Stimulente financiare acordate unei categorii de magistrati. Tratament discriminatoriu fata de ceilalti magistrati.

Reclamantii S.S.M. s.a. au chemat in judecata paratii Ministerul Justitiei, Tribunalul Constanta si Curtea de Apel Constanta, solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligati paratii la plata, catre fiecare dintre reclamanti, a sumei de 1.700 lei cu titlu de despagubiri civile, actualizate in raport cu indicele de inflatie la data platii efective.
In motivarea cererii au aratat ca, prin Hotararea nr. 15/2006 a Consiliului National pentru Combaterea Discriminarii s-a constatat existenta unei discriminari indirecte potrivit art. 2 alin. 1 si 2, art. 3 lit. c, art. 8 alin. 3 si art. 9 din O.G. nr. 137/2000, ca urmare a faptului ca prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 1921/C/2005 au fost acordate stimulente financiare doar judecatorilor din cadrul judecatoriilor, cu o vechime in munca de 0-3 ani; valoarea acestor stimulente a fost de 1.700 lei.
Potrivit art. 21 alin. 1 din O.G. nr. 137/2000, aprobata si modificata prin Legea nr. 27/2004, in toate cazurile de discriminare prevazute in ordonanta, persoanele discriminate au dreptul sa pretinda despagubiri proportional cu prejudiciul suferit, precum si restabilirea situatiei anterioare discriminarii sau anularea situatiei create prin discriminare potrivit dreptului comun.
Prin urmare, reclamantii apreciaza ca sunt indreptatiti la plata de despagubiri salariale, rezultate din salarizarea inegala a unor persoane aflate in aceeasi situatie juridica.
Paratul Ministerul Justitiei a solicitat prin intampinarea depusa la dosar, respingerea cererii formulata de reclamanti, intrucat aceste stimulente nu au natura unor drepturi salariale si nu se poate retine incalcarea unor norme constitutionale care privesc egalitatea in drepturi a cetatenilor.
Prin sentinta civila nr. 1753 din 12 octombrie 2007, Tribunalul Constanta a admis actiunea reclamantilor S.S.M. s.a., si a obligat paratii catre fiecare reclamant la plata sumei de 1.700 lei, cu titlu de despagubiri civile, actualizate cu indicele de inflatie, la data platii efective.
A respins actiunea formulata de reclamanta M.E.C. ca nefondata.
Pentru a dispune de aceasta maniera, prima instanta a retinut urmatoarele aspecte:
Prin adresa nr. 118474 din 14 decembrie 2005 Ministerul Justitiei a comunicat curtilor de apel ca, in conformitate cu art. 1, 2, 3 din Normele interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art. 25 din Legea nr. 146/1997, avand in vedere "apropierea sarbatorilor de iarna", s-a decis acordarea de stimulente personalului din domeniul justitiei.
S-a consemnat, astfel, ca la acordarea stimulentelor se vor avea in vedere urmatoarele criterii: rezultatele meritorii obtinute in activitate; calificativele anuale ,,foarte bine’’ si ,,bine’’; respectarea indatoririlor prevazute de lege; complexitatea sarcinilor potrivit fisei postului si modul de realizare a acestora; celeritatea in indeplinirea sarcinilor de serviciu; lipsa sanctiunilor disciplinare.
Nota cuprindea mentiunea ca pentru personalul instantelor judecatoresti s-a propus o valoare individuala medie, diferentiata pe categorii de personal, pentru judecatori, aceasta valoare fiind de 1.700 lei, fiind stabilit faptul ca fondul de stimulente acordat priveste, in acest sens, doar pe judecatorii ,,din cadrul judecatoriilor, cu o vechime in functia de judecator cuprinsa intre 0 - 3 ani’’.
Conform Ordinului Ministrului Justitiei nr. 2404/2004, (publicat in Monitorul Oficial nr. 824/2004) pentru aprobarea Normelor interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, repartizarea sumelor constituite potrivit art. 1, pentru instantele judecatoresti si institutiile subordonate Ministerului Justitiei se face de catre ordonatorul principal de credite (art. 2 alin. 2).
Articolul 4 alin. 1 statueaza asupra principalelor criterii de repartizare individuala a acestor stimulente, iar in alin. 2 se mentioneaza ca ,,Ministrul Justitiei poate acorda prin ordin stimulente nominale pentru personalul care participa la activitati stiintifice, organizarea unor evenimente speciale, participarea la elaborarea codurilor sau a altor acte normative complexe ori pentru participarea la alte activitati cu caracter deosebit".
Desi normele invocate stabileau criteriile obiective de evaluare, in cazul de fata criteriul de acordare a stimulentului a fost vechimea in munca, cu toate ca acest criteriu  nu este prevazut in niciunul dintre actele ce stau la baza acordarii de stimulente salariale pentru magistrati.
Astfel, au fost dezavantajati ceilalti judecatori, cu o vechime mai mare de trei ani, care indeplinesc criteriile obiective prevazute de lege pentru a beneficia in egala masura de stimulentele financiare.
Pentru aceste motive s-a apreciat ca reclamantii sunt indreptatiti la plata despagubirilor solicitate care urmeaza a fi actualizate cu indicele de inflatie, la data platii.
In ce priveste pe reclamanta M.C.E., actiunea a fost respinsa intrucat in luna decembrie 2005, indeplinea functia de judecator la Tribunalul Bucuresti si nu la Tribunalul Constanta, institutie pe care a inteles s-o cheme in judecata.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs, Ministerul Justitiei, care a formulat urmatoarele critici:
Prin acordarea stimulentelor conform Ordinului Ministrului Justitiei nr. 1921/C din 15 decembrie 2005 nu poate fi retinuta o incalcare a dispozitiilor O.G. nr. 137/2000 si a prevederilor constitutionale care privesc egalitatea in drepturi a cetatenilor, intrucat reclamantii nu beneficiaza de un ,,drept de a fi premiat" ca drept recunoscut si protejat de lege, ci numai de o posibilitate, recunoscuta prin lege ordonatorilor de credite, de a acorda premii sau stimulente, in speta cu indeplinirea anumitor conditii stabilite prin ordinul ministrului justitiei.
Recurentul mai arata ca nu exista niciun act normativ care sa prevada ori sa garanteze dreptul fiecarui judecator ori al altui salariat din sistem de a primi stimulente; art. 25 alin. 2 din Legea nr. 146/1997 prevede doar modalitatea de constituire a fondului cu destinatie speciala pentru stimularea personalului din sistemul justitiei, fara sa instituie norme interne in acest sens.
In opinia recurentului, pentru a putea exista discriminare, ar trebui sa existe o recunoastere a unui drept fundamental ori a unuia dintre drepturile recunoscute de lege.
S-a retinut gresit de catre prima instanta ca aceste stimulente au fost acordate discriminatoriu, in baza unor criterii subiective si nu s-a facut dovada existentei unor criterii obiective.
Aceste stimulente nu pot fi incluse in categoria drepturilor salariale ori in cea a premiului anual stabilit prin lege, astfel cum eronat a retinut prima instanta.
Spre deosebire de indemnizatia de incadrare lunara bruta, salariul de baza ori premiul anual, al caror cuantum este determinat conform legii, acordarea  stimulentelor depinde de o serie de factori, intre care se numara existenta unor sume in fondul cu destinatie speciala, obiectivele urmarite de Ministerul Justitiei in politica de reformare a sistemului judiciar, numarul personalului, calitatea activitatii desfasurate, criterii de performanta etc.
Astfel fiind, a aratat recurentul, nu toti judecatorii cu vechime cuprinsa intre 0 si trei ani au beneficiat de stimulente, criteriile predominante fiind cele fiind cele enumerate de art. 4 alin. 1 din Normele interne, dar raportate la o categorie de personal delimitata prin criteriul vechimii in activitate, urmand ca pe viitor sa se repartizeze stimulente si pentru alte categorii de personal, neincluse in acest ordin.
Pentru aceste motive, recurentul apreciaza ca actiunea trebuia respinsa in totalitate.
Recursul este nefondat, urmand sa fie respins pentru urmatoarele considerente:
Conform Ordinului Ministrului Justitiei nr. 2404/C din 23 august 2004 pentru aprobarea Normelor interne privind repartizarea fondului constituit potrivit art. 25 alin. 2 din Legea nr. 146/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, repartizarea sumelor constituite potrivit art. 1, pentru instantele judecatoresti si institutiile subordonate Ministerului Justitiei se face de catre ordonatorul principal de credite (art. 2 alin. 2).
Aceste norme stabileau criteriile obiective de evaluare, respectiv: rezultatele meritorii obtinute in activitate; respectarea indatoririlor prevazute de lege; calificativele anuale "foarte bine" sau "bine"; complexitatea sarcinilor de serviciu potrivit fisei postului si modul de realizare a acestora; celeritatea in indeplinirea sarcinilor de serviciu; lipsa sanctiunilor disciplinare (art. 4 alin. 1).
Prin Ordinul Ministrului Justitiei nr. 1921/C/2005 au fost acordate stimulente financiare doar judecatorilor din cadrul judecatoriilor cu o vechime in munca de 0-3 ani, iar valoarea acestor stimulente a fost de 1.700 lei.
Astfel, singurul criteriu de acordare a stimulentului in valoare de 1.700 lei, a fost vechimea in munca (respectiv, cea cuprinsa intre 0 si trei ani), desi criteriul vechimii nu este prevazut in niciunul dintre actele ce stau la baza acordarii de stimulente salariale pentru magistrati.
Ori, pe baza acestui criteriu, au fost dezavantajati ceilalti judecatori, cu o vechime mai mare de trei ani, care indeplinesc criteriile obiective prevazute de lege pentru a beneficia in egala masura de stimulentele financiare.
Stimulentele constituie un drept de natura salariala, chiar daca potrivit art. 5 din Norma ele nu fac parte din salariul de baza si nu se suporta din fondul de salarii.
Prin Hotararea nr. 15 din 23 ianuarie 2006, Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii a retinut ca Ordinul Ministrului Justitiei nr. 1921/C din 15 decembrie 2005 prin care au fost acordate aceste stimulente, a avut ca unica motivatie apropierea sarbatorilor de iarna si a stabilit un criteriu de preferinta pentru una din categoriile socio-profesionale - cea a judecatorilor cu vechime intre 0 si 3 ani in acordarea acestor stimulente.
Aceasta preferinta a condus la excluderea altei categorii - cea a judecatorilor cu vechime de peste trei ani - de la primirea stimulentelor financiare.
Pe cale de consecinta, Colegiul Director a retinut ca acordarea de stimulente salariale magistratilor constituie un scop legitim, dar impunerea criteriului de vechime in activitate intre 0 si 3 ani nu reprezinta o metoda adecvata si necesara pentru atingerea acestui scop.
In speta, discriminarea este evidenta, ea efectuandu-se cu incalcarea in mod direct a dispozitiilor art. 5 din Codul muncii, care instituie principiul egalitatii de tratament fata de toti salariatii si lipsita de orice scop legitim.
Constatand ca, in cauza, a fost probata acordarea unor drepturi cu o natura asimilata celor salariale, pe criterii care neaga dreptul la un tratament egal si care permit discriminarea in cadrul aceleiasi categorii socio-profesionale, actiunea reclamantilor a fost in mod legal si temeinic admisa de catre prima instanta.