egalizare salarii

La ordine a venit spre solutionare cauza Contencios administrativ si fiscal privind pe reclamanta D C M  si reprezentant ales pentru reclamantiiD C M si altii, parat AGENTIA JUDETEANA PENTRU PLATI SI INSPECTIE SOCIALA BACAU, parat AGENTIA NATIONALA PENTRU PLATI SI INSPECTIE SOCIALA, avand ca obiect litigiu privind functionarii publici (Legea Nr.188/1999).
Dezbaterile in fond au avut loc in sedinta publica din data de 10.01.2018 fiind consemnate in incheierea de sedinta din acea data, parte integranta din prezenta sentin?a, cand s-au pus concluzii pe fond, iar instanta din lipsa de timp pentru deliberare a amanat pronun?area la data de astazi, 17.01.2018, cand a deliberat ?i a pronun?at urmatoarea sentin?a.
T R I B U N A L U L,

Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
1. A) Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Bacau la data de 09.08.2017 sub nr. 1163/110/2017 reclamantii D C M  si reprezentant ales pentru reclamantii:oc , VASILICA, au solicitat in contradictoriu cu paratii Ministerul Muncii si Justitiei Sociale, Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala Bacau si Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna obligarea acestora din urma la aplicarea dispozitiilor obligatorii ale Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 794/2016, privind egalizarea salariilor la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare care trebuie sa includa si drepturile salariale stabilite prin hotarari judecatoresti definitive si revocabile/definitive, stabilite prin raportare la aceeasi functie, grad, gradatie, vechime in functie si specialitate, aceleasi conditii de studii, din cadrul intregii categorii profesionale, respectiv familii ocupationale, indiferent de institutie sau autoritate publica, avand in vedere familia ocupationala din acre fac parte, respectiv „ADMINISTRATIE”, reglementata de Anexa I, capitolul I lit c- functii publice de executie din Legea nr. 3284/2010, in sensul egalizarii salariilor functiilor publice existente la nivelul angajatorului, de auditor, consilier juridic, inspector, consilier, expert, referent de specialitate, referent si inspector social, prin trimitere la aceeasi functie, gradatie, vechime in functie si specialitate din familia ocupationala anterior mentionata.
Cu privire la functia de inspector social, s-a solicitat obligarea ordonatorului principal de credite si a angajatorului sa respecte, in procesul de egalizare a salariilor, si decizia nr. 6/13.01.2012 a Agentiei Nationale pentru Plati si Inspectie Sociala- ordonator secundar de credite.
S-a mai solicitat obligarea paratilor la acordarea diferentelor salariale rezultate din neaplicarea deciziei CCR nr. 794/2016 sume indexate si actualizate cu indicele de inflatie, incepand cu data de 21.12.2016 si pana la data platii efective.
Cerere a fost intemeiata in drept pe dispozitiile L 554/2004, Decizia CCR 794/2016.
Au fost depuse inscrisuri in dovedire.
  Cererea este scutita de la plata taxei de timbru.
Parata Ministerul Muncii si Justitiei Sociale a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata ca nefondata, invocand pe cale de exceptie, lipsa calitatii sale procesual pasive, exceptia inadmisibilitatii prin raportare la dispozitiile art. 8 al 1 L 554/2004.
Parata Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala a formulat de asemenea intampinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare in judecata, aratand ca dispozitiile legale au fost corect aplicate, dispozitiile individuale privind salarizarea reclamantilor fiind emise in functie de decizia ordonatorului secundar de credite.
Parata Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala a formulat la randul sau intampinare prin care a invocat exceptia inadmisibilitatii, a tardivitatii, a prescriptiei extinctive, a lipsei calitatii procesuale pasive, precum si a conexitatii cu dosarul nr. 1164/110/2017, solicitand pe fond respingerea actiunii ca nefondata, avand in vedere respectarea dispozitiilor legale in vigoare cu privire la salarizarea functionarilor publici.
La data de 11.01.2017, reclamantii si-au precizat actiunea ( f198- 199 ds) in sensul obligarii paratelor la stabilirea salariului maxim prin raportare al criteriile stabilite prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 794/2016.

B) Prin cererea de chemare in judecata inregistrata pe rolul Tribunalului Bacau la data de 09.03.2017 sub nr. 1164/110/2017 reclamantii h l A M si reprezentant legal pentru reclamantii XXXXXXXXXXXXXXXXXX D, au solicitat in contradictoriu cu paratii Ministerul Muncii si Justitiei Sociale, Agentia Judeteana pentru Plati si Inspectie Sociala Bacau si Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala pronuntarea unei hotarari prin care sa se dispuna obligarea acestora din urma la aplicarea dispozitiilor obligatorii ale Deciziei Curtii Constitutionale a Romaniei nr. 794/2016, privind egalizarea salariilor la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare care trebuie sa includa si drepturile salariale stabilite prin hotarari judecatoresti definitive si revocabile/definitive, stabilite prin raportare la aceeasi functie, grad, gradatie, vechime in functie si specialitate, aceleasi conditii de studii, din cadrul intregii categorii profesionale, respectiv familii ocupationale, indiferent de institutie sau autoritate publica, avand in vedere familia ocupationala din care fac parte, respectiv „ADMINISTRATIE”, reglementata de Anexa I, capitolul I lit c- functii publice de executie din Lege anr. 3284/2010, in sensul egalizarii salariilor functiilor publice existente la nivelul angajatorului, de auditor, consilier juridic, inspector, consilier, expert, referent de specialitate, referent si inspector social, prin trimitere la aceeasi functie, gradatie, vechime in functie si specialitate din familia ocupationala anterior mentionata.

Prin incheierea din data de 06.11.2017 Pronuntata in dosarul nr. 1164/110/2017 Tribunalul Bacau a admis exceptia conexitatii si a conexat dosarul anterior mentionat la dosarul nr. 1163/110/2017.

Instanta a administrat in cauza proba cu inscrisuri, apreciind ca este utila, pertinenta si concludenta solutionarii cauzei, in cadrul acesteia fiind depusa si decizia nr. 68/17.02.2017 emisa de ANPIS ( f 6 ds vol II).

2. Analizand cererea prin prisma dispozitiilor legale, instanta retine urmatoarele:

A) cu privire la exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratilor Ministerul Muncii si Justitiei Sociale si Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala
Tribunalul retine, cu titlu preliminar, faptul ca, calitatea procesuala este una dintre conditiile ce se cer a fi intrunite cumulativ pentru exercitarea actiunii civile. Continutul acestei notiuni este precizat in cuprinsul art. 36 din Codul de procedura civila, potrivit caruia "Calitatea procesuala rezulta din identitatea dintre parti si subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecatii. Existenta sau inexistenta drepturilor si a obligatiilor afirmate constituie o chestiune de fond".
Astfel,, calitatea procesuala este determinata de transpunerea in plan procesual a subiectelor raportului juridic de drept substantial dedus judecatii.
Potrivit doctrinei, calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si cel care este titularul dreptului afirmat (calitate procesuala activa), precum si intre persoana chemata in judecata (paratul) si cel care este subiect pasiv in raportul juridic dedus judecatii (calitate procesuala pasiva).
In concret, in situatia in care pretentia formulata prin actiune, alcatuind obiectul cererii de chemare in judecata, consta in acordarea unor drepturi de natura salariala, tinand seama ca subiectele raportului de serviciu sunt determinate, stabilirea calitatii procesuale nu prezinta dificultati, partile din raportul de drept procesual fiind identice cu subiectele raportului juridic de drept substantial.
Se mai retine si faptul ca, in cazul in care reclamantul intelege sa actioneze in justitie pentru recunoasterea si valorificarea drepturilor sale atat institutia/autoritatea publica angajatoare, cat si autoritatea publica centrala, in considerarea calitatii acesteia de ordonator principal de credite, sau pe aceea de ordonator secundar, determinarea calitatii procesuale pasive presupune identificarea subiectului pasiv al raportului juridic dedus judecatii, respectiv titularul obligatiei de plata a drepturilor salariale.
In acceptiunea art. 159 alin. (1) din Codul muncii, care constituie dreptul comun in materie, salariul reprezinta contraprestatia muncii depuse de salariat in baza contractului individual de munca. O caracteristica a raportului juridic de munca este aceea ca poate exista numai intre doua persoane, spre deosebire de raportul obligational civil, in cadrul caruia poate fi, uneori, o pluralitate de subiecte active sau pasive.
Pe cale de consecinta, tinand seama si de caracterul exclusiv al competentei (una si aceeasi atributie trebuie sa apartina unei singure autoritati publice), se poate concluziona ca legitimarea procesuala pasiva revine doar autoritatii publice cu care functionarul public se afla in raporturi de serviciu, intrucat acesteia ii apartine prerogativa stabilirii si acordarii drepturilor salariale.
In prezenta cauza, reclamantii, atat cei din cererea principala cat si cei din cererea conexa, sunt angajati in cadrul Agentiei Judetene pentru Plati si inspectie Sociala, numai aceasta institutia putand avea astfel calitatea procesuala in prezentul litigiu.
    Interesul atragerii in proces si a ordonatorului principal sau al celui secundar de credite, pe motiv ca acest demers ar reprezenta o garantie a executarii obligatiei de plata ce revine institutiei/autoritatii publice cu care este stabilit raportul de serviciu, nu este de natura sa conduca la o alta concluzie, intrucat acest interes nu este unul legitim, atata vreme cat atributiile prevazute de lege in materia repartizarii creditelor bugetare, alocarii si stabilirii destinatiei acestora nu cuprind o obligatie de garantie sau de despagubire a ordonatorului principal de credite, care sa constituie fundamentul pretentiilor deduse judecatii.
Un argument suplimentar din perspectiva analizata este reprezentat de dispozitiile art. 222 din Codul civil, sub denumirea marginala "Independenta patrimoniala", care consacra principiul potrivit caruia persoana juridica avand in subordine o alta persoana juridica nu raspunde pentru neexecutarea obligatiilor acesteia din urma si nici persoana juridica subordonata nu raspunde pentru persoana juridica fata de care este subordonata, daca prin lege nu se dispune altfel. Asadar, independent de existenta din punct de vedere juridic a unei relatii de subordonare intre doua persoane juridice, legea opreste confuziunea patrimoniala intre acestea si, in consecinta, interzice raspunderea reciproca a celor doua persoane juridice pentru obligatiile proprii.
Tribunalul retine ca in acest sens s-a pronuntat ICCJ in Decizia nr. 13/2016, data in recursul in interesul legii.
Pentru aceste considerente, Tribunalul va admite exceptia lipsei calitatii procesual pasive invocata atat de Ministerul Muncii si Justitiei Sociale cat si de Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala, urmand a respinge in consecinta actiunea fata de acestea.

 B) cu privire la exceptia inadmisibilitatii invocata de instanta din oficiu
Instanta retine ca aceasta exceptia a fost invocata la primul termen de judecata, in functie de modul de formulare al cererii, insa aceasta a ramas fara obiect dupa modificarea actiunii facuta de reclamanti, astfel cum s-a aratat anterior.

C) cu privire la exceptia inadmisibilitatii, a tardivitatii, a prescriptiei extinctive invocate de paratele in legatura cu care Tribunalul a stabilit ca nu au calitate procesuala pasiva, acestea vor fi respinse ca ramase fara interes.

D) cu privire la fond
In fapt, reclamantii mentionati in actiunea introductiva si in cea conexata sunt functionari publici angajati in cadrul Agentiei Judetene pentru Plati si Inspectie Sociala, acestia solicitand prin prezenta cerere, in esenta,  stabilirea salariilor lor de baza la nivelul maxim al salariilor aflate in plata in cadrul intregii familii ocupationale Administratie, cu luarea in considerare si a drepturilor salariale stabilite in cazul unora din functionarii publici prin hotarari ramase definitive.
In principal, actiunea a fost determinata de considerentele Deciziei Curtii Constitutionale nr. 794/2016, reclamantii considerand ca din cuprinsul acesteia se desprinde ideea ca salariile functionarilor publici trebuie stabilite la nivelul maxim aflat in plata pentru toti functionarii publici din intreaga familie ocupationala.
Interpretarea data de reclamanti Deciziei Curtii Constitutionale este eronata, in opinia instantei.
Astfel, Curtea Constitutionala a avut de statuat asupra neconstitutionalitatii art. 3 al 1 ind 1- 1 ind 4 din OUG nr. 57/2015, astfel cum a  fost modificata si completata prin OUG nr. 43/2016, respectiv asupra art. 3 ind 1 al 1 ind 1-1 ind 4 din OUG nr. 57/2015, respectiv
     ( 1 ind1) Sintagma "fiecare functie" prevazuta la alin. (1) reprezinta functiile prevazute in aceeasi anexa, capitol, litera, numar si numar curent in Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice, cu modificarile si completarile ulterioare.
    (1 ind 2)**) In aplicarea prevederilor alin. (1), pentru stabilirea nivelului maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul institutiei sau autoritatii publice respective, se iau in considerare numai drepturile salariale prevazute in actele normative privind salarizarea personalului platit din fonduri publice si nu se includ drepturile stabilite sau recunoscute prin hotarari judecatoresti.
    (1 ind 3) In aplicarea prevederilor alin. (1), prin institutie sau autoritate publica se intelege acea institutie sau autoritate publica cu personalitate juridica care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri si cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducatorul acesteia are calitatea de ordonator de credite. In cazul institutiilor sau autoritatilor publice aflate in subordinea aceluiasi ordonator de credite, avand acelasi scop, indeplinind aceleasi functii si atributii, aflate la acelasi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare se va stabili la nivelul maxim aflat in plata din cadrul tuturor acestor institutii sau autoritati publice subordonate.
Analizand dispozitiile criticate, Curtea Constitutionala a retinut in ce priveste art. 3 ind 1 al 1 ind 2 ca excluderea majorarilor salariale stabilite sau recunoscute prin hotarari judecatoresti, de la calculul nivelului maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul autoritatii publice, afecteaza art. 124 si art. 126 din Constitutie, fiind, astfel, neconstitutionale. Astfel, ca urmare a neconstitutionalitatii articolului precitat, nivelul maxim al salariului de baza /indemnizatiei de incadrare la care se face egalizarea prevazuta de art. 31 al 1 OUG nr. 57/2015 trebuie sa includa si drepturile stabilite sau recunoscute prin hotarari judecatoresti ; iar personalul care beneficiaza de aceleasi conditii trebuie sa fie salarizat la nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare din cadrul aceleiasi categorii profesionale si familii ocupationale, indiferent de institutie sau autoritate publica.
S-a mai retinut incidental, faptul ca in vederea egalizarii prevazute de art. 3 ind 1 al 1 OUG nr. 57/2015, nivelul maxim al salariului de baza/indemnizatiei de incadrare care trebuie sa includa si drepturile stabilite sau recunoscute prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile urmeaza a se stabili prin raportare la aceeasi functie, grad, gradatie, vechime in munca si in specialitate, aceleasi conditii de studii, din cadrul intregii categorii profesionale, respectiv familii ocupationale, indiferent de autoritate publica sau institutie.
Prin urmare, ceea ce s-a retinut in esenta prin decizia Curtii invocate in cauza reprezinta numai aspectul referitor la obligativitatea luarii in considerare la stabilirea nivelului maxim de salarizare, a hotararilor judecatoresti prin care s-au recunoscut drepturi salariale.
Or, din acest punct de vedere, Tribunalul remarca faptul ca, prin decizia nr. 68/17.02.2017 ( f 6 ds vol II), ordonatorul secundar de credite, respectiv ANPIS, a stabilit nivelul maxim de salarizare din cadrul tuturor agentiilor judetene din tara, prin luarea in calcul a acestor hotarari judecatoresti de care au beneficiat unii dintre functionari publici din cadrul acestora.
Instanta considera ca mentiunile din dreptul nivelului maxim al Anexei nr. 2 ( f 8 de ex) a Deciziei nr. 68/2017, in care este mentionata una din agentiile judetene ( de ex la nr crt. 7 mentionat AJPIS Arges) nu are semnificatia faptului ca salariul de baza mentionat in dreptul acesteia se aplica numai in cadrul respectivei agentii judetene, ci tuturor consilierilor, consilierilor juridici, expertilor, inspectorilor, avand grad profesional superior, - fata de exemplul dat anterior. La fel este si in cazul nr. crt. 8, 14, din Anexa, mentionarea in cazul acestora al agentiei judetene avand semnificatia faptului ca la nivelul acestora s-a inregistrat cel mai mare nivel al salarizarii, insa nu are semnificatia faptului ca salarizarea maxima se va realiza doar la nivelul acestei agentii, ci respectivul salariu de baza va fi aplicabil tuturor functionarilor publici mentionati la respectivele nr. crt. din cadrul tuturor agentiilor judetene.
Prin urmare, decizia respectiva a indeplinit toate conditiile pentru ca salariile de baza/indemnizatiile de incadrare ale functionarilor publici din cadrul agentiilor judetene in care sunt incadrati reclamantii, sa respecte decizia curtii constitutionale si actele normative in materie de salarizare.
In ceea ce priveste sustinerile reclamantilor referitoare la faptul ca salarizarea trebuie sa se faca la nivelul intregii familii ocupationale, reclamantii omis a avea in vedere dispozitiile art. 3 al 1 ind 1 si al 1 ind 3 anterior redate, care definesc atat termenul de „fiecare functie”, prin raportare la functiile prevazute in aceeasi anexa, capitol, litera, numar si numar curent in Legea cadru nr. 284/2010, dar si notiunile de „institutie” si „autoritate publica”.
Astfel, cu referire la acestea, legea prevede faptul ca se are in vedere institutia sau autoritatea publica cu personalitate juridica care are patrimoniu propriu, buget propriu de venituri si cheltuieli, conduce contabilitate proprie, iar conducatorul acesteia are calitatea de ordonator de credite; iar in cazul institutiilor sau autoritatilor publice aflate in subordinea aceluiasi ordonator de credite, avand acelasi scop, indeplinind aceleasi functii si atributii, aflat al acelasi nivel de subordonare din punct de vedere financiar, nivelul maxim la salariului de baza/indemnizatiei de incadrare se va stabili la nivelul nivelul maxim aflat in plata din cadrul tuturor acestor institutii sau autoritati publcice subordonate.
Prin urmare, drepturile salariale trebuie sa aiba in vedere si notiunile anterior mentionate, respectiv egalizarea salariilor de baza trebuie sa functioneze raportat la nivelul aceleiasi anexe, capitol, litera, numar si numar curent raportat la fiecare institutie/autoritate publica in parte.
In concret, in cazul de fata, salarizarea reclamantilor a fost realizata avandu-se in vedere toate agentiile judetene aflate in subordinea Agentiei nationale, fiind evident in cazul acestora ca se incadreaza in ipoteza legala vizand institutii publice aflate in subordinea aceluiasi ordonator de credite, functionari publici din cadrul acestora avand dreptul de a fi salarizati la acelasi nivel pentru fiecare functie, grad, gradatie, vechime in functie sau specialitate.
Nu pot fi retinute astfel sustinerile reclamantilor in sensul ca ar trebui ca nivelul maxim al salariului de baza sa fie stabilit la nivelul celui stabilit in cadrul Consiliului Judetean, de exemplu, pentru ca si aceasta institutie face parte din aceeasi familie ocupationala. Astfel, intentia legiuitorului a fost clara in momentul in care a stabilit ca egalizarea se face la nivelul aceleiasi institutii sau in cadrul celor subordonate aceluiasi ordonator de credite, numai daca institutiile respective indeplinesc anumite criterii, printre care cel mai important este cel al aceluiasi scop. Or, nu se poate retine ca AJPIS are aceleasi scop cu Consiliul Judetean, chiar daca si in cazul celui din urma se pot regasi aceleasi categorii de functionari publici.
Prin urmare, salarizarea de baza nu se poate realiza decat prin raportare la aceeasi institutie sau autoritate si cu respectarea criteriilor legale in cazul celor subordonate aceluiasi ordonator de credite dar au si acelasi scop.
In ce priveste sustinerile referitoare la stabilirea unui salariu de baza la nivelul maxim raportat la intreaga familie ocupationala, instanta apreciaza ca, considerentele deciziei Curtii Constitutionale nr. 794/2016, care s-au raportat la familia ocupationala „ Justitie” nu pot fi aplicate prin analogie si in cazul celorlalte familii ocupationale, fata de particularitatile acesteia din urma.

3. Pentru aceste considerente, retinand ca salariile de baza ale reclamantilor au fost stabilite prin raportare la criteriile prevazute de lege si prin luarea in calcul si a drepturilor salariale stabilite in favoarea anumitor functionari publici, cu raportare la intreaga categorie de functionari publici din care fac parte cei care au dobandit drepturi salariale prin hotarari judecatoresti, astfel cum rezulta din dispozitia nr. 68/17.02.2017, Tribunalul va respinge atat cererea principala cat si cea conexa a reclamantilor, in contradictoriu cu parata AJPIS Bacau ca nefondata, urmand a admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratelor Ministerul Muncii si Justitiei Sociale si Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala si a respinge in consecinta cererea raportat la acestea, a respinge si celelalte exceptii invocate in cauza.


PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Admite exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratelor Ministerul Muncii si Justitiei Sociale si Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala.
Respinge exceptia inadmisibilitatii invocata din oficiu. Respinge restul exceptiilor invocate de paratele Ministerul Muncii si Justitiei Sociale si Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala ca ramase fara interes.
Respinge cererea de chemare in judecata si cererea aferenta dosarului conexat, nr. 1164/110/2017, formulata de reclamantii D C M  si reprezentant ales pentru reclamantii: CC VB NM HG , reclamanta HL AMA si reprezentant legal pentru reclamantii:  SI ALTII, toti reclamantii cu domiciliul procesual ales in Mun. BACAU, , Judet BACAU, in contradictoriu cu parata AGENTIA JUDETEANA PENTRU PLATI SI INSPECTIE SOCIALA BACAU cu sediul in Mun. BACAU, STR. IONITA SANDU STURZA, nr. 63A, et. 4, Judet BACAU, ca nefondate.
Respinge cererea principala si cererea conexa in contradictoriu cu paratele Ministerul Muncii si Justitiei Sociale cu sediul in Mun. Bucuresti, STR. DEM. I. DOBRESCU, nr. 2-4,  sector 1, si Agentia Nationala pentru Plati si Inspectie Sociala cu sediul in Mun. Bucuresti, STR.GENERAL GHEORGHE MAGHERU, nr. 4, et. 4,  sector 1, ca fiind formulate impotriva unor persoane fara calitate procesuala pasiva.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare, cerere ce se va depune la Tribunalul Bacau Sectia a II-a.