatoarele, a fost acordata cu acest titlul suma reprezentand onorariul de avocat ?i cheltuielile de deplasare conform inscrisurilor depuse la dosar.