Inlocuirea masurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu

Arest preventiv (Inlocuirea masurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu).

Situatia personala si familiala a inculpatei, comportamentul sau procesual corect si durata masurii arestarii preventive au fost elemente care au permis judecatorului de drepturi si libertati sa aprecieze ca masura arestului la domiciliu, prin restrictiile, interdictiile si obligatiile pe care le presupune, este adecvata si proportionala cu scopurile prevazute de legiuitor.

(CURTEA DE APEL BUCURESTI, SECTIA A II-A PENALA, Incheierea Nr. 293/CO/DL din 19.03.2015, Dosar nr. 5570/3/2015)

Prin incheierea de sedinta din 03.03.2015, pronuntata de Tribunalul Bucuresti – Sectia I penala a fost respinsa ca nefondata cererea formulata de inculpata J.A.C., de inlocuire a masurii arestarii preventive cu masura controlului judiciar sau a arestului la domiciliu.
In baza art. 275 alin.2 C.p.p. a fost obligata inculpata la 100 lei cheltuieli judiciare catre stat.
Pentru a se dispune astfel, s-au retinut in esenta urmatoarele:
- s-a solicitat instantei sa se dispuna inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura controlului judiciar sau a arestului la domiciliu;
- in motivarea cererii, inculpata a aratat ca nu are legatura cu grupul infractional organizat, cu livrarea de produse petroliere; s-a mai motivat ca are doi copii cu nevoi speciale in intretinere;
- inculpata este cercetata sub aspectul savarsirii infractiunilor de constituire a unui grup infractional organizat prev. de art. 367 alin. 1 si alin. 2 C.pen. cu aplicarea art. 5 alin. 1 C.pen., complicitate la evaziune fiscala prev. de art. 48 alin. 1 C.pen. rap. la art. 9 alin. 1 lit. c si alin. 3 din legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 35 alin. 1 si art. 5 alin. 1 C.pen., ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 C.pen., constand in aceea ca la data de 01.10.2012, la initiativa lui R.P.E., a constituit impreuna cu R.P.E., C.M., N.A.I., B.I., S.E., A.S.F., S.A:O., C.C.D., P.G., P.O.F., un grup infractional organizat in scopul comiterii infractiunilor de evaziune fiscala si spalare de bani, care a actionat pe teritoriul Romaniei in perioada 01.10.2012 – 31.08.2014. Acesta a acceptat sa detina calitatea de asociat si administrator al A.C. SRL, , pe care a folosit-o in circuitul evazionist al grupului infractional organizat. Totodata in perioada 01.11.2012 – 31.08.2014, cu intentie, a emis in calitate de administrator al A.C. SRL, facturi fiscale de livrare catre M.C. SRL, de utilaje agricole si materiale de constructii care in fapt nu existau, pe care le-a evidentiat in contabilitatea A.C. SRL, si au fost evidentiate si in evidentele contabile ale M.C. SRL, fiind remise administratorului M.C. SRL, N.A.I.. In acest fel, J.A.C. a ajutat la crearea pentru M.C. SRL, a unui drept de deducere a TVA nereal pe baza unor operatiuni fictive in sensul art.2 lit.f din legea nr.241/2005, urmarind astfel ca M.C. SRL, sa se poata sustrage de la indeplinirea obligatiilor fiscale reprezentand TVA de plata la bugetul general consolidat al Romaniei, prejudiciul creat in acest mod la nivelul M.C. SRL, fiind de 1.724.143,71 euro.
- exista suspiciunea rezonabila, bazata pe probatorii, in sensul ca inculpata ar fi comis faptele pentru care este cercetata;
- gradul de pericol social ridicat al presupuselor fapte, imprejurarile concrete ale comiterii lor, prejudiciile estimate ca fiind considerabile, mijloacele solicitate folosite de inculpata pentru incalcarea legii reclama o masura de exceptie, care este cea a privarii de libertate, singura proportionala cu aceste criterii;
- in fine, in raport de toate circumstantele reale si personale ale cauzei, apare ca justificata concluzia ca mentinerea masurii arestarii preventive este necesara pentru buna desfasurare in continuare a procesului.
Impotriva acestei incheieri, inculpata a declarat contestatia de fata, solicitand desfiintarea ei si, in rejudecare, sa i se aplice o masura preventiva mai putin severa –controlul judiciar.
A aratat ca o astfel de solutie se justifica prin faptul ca nu prezinta pericol pentru ordinea publica, are o situatie dificila, are doi copii cu nevoi speciale.
Pe parcursul solutionarii contestatiei judecatorul de drepturi si libertati a incuviintat solicitarea inculpatei de a depune la dosarul cauzei inscrisuri in circumstantiere.
Nu au fost formulate alte cereri si nu s-au invocat exceptii.
Examinand actele si lucrarile dosarului in contextul contestatiei formulate si avand in vedere dispozitiile art.204 si urm. C. pr. pen., Judecatorul de drepturi si libertati retine urmatoarele:
Potrivit prevederilor art.202 alin.1 C. pr. pen., masurile preventive pot fi dispuse „daca exista probe sau indicii temeinice din care rezulta suspiciunea rezonabila ca o persoana a savarsit o infractiune si daca sunt necesare in scopul asigurarii bunei desfasurari a procesului penal, al impiedicarii sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmarirea penala sau de la judecata ori al prevenirii savarsirii unei alte infractiuni”.
Pe de alta parte, alineatul 3 al aceluiasi text stabileste, tot cu valoare de principiu, ca orice masura preventiva trebuie sa fie proportionala cu gravitatea acuzatiei aduse persoanei fata de care este luata si necesara pentru realizarea scopului urmarit prin dispunerea acesteia.
In raport de datele concrete ale cauzei, Judecatorul de drepturi si libertati, examinand cauza, retine, sub un prim aspect, ca o masura preventiva impotriva inculpatei contestatoare s-a luat in mod legal si este in continuare justificata.
Cu privire la natura si continutul acestei masuri, Judecatorul de drepturi si libertati reaminteste principiul, consacrat, intre altele, de art.5 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si de art.9 din Codul de procedura penala roman, potrivit caruia starea de libertate a inculpatului pe timpul procesului este si trebuie sa ramana regula, arestarea preventiva avand un caracter exceptional si temporar. Exista in acest sens o jurisprudenta bogata si constanta a Curtii de la Strasbourg, exprimata in zeci si zeci de decizii („Labita contra Italiei”, „Lechere contra Frantei”, „Weimhoff contra Germaniei”, „Dumitru Popescu contra Romaniei” si multe altele), care contureaza ideea ca arestarea preventiva nu trebuie sa anticipeze o eventuala pedeapsa, iar privarea de libertate urmeaza sa inceteze de indata ce nu mai este absolut necesara pentru protejarea unor valori sociale fundamentale.
In speta, Parchetul nu a facut dovada ca privarea de libertate a inculpatei contestatoare ar fi singura proportionala si adecvata atingerii scopurilor prevazute de art.202 alin.1 C. pr. pen. si ca in lipsa acestei masuri ar fi periclitate ordinea publica si normala desfasurare in continuare a procesului penal.
Tinand seama si de situatia personala si familiala a inculpatei, de comportamentul sau procesual corect, de durata de pana in prezent a masurii arestarii preventive, Judecatorul de drepturi si libertati din cadrul Curtii de Apel va aprecia ca masura arestului la domiciliu, prin restrictiile, interdictiile si obligatiile pe care le presupune, este adecvata si proportionala cu scopurile prevazute de legiuitor.
In consecinta, constatand ca sunt indeplinite in mod cumulativ conditiile in acest sens, Judecatorul de drepturi si libertati va admite contestatia formulata de inculpata, va casa incheierea atacata si, rejudecand:
- in baza art.242 alin.2 C. pr. pen. raportat la art.202, art.219 cu referire la art.221 C. pr. pen. va inlocui masura arestului preventiv cu arestul la domiciliu pe o durata de 30 de zile, conform art.222 C. pr. pen., in locuinta detinuta fara forme legale din municipiul P., judetul P., conform Incheierii din 20.03.2015, care incepe sa curga de la data punerii in libertate a acesteia.
In baza art.218 C. pr. pen. cu referire la art.221 C. pr. pen. se va stabili ca pe durata arestului la domiciliu, inculpata urmeaza sa respecte urmatoarele obligatii:
- sa nu paraseasca imobilul unde locuieste fara permisiunea organului judiciar care dispune prezenta masura sau in fata caruia se afla cauza si sa se supuna restrictiilor stabilite;
- sa se prezinte in fata organului de urmarire penala, a judecatorului de drepturi si libertati, a judecatorului de camera preliminara sau a instantei de judecata, ori de cate ori este chemat;
- sa nu comunice cu ceilalti participanti la comiterea infractiunii, cu martorii, precum si cu alte persoane care se stabilesc de organul judiciar;
- sa poarte permanent un sistem electronic de supraveghere.
In baza art.221 alin.6 C. pr. pen., inculpatei, pentru o perioada determinata de timp, pentru realizarea unor drepturi sau interese legitime ale acesteia, in baza unei cereri scrise si motivate, judecatorul de camera preliminara prin incheiere sau instanta de judecata, prin incheiere, ii poate permite parasirea imobilului pentru procurarea mijloacelor esentiale de existenta si in alte situatii temeinic justificate.
In baza art.221 alin.7 C. pr. pen., inculpata are obligatia sa informeze autoritatea desemnata cu supravegherea sa – organul de politie in a carui raza teritoriala locuieste - si organul judiciar care a luat masura arestului la domiciliu ori in fata careia se afla cauza, in situatia de cazuri urgente si pentru motive intemeiate cand fara permisiunea organului judiciar paraseste imobilul pe o durata de timp strict necesara.
In baza art.221 alin.4 si 11 C. pr. pen. se va atrage inculpatei atentia ca in caz de incalcare cu rea-credinta a masurii sau a obligatiilor care ii revin ori exista suspiciunea rezonabila ca a savarsit cu intentie o noua infractiune pentru care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale impotriva sa, masura arestului la domiciliu poate fi inlocuita cu masura arestarii preventive, in conditiile prevazute de lege.
Se vor pune in vedere inculpatei dispozitiile art.221 alin.9 si 10 C. pr. pen.
Se va face aplicarea art.221 alin.8 C. pr. pen. referitoare la comunicarea catre institutiile statului cu atributii in materie a prezentei incheieri.
Cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului.