Contestatie la executare
(Sentinta civila nr. 158 din data de 08.01.2015 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1)Analizand contestatia la executare raportat la motivele invocate de catre contestatoare instanta retine urmatoarele:
Referitor la motive de nelegalitate a executarii constand in nerespectarea dispozitiilor art. 2 si 3 din O.G. nr. 22/2002, se retine ca executarea silita a sumelor inscrise in titlurile executorii emise impotriva institutiilor publice incepe si se realizeaza potrivit normelor generale inscrise in Codul de procedura civila. Nota specifica a acestui tip de executare consta in impunerea creditorului a unui termen de 6 luni de asteptare, in cazul in care institutia publica se afla in imposibilitate obiectiva de a plati, din lipsa de fonduri. Asadar, creditorul unei institutii publice, avand in vedere si realitatea constitutionala a statului de drept, asteapta din partea institutiei publice executarea de bunavoie a obligatiei pecuniare. In cazul in care institutia publica nu executa obligatia de bunavoie, creditorul se poate adresa unui organ competent de executare, solicitandu-i urmarirea silita a sumelor din titlul executoriu. Daca institutia publica urmarita dovedeste ca nu are fonduri special alocate, la inceput de executare ori in cursul acesteia, O.G. nr. 22/2002 instituie pentru creditorul institutiei publice obligatia de a astepta 6 luni de zile pana la continuarea executarii silite.
Acesta este singurul rezultat ce se impune in cadrul operatiunii de interpretare juridica de buna-credinta, realizate cu luarea in seama a imperativului executarii cu celeritate a creantelor mentionate in titluri executorii-hotarari judecatoresti, imperativ derivat din art. 6 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului si art. 11, art. 20 si art. 21 din Constitutia Romaniei.
Art. 6 par. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului prevede dreptul persoanelor fizice sau juridice la un proces echitabil. Potrivit hotararii pronuntate in cauza Hornsby vs. Grecia din 19.03.1997, garantiile prevazute la art. 6 din Conventie sunt aplicabile si in faza executarii silite a hotararii judecatoresti, intrucat procesul civil include si etapa executarii silite, avand in vedere ca in caz contrar, respectiv daca ordinea juridica a unui stat ar permite ca o hotarare definitiva si obligatorie sa ramana fara efect in detrimentul unei parti, dreptul de acces la o instanta ar deveni iluzoriu. De asemenea, in hotararea pronuntata in cauza Sandor vs. Romania din 24.03.2005, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca este excesiv, si prin urmare contrar dreptului la un proces echitabil, sa se pretinda unui creditor al statului sa recurga la o procedura de executare silita pentru a-si realiza dreptul de creanta stabilit intr-o procedura judiciara. Creanta intimatului pentru a carei realizare s-a inceput procedura de executare silita si s-a emis somatia de executare a fost obtinuta intr-o procedura jurisdictionala desfasurata in fata instantelor judecatoresti. Calitatea de debitor apartine contestatoarei A.A.A.S., iar aceasta este organizata ca institutie publica.
Avand in vedere cele expuse, somatia la care se refera art. 2 din O.G. nr. 22/2002 este aceeasi cu cea prevazuta de art. 666-667 Cod procedura civila, celelalte acte de executare vor fi realizate subsecvent acestei somatii, cu eventuala incidenta a termenului de 6 luni in care creditorul este chemat de O.G. nr. 22/2002 sa astepte ca institutia publica sa incerce procurarea de fonduri. Ratiunea legii consta in evitarea blocarii activitatii institutiei publice si, prin urmare, incercarea de a evita afectarea interesului public.
Intelegerea procedurii de realizare a unei creante impotriva unei institutii publice trebuie a porni de la anumite principii inerente statului de drept: interpretarea cu buna-credinta a legii, respectarea legii, executarea cu celeritate a hotararilor judecatoresti, fara de care dreptul la un proces echitabil este golit de continut si lipsit de finalitate; in cazul in care exista dubiu, normele se interpreteaza in favoarea creditorului, iar nu a debitorului, institutia publica (parte in litigiul solutionat prin titlul executoriu ce o obliga) care trebuia sa execute ori sa depuna toate diligentele pentru executarea de bunavoie a obligatiei, comportandu-se astfel exemplar pentru celelalte subiecte de drept; in acest context, doar in cazul in care institutia publica nu are fonduri special alocate executarii obligatiei din titlul executoriu (conform art. 1 din O.G. nr. 22/2002), executarea silita (inceputa prin somatia emisa de organul competent de executare) va fi oprita 6 luni de zile, in care se intelege ca institutia publica va depune din nou toate diligentele pentru obtinerea de fonduri special destinate executarii obligatiilor prevazute in titluri executorii. In cazul in care diligentele nu au ca rezultat obtinerea unor astfel de fonduri speciale, creditorul este indreptatit sa continue executarea silita potrivit Codului de procedura civila, avand astfel nu numai posibilitatea de a popri conturi ale institutiei, ci si de a executa silit bunuri mobile si imobile ale institutiei publice.
In cauza, contestatorul nu a facut dovada, a carei sarcina ii incumba, ca nu are fonduri special alocate pentru executarea obligatiei din titlul executoriu si nici ca a efectuat demersuri pentru obtinerea de fonduri, desi ii incumba sarcina probei conform art. 249 C.proc.civ., motiv pentru care aceasta sustinere este neintemeiata.
Referitor la legalitatea procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, conform 669 alin. (2) C.proc.civ., debitorul, inclusiv institutia publica ce nu isi executa de bunavoie obligatia, va fi tinut sa suporte cheltuielile de executare facute dupa inregistrarea cererii de executare si pana la data realizarii obligatiei stabilite in titlul executoriu. Sumele ce urmeaza a fi platite se stabilesc de executor prin incheierea ce constituie titlu executoriu.
Somatia adresata contestatoarei, prin executorul judecatoresc, nu are semnificatia juridica a unei simple notificari a unui act judiciar, ci reprezinta un act prin care creditorul si-a manifestat expres si neechivoc vointa in sensul realizarii executarii silite, fata de refuzul aducerii la indeplinire de bunavoie a titlului executoriu. In acest sens, trebuie subliniat ca pentru a refuza executarea silita declansata impotriva sa sau pentru a justifica neexecutarea de buna-voie a creantei, contestatoarea din prezenta cauza nu se poate prevala de dispozitiile art. 1 si ale art. 2 din O.G. nr. 22/2002, intrucat nu a facut dovada indeplinirii conditiilor prevazute de textul de lege mentionat, respectiv lipsa fondurilor. Din contra, procedura de executare silita a fost determinata de atitudinea pasiva a contestatoarei care nu a executat de bunavoie o hotarare judecatoreasca pentru o perioada lunga de timp, afectand dreptul intimatului la un proces echitabil.
Sumele platite cu titlu de onorariu pentru executorul judecatoresc reprezinta cheltuieli ocazionate de efectuarea executarii silite si fata de dispozitiile art. 37 alin. 1 din Legea nr. 188/2000 si cele ale Ordinului ministrului justitiei nr. 2550/2006, ulterior cele ale Ordinului MJLC nr.772/C/05.03.2009, in cazul obligatiilor avand ca obiect plata unor sume de bani, onorariul executorului nu poate depasi un anumit plafon determinat potrivit acestor acte normative, raportat la cuantumul obligatiei de plata a carei executare se urmareste. Se constata in cauza, contrar sustinerilor debitoarei, ca executorul judecatoresc a aplicat corect pentru a determina cuantumul onorariului sau, dispozitiile art. 37 alin. 1 din Legea nr. 188/2000 si cele ale Ordinului ministrului justitiei nr. 2550/2006 si ca onorariul in cuantum de 50.84 lei nu este in niciun caz stabilit in mod disproportionat prin raportare la cuantumului debitului de 412 lei.
In consecinta, avand in vedere considerentele expuse anterior si constatand ca nu s-a relevat niciun motiv de nelegalitate al actelor de executare contestate, instanta retine netemeinicia contestatiei la executare, motiv pentru care o va respinge ca neintemeiata.
Referitor la suspendarea executarii silite, avand in vedere ca potrivit art. 718 alin. (1) C.proc.civ. din 2013, executarea se poate suspenda pana la solutionarea contestatiei la executare, precum si faptul ca prin prezenta se solutioneaza contestatia la executare, instanta va respinge ca ramasa fara obiect suspendarea executarii silite.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, acestea se acorda, conform art. 453 alin. (1) C.proc.civ., numai la cererea partii, or partile nu au solicitat in cauza cheltuieli de judecata, instanta urmand a lua act de acest aspect.
Referitor la motive de nelegalitate a executarii constand in nerespectarea dispozitiilor art. 2 si 3 din O.G. nr. 22/2002, se retine ca executarea silita a sumelor inscrise in titlurile executorii emise impotriva institutiilor publice incepe si se realizeaza potrivit normelor generale inscrise in Codul de procedura civila. Nota specifica a acestui tip de executare consta in impunerea creditorului a unui termen de 6 luni de asteptare, in cazul in care institutia publica se afla in imposibilitate obiectiva de a plati, din lipsa de fonduri. Asadar, creditorul unei institutii publice, avand in vedere si realitatea constitutionala a statului de drept, asteapta din partea institutiei publice executarea de bunavoie a obligatiei pecuniare. In cazul in care institutia publica nu executa obligatia de bunavoie, creditorul se poate adresa unui organ competent de executare, solicitandu-i urmarirea silita a sumelor din titlul executoriu. Daca institutia publica urmarita dovedeste ca nu are fonduri special alocate, la inceput de executare ori in cursul acesteia, O.G. nr. 22/2002 instituie pentru creditorul institutiei publice obligatia de a astepta 6 luni de zile pana la continuarea executarii silite.
Acesta este singurul rezultat ce se impune in cadrul operatiunii de interpretare juridica de buna-credinta, realizate cu luarea in seama a imperativului executarii cu celeritate a creantelor mentionate in titluri executorii-hotarari judecatoresti, imperativ derivat din art. 6 al Conventiei Europene a Drepturilor Omului si art. 11, art. 20 si art. 21 din Constitutia Romaniei.
Art. 6 par. 1 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului prevede dreptul persoanelor fizice sau juridice la un proces echitabil. Potrivit hotararii pronuntate in cauza Hornsby vs. Grecia din 19.03.1997, garantiile prevazute la art. 6 din Conventie sunt aplicabile si in faza executarii silite a hotararii judecatoresti, intrucat procesul civil include si etapa executarii silite, avand in vedere ca in caz contrar, respectiv daca ordinea juridica a unui stat ar permite ca o hotarare definitiva si obligatorie sa ramana fara efect in detrimentul unei parti, dreptul de acces la o instanta ar deveni iluzoriu. De asemenea, in hotararea pronuntata in cauza Sandor vs. Romania din 24.03.2005, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a statuat ca este excesiv, si prin urmare contrar dreptului la un proces echitabil, sa se pretinda unui creditor al statului sa recurga la o procedura de executare silita pentru a-si realiza dreptul de creanta stabilit intr-o procedura judiciara. Creanta intimatului pentru a carei realizare s-a inceput procedura de executare silita si s-a emis somatia de executare a fost obtinuta intr-o procedura jurisdictionala desfasurata in fata instantelor judecatoresti. Calitatea de debitor apartine contestatoarei A.A.A.S., iar aceasta este organizata ca institutie publica.
Avand in vedere cele expuse, somatia la care se refera art. 2 din O.G. nr. 22/2002 este aceeasi cu cea prevazuta de art. 666-667 Cod procedura civila, celelalte acte de executare vor fi realizate subsecvent acestei somatii, cu eventuala incidenta a termenului de 6 luni in care creditorul este chemat de O.G. nr. 22/2002 sa astepte ca institutia publica sa incerce procurarea de fonduri. Ratiunea legii consta in evitarea blocarii activitatii institutiei publice si, prin urmare, incercarea de a evita afectarea interesului public.
Intelegerea procedurii de realizare a unei creante impotriva unei institutii publice trebuie a porni de la anumite principii inerente statului de drept: interpretarea cu buna-credinta a legii, respectarea legii, executarea cu celeritate a hotararilor judecatoresti, fara de care dreptul la un proces echitabil este golit de continut si lipsit de finalitate; in cazul in care exista dubiu, normele se interpreteaza in favoarea creditorului, iar nu a debitorului, institutia publica (parte in litigiul solutionat prin titlul executoriu ce o obliga) care trebuia sa execute ori sa depuna toate diligentele pentru executarea de bunavoie a obligatiei, comportandu-se astfel exemplar pentru celelalte subiecte de drept; in acest context, doar in cazul in care institutia publica nu are fonduri special alocate executarii obligatiei din titlul executoriu (conform art. 1 din O.G. nr. 22/2002), executarea silita (inceputa prin somatia emisa de organul competent de executare) va fi oprita 6 luni de zile, in care se intelege ca institutia publica va depune din nou toate diligentele pentru obtinerea de fonduri special destinate executarii obligatiilor prevazute in titluri executorii. In cazul in care diligentele nu au ca rezultat obtinerea unor astfel de fonduri speciale, creditorul este indreptatit sa continue executarea silita potrivit Codului de procedura civila, avand astfel nu numai posibilitatea de a popri conturi ale institutiei, ci si de a executa silit bunuri mobile si imobile ale institutiei publice.
In cauza, contestatorul nu a facut dovada, a carei sarcina ii incumba, ca nu are fonduri special alocate pentru executarea obligatiei din titlul executoriu si nici ca a efectuat demersuri pentru obtinerea de fonduri, desi ii incumba sarcina probei conform art. 249 C.proc.civ., motiv pentru care aceasta sustinere este neintemeiata.
Referitor la legalitatea procesului-verbal de stabilire a cheltuielilor de executare, conform 669 alin. (2) C.proc.civ., debitorul, inclusiv institutia publica ce nu isi executa de bunavoie obligatia, va fi tinut sa suporte cheltuielile de executare facute dupa inregistrarea cererii de executare si pana la data realizarii obligatiei stabilite in titlul executoriu. Sumele ce urmeaza a fi platite se stabilesc de executor prin incheierea ce constituie titlu executoriu.
Somatia adresata contestatoarei, prin executorul judecatoresc, nu are semnificatia juridica a unei simple notificari a unui act judiciar, ci reprezinta un act prin care creditorul si-a manifestat expres si neechivoc vointa in sensul realizarii executarii silite, fata de refuzul aducerii la indeplinire de bunavoie a titlului executoriu. In acest sens, trebuie subliniat ca pentru a refuza executarea silita declansata impotriva sa sau pentru a justifica neexecutarea de buna-voie a creantei, contestatoarea din prezenta cauza nu se poate prevala de dispozitiile art. 1 si ale art. 2 din O.G. nr. 22/2002, intrucat nu a facut dovada indeplinirii conditiilor prevazute de textul de lege mentionat, respectiv lipsa fondurilor. Din contra, procedura de executare silita a fost determinata de atitudinea pasiva a contestatoarei care nu a executat de bunavoie o hotarare judecatoreasca pentru o perioada lunga de timp, afectand dreptul intimatului la un proces echitabil.
Sumele platite cu titlu de onorariu pentru executorul judecatoresc reprezinta cheltuieli ocazionate de efectuarea executarii silite si fata de dispozitiile art. 37 alin. 1 din Legea nr. 188/2000 si cele ale Ordinului ministrului justitiei nr. 2550/2006, ulterior cele ale Ordinului MJLC nr.772/C/05.03.2009, in cazul obligatiilor avand ca obiect plata unor sume de bani, onorariul executorului nu poate depasi un anumit plafon determinat potrivit acestor acte normative, raportat la cuantumul obligatiei de plata a carei executare se urmareste. Se constata in cauza, contrar sustinerilor debitoarei, ca executorul judecatoresc a aplicat corect pentru a determina cuantumul onorariului sau, dispozitiile art. 37 alin. 1 din Legea nr. 188/2000 si cele ale Ordinului ministrului justitiei nr. 2550/2006 si ca onorariul in cuantum de 50.84 lei nu este in niciun caz stabilit in mod disproportionat prin raportare la cuantumului debitului de 412 lei.
In consecinta, avand in vedere considerentele expuse anterior si constatand ca nu s-a relevat niciun motiv de nelegalitate al actelor de executare contestate, instanta retine netemeinicia contestatiei la executare, motiv pentru care o va respinge ca neintemeiata.
Referitor la suspendarea executarii silite, avand in vedere ca potrivit art. 718 alin. (1) C.proc.civ. din 2013, executarea se poate suspenda pana la solutionarea contestatiei la executare, precum si faptul ca prin prezenta se solutioneaza contestatia la executare, instanta va respinge ca ramasa fara obiect suspendarea executarii silite.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, acestea se acorda, conform art. 453 alin. (1) C.proc.civ., numai la cererea partii, or partile nu au solicitat in cauza cheltuieli de judecata, instanta urmand a lua act de acest aspect.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete
Reziliere contract de concesiune - Conditii - Decizie nr. 132/R din data de 07.02.2014Rectificare carnet de munca. Dispozitii legale - Sentinta civila nr. 651/LM din data de 13.03.2014
Divort. Exerxitarea autoritatii parintesti - Decizie nr. 503/A din data de 25.09.2014
Atribuire folosinta imobil. O.P. - conditii de admisibilitate - Decizie nr. 404/A din data de 18.07.2014
Rezolutie antecontract de vanzare cumparare - Decizie nr. 607/R din data de 24.11.2014
trafic de droguri - Sentinta penala nr. 9 din data de 22.01.2014
Acordul de recunoa?tere a vinova?iei incheiat de procurorul militar cu inculpatul cercetat pentru savar?irea infrac?iunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prev. de art.336 alin.1 C.pen. Amanarea aplicarii pedepsei - Sentinta penala nr. 8 din data de 16.02.2016
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 1230/Ap din data de 30.06.2017
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 771/Ap din data de 04.05.2017
Insolventa. Anulare acte frauduloase. - Sentinta civila nr. 510/Ap din data de 22.04.2017
Contractele individuale de munca incheiate intre persoane fizice in calitate de experti desemnati si persoane juridice in derularea unor proiecte POSDRU finantate din Fondul Social European au natura unor contracte atipice de munca - Sentinta civila nr. 496/A din data de 16.04.2017
Insolventa. Art. 72 din Legea nr. 85/2014. Respingerea cererii de deschiderea procedurii insolventei formulata impotriva garantului ipotecar. Solidaritatea nu se prezuma potrivit art. 1034-1056 Cod civil. - Sentinta civila nr. 473/Ap din data de 16.03.2017
EXPROPRIERE. Art. 26 din Legea nr. 33/1994. Stabilirea valorii despagubirii. Metoda comparatiei directe. Alegerea comparabilei cu cea mai mica ajustare, cu caracteristicile cele mai asemanatoare cu terenul in litigiu. - Sentinta civila nr. 336/AP din data de 23.02.2017
Expropriere. Reglementand dreptul de retrocedare a imobilelor expropriate, Legea nr. 33/1994 prevede la art. 35 ca „daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, - Sentinta civila nr. 71/Ap din data de 19.01.2017
Solicitare de sesizare a Curtii de Justi?ie a Uniunii Europene cu o intrebare preliminara, in temeiul dispozitiilor art. 276 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene. - Hotarare nr. 56/CP din data de 05.07.2017
Aplicarea unei pedepse mai reduse decat cea mentionata in acordul de recunoastere a vinovatiei. - Sentinta penala nr. 107/Ap din data de 14.02.2017
Legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si rezultatul produs. - Sentinta penala nr. 209/Ap din data de 17.03.2017
Reprezentarea succesorala in materia Legii nr. 10/2001. Amenajari de utilitate publica ulterioare notificarii, fara existenta unei autorizatii de constructie. - Decizie nr. 1500/Ap din data de 01.10.2016
Actiune in revendicare inadmisibila in conditiile in care s-a uzat de dispozitiile Legii nr. 10/2001. Imobil revendicat achizitionat in baza Legii nr. 112/1995. Securitatea raporturilor juridice. - Decizie nr. 1033/Ap din data de 15.07.2016
Obligatia de despagubire a A.A.A.S. –art 32 ind. 4 din O.U.G. nr. 88/1997. Contracte incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 137/2002. - Decizie nr. 295/Ap din data de 23.02.2016