Plangere contraven?ionala impotriva precesului – verbal de constatare ?i sanc?ionare a contraven?iei privind efectuarea comunicarilor comerciale prin po?ta electronica pentru oferirea de pachete promo?ionale pacien?ilor fara consim?amantul prealabil ?i ex

Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti la data de 04.07.2014 sub nr. 32255/299/2014 reclamanta X.X.C. SRL  in contradictoriu cu parata Autoritatea Nationala de Supraveghere a Prelucrarii Datelor cu Caracter Personal a formulat plangere impotriva procesului verbal nr. 13043/16.06.2014, solicitand anularea partiala a acestuia, respectiv in ceea ce priveste fapta de nerespectare a prevedreilor art. 12 referitoare la comunicarile nesolicitate, conform art. 13 lin. 1 lit. q) din Legea nr. 506/2004 si in subsidiar inlocuirea amenzii cu avertisment.
In motivarea cererii in esen?a s-a sus?inut ca, persoanele vizate de comunicari au solicitat petentei transmiterea de newslettere prin completarea voluntara online a unui formular in acest sens.
In drept au fost invocate prevederile Legii 506/2004, OG 2/2001, CPC.
In sus?inerea cererii au fost depuse inscrisuri (f.8-15).
Cererea  a fost legal timbrata.
Intimata legal citata a formulat intampinare in cauza, prin care a invocat exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, fata de prevederile art. 35 alin. 3 din Legea nr. 677/2001, iar pe fond a solicitat respingerea plangerii ca neintemeiata.
In sus?inerea intampinarii au fost depuse inscrisuri (f.35-67).
Prin incheierea de sedinta din data de 18.12.2014 a fost admisa exceptia litispendentei, dispunandu-se inaintarea dosarului Tribunalului Bucuresti-sectia a II-a contencios administrativ si fiscal in vederea atasarii la dosarul nr. 22766/3/2014.
La termenul din data de 22.01.2015 in dosarul nr. 22766/3/2014 Tribunalul a constatat ca parata a incheiat un singur proces-verbal pentru trei fapte, doua dintre ele in temeiul Legii nr. 677/2001 si a treia fapta in temeiul Legii nr. 506/2004. Tot potrivit celor doua acte normative procesul-verbal cu privire la primele doua fapte poate fi contestat la sectia de contencios a Tribunalului, iar cea de-a treia fapta la Judecatorie, astfel ca a pus in discutie exceptia necompetentei materiale cu privire la cea de-a treia fapta, respectiv cu privire la cererea care a facut obiectul dosarului nr. 32255/299/2014 si a prorogat discutarea acesteia dupa formarea unui nou dosar.
Ca urmare a acestei masuri a fost inregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti dosarul de fata, cu nr. 2221/3/2015 cu obiect anulare act, iar prin sentin?a nr.1219/19.02.2015 s-a dispus declinarea competentei in favoarea Judecatoriei Sectorului 1 Bucure?ti.
Pe rolul acestei instan?e la data de 23.04.2015 a fost inregistrat dosarul nr.43920/299/2015.
La termenul de judecata din data de 21.05.2015 s-a incuviin?at proba cu inscrisurile aflate la dosarul cauzei ?i s-a acordat cuvantul pe fond.
Analizand materialul probator administrat in cauza, instanta retine urmatoarele:
Prin procesul-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor nr. 13043/16.06.2014, petenta a fost sanctionata cu amenda contraventionala in cuantum de 5000 lei, retinandu-se savarsirea contraventiei prevazuta de art. 13 alin. 1 lit.q din Legea nr. 506/2004 constand in nerespectarea prevederilor art.12 referitoare la comunicarile nesolicitate. Astfel in sarcina petentei s-a re?inut ca a efectuat comunicari comerciale prin po?ta electronica pentru oferirea de pachete medicale promo?ionale pacien?ilor fara consim?amantul prealabil ?i expres ?i fara a oferi posibilitatea acestora de a se opune in vederea primirii de pachete medicale promo?ionale printr-un mijloc simplu si gratuit la momentul ob?inerii adresei electronice de catre petenta.
Analizand legalitatea si temeinicia procesului-verbal contraventional in conformitate cu dispozitiile art. 34 din O.G. nr. 2/2001, privind regimul juridic al contraventiilor, instanta retine urmatoarele:
Sub aspectul legalitatii, instanta apreciaza ca procesul-verbal de constatare a contraventiei nr. 13043/16.06.2014 a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor art.16 si 17 din OG nr.2/2001, cuprinzand toate mentiunile prevazute sub sanctiunea nulitatii absolute. Totodata, faptei descrise in cuprinsul procesului-verbal i s-a dat o corecta incadrare juridica, contestatoarea fiind sanctionata pentru savarsirea contraventiei prevazuta de art. 12 si sanctionata de art. 13 alin. 1 lit.q din Legea nr. 506/2004.
In drept sunt aplicabile prevederile art.12 din Legea 506/2004 potrivit carora este interzisa efectuarea de comunicari comerciale prin utilizarea unor sisteme automate de apelare ?i comunicare care nu necesita interven?ia unui operator uman, prin fax ori prin po?ta electronica sau prin orice alta metoda care folose?te serviciile de comunica?ii electronice destinate publicului, cu excep?ia cazului in care abonatul sau utilizatorul vizat ?i-a exprimat in prealabil consim?amantul expres pentru a primi asemenea comunicari. In continuare se prevede ca, fara a aduce atingere prevederilor alin. (1), daca o persoana fizica sau juridica ob?ine in mod direct adresa de po?ta electronica a unui client, cu ocazia vanzarii catre acesta a unui produs sau serviciu, in conformitate cu prevederile Legii nr. 677/2001, persoana fizica sau juridica in cauza poate utiliza adresa respectiva, in scopul efectuarii de comunicari comerciale referitoare la produse sau servicii similare pe care acea persoana le comercializeaza, cu condi?ia de a oferi in mod clar ?i expres clien?ilor posibilitatea de a se opune printr-un mijloc simplu ?i gratuit unei asemenea utilizari, atat la ob?inerea adresei de po?ta electronica, cat ?i cu ocazia fiecarui mesaj, in cazul in care clientul nu s-a opus ini?ial, iar potrivit alin.3 in toate cazurile este interzisa efectuarea prin po?ta electronica de comunicari comerciale in care identitatea reala a persoanei in numele ?i pe seama careia sunt facute este ascunsa, cu incalcarea art. 5 din Legea nr. 365/2002, republicata, sau in care nu se specifica o adresa valabila la care destinatarul sa poata transmite solicitarea sa referitoare la incetarea efectuarii unor asemenea comunicari ori in care sunt incuraja?i destinatarii sa viziteze pagini de internet care contravin art. 5 din Legea nr. 365/2002, republicata.
Prin mesaj comercial nesolicitat se intelege orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii reglementate, mesajele promotionale intrand fara indoiala in categoria celor enuntate.
In privinta temeiniciei procesului-verbal, trebuie aratat ca, in raport de probele administrate in cauza, respectiv inscrisurile depuse la dosar de catre petenta coroborate cu inscrisurile depuse de intimat, petentul nu a depus probe din care sa rezulte o alta situa?ie de fapt decat cea re?inuta de agentul constatator.
In acest sens, din inscrisurile depuse la dosar instan?a re?ine faptul ca pacientii au comunicat petentei adresa postala electronica in vedere stabilirii programarilor sau odata cu transmiterea ”chestionarelor cu privire la satisfac?ia pacien?ilor clinicii medicale private”, iar ulterior petenta a efectuat comunicari comerciale prin po?ta electronica pentru oferirea de pachete medicale promo?ionale pacien?ilor fara consim?amantul prealabil ?i expres ?i fara a oferi posibilitatea acestora de a se opune in vederea primirii de pachete medicale promo?ionale printr-un mijloc simplu si gratuit la momentul ob?inerii adresei electronice de catre petenta.
Instan?a va inlatura sus?inerile petentei potrivit carora persoanele vizate de comunicari au solicitat petentei transmiterea de newslettere prin completarea voluntara online a unui formular in acest sens, avand in vedere faptul ca formularele depuse la dosar sunt modalita?i suplimentare prin care clinica ob?ine comunicarea adreselor postale electronice. In plus instan?a re?ine ca interfa?a sitului clinicii care acorda posibilitatea inlaturarii comunicarilor de tip ”newsletter” este in limba engleza ?i este greu accesibila.
In continuare, instanta retine ca, potrivit art. 249 CPC, cel ce face o propunere inaintea judecatii trebuie sa o dovedeasca. Astfel, instanta apreciaza ca procesul-verbal atacat se bucura de o prezumtie de legalitate si temeinicie, fiind un act autentic intocmit de catre un functionar public aflat in exercitarea atributiunilor de serviciu.
In acest sens, instan?a re?ine ca  fapta a fost constatata personal de catre agentii constatatori, acestia avand posibilitatea de a observa fapta contraventionala prin propriile simturi si de a aprecia gradul de pericol concret creat de petenta prin savarsirea contraventiei.
In aplicarea concordanta a prezumtiei de legalitate, de veridicitate si de autenticitate a procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor cu prezumtia de nevinovatie de care se bucura acuzatul in materie penala, conform art.6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, se impune precizarea ca instanta de contencios european a stabilit in jurisprudenta sa ca toate sistemele legale cunosc si opereaza cu ajutorul prezumtiilor si ca, in principiu, Conventia nu interzice aceasta, dar in materie penala obliga statele sa nu depaseasca o anumita limita. In functie de gravitatea sanctiunii la care este expus acuzatul, se stabileste si limita rezonabila pana la care poate opera prezumtia, asigurandu-se totodata respectarea drepturilor apararii sub toate aspectele (cauza Salabiaku v. Franta, cauza Vastberga Aktiebolag si Vulic v. Suedia).
Prezumtia de nevinovatie nu are caracter absolut, dupa cum nici prezumtia de veridicitate a faptelor constatate de agent si consemnate in procesul-verbal nu are caracter absolut, dar aceasta din urma nu poate opera decat pana la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge in situatia ca persoana invinuita de savarsirea faptei sa fie pusa in imposibilitatea de a face dovada contrarie celor consemnate in procesul-verbal, desi din probele administrate in acuzare instanta nu poate fi convinsa de vinovatia acuzatului, dincolo de orice indoiala rezonabila.
Asadar, forta probanta a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lasata la latitudinea fiecarui sistem de drept, putandu-se reglementa importanta fiecarui mijloc de proba, insa instanta are obligatia de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu, atunci cand administreaza si apreciaza probatoriul (cauza Bosoni vs. Franta).
Aceasta interpretare nu este contrara drepturilor si garantiilor prevazute de Conventia Europeana a Drepturilor Omului. In primul rand, drepturile si garantiile stabilite in Conventie nu sunt absolute, cu exceptia dreptului de a nu fi supus torturii. In al doilea rand, statele se bucura de o marja de apreciere in cea ce priveste restrangerea, in concreto, a drepturilor si garantiilor, atunci cand se urmareste realizarea unui scop legitim, iar restrangerea este prevazuta de lege, proportionala si necesara intr-o societate democratica. Din aceasta perspectiva, nevoia combaterii fenomenului contraventional se subsumeaza conceptului de scop legitim, iar restrangerea este proportionala – petenta avand dreptul sa conteste procesul-verbal de sanctionare contraventionala, dupa cum s-a intamplat in cauza de fata.
Asadar, in cauza de fata, instanta apreciaza ca petentul este cel care trebuia sa faca dovada celor sustinute in plangere, avand sarcina de a administra probe care sa rastoarne prezumtia de legalitate si temeinicie a procesului-verbal, insa acesta nu a administrat probe din care sa reiasa o alta situatie de fapt.
Pe cale de consecin?a, instanta considera ca procesul – verbal nr. 13043/16.06.2014 este conform realitatii fiind temeinic intocmit, intrucat in mod corect s-a retinut in sarcina petentului savarsirea contraventiilor prevazute de art. 13 alin. 1 lit.q din Legea nr. 506/2004 constand in nerespectarea prevederilor art.12 referitoare la comunicarile nesolicitate.
In temeiul art.34 din OG nr.2/2001, procedand la verificarea legalitatii sanctiunii aplicate, instanta apreciaza ca amenda contraventionala respecta dispozitiile art.21 alin.3 din acelasi act normativ, in conformitate cu care sanctiunea se aplica in limitele prevazute de actul normativ si trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite, tinandu-se seama de imprejurarile in care a fost savarsita fapta, de modul si mijloacele de savarsire a acesteia, de scopul urmarit, de urmarea produsa, precum si de circumstantele personale ale contravenientului si de celelalte date inscrise in procesul-verbal. In acest sens, instanta retine in mod special faptul ca, petenta a folosit datele personale comunicate de catre pacien?i in scopuri comerciale fara acordul acestora.
Pentru toate aceste considerente, instanta, in temeiul dispozitiilor art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, va respinge ca neintemeiata plangerea contraventionala formulata impotriva procesului-verbal de constatare si sanctionare a contraventiei13043/16.06.2014 mentinand actul atacat ca fiind legal si temeinic intocmit, precum si sanctiunile dispuse.