actiune in reductiunea liberalitatilor excesive - renuntarea la succesiune realizata in scop de gratificare a comostenitorului

INSTANTA,

Deliberand asupra prezentei cauze civile, in conformitate cu dispozitiile art. 395 alin. 1 Cod procedura civila, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, la data de 9.05.2014, sub nr. 22626/299/2014, reclamanta P.R.M. a chemat in judecata pe paratii B.T., B.D.N. si B.V., solicitand instantei ca, prin hotararea ce o va pronunta, sa dispuna reducerea donatiilor efectuate de catre defunctul sau tata, P.C.T., in favoarea paratei B.T. si a defunctei G.E., constand in cota indiviza totala de 7/16 (43,75%) din imobilul situat in Bucuresti, ..., sector 1, prin intregirea rezervei succesorale a reclamantei pana la limita cotitatii disponibile, in echivalent la valoarea de circulatie a imobilului de la data deschiderii succesiunii. A mai solicitat obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii, reclamanta a aratat ca are calitatea de mostenitor al defunctului sau tata, P.C.T., decedat la data de 27.06.2012, conform Certificatului de mostenitor nr. 18/05.09.2012, masa succesorala fiind compusa doar din trei sume de bani derizorii, neexistand bunuri imobile. A precizat ca, in timpul vietii, defunctul sau tata a facut doua donatii catre mama, respectiv catre sora acestuia, in vederea emigrarii in Germania. A mentionat ca defunctul a donat mamei sale, G.E., cota de 3/16 din imobilul situat in Bucuresti, ..., sector 1, prin actul autentificat sub nr. 13473/15.12.1987 si transcris sub nr. 5508/1987 la Notariatul de Stat al Sectorului 1. A sustinut ca, in anul 1990, dupa decesul bunicii materne a reclamantei, defunctul a avut intentia de a gratifica si ultima ruda apropiata ramasa in tara, respectiv pe sora sa B.T., liberalitatea imbracand forma unei donatii indirecte, materializata sub forma unei renuntari la succesiunea ramasa de pe urma mamei defunctului. A invederat ca, prin contractul de donatie autentificat sub nr. 1080/11.07.2012 la B.N.P. „S.I.”, imobilul in cauza a fost dobandit de catre paratii B.D.N. si B.V.. Reclamanta a invocat prevederile art. 1092 si art. 1088 Cod civil si a sustinut ca renuntarea la mostenire a fost facuta cu intentia de a gratifica (ex animo donandi) comostenitorul, reprezentand o donatie indirecta care imbraca forma unei renuntari gratuite in favorem.
In drept, cererea a fost intemeiata pe dispozitiile art. 1086-art. 1099 Cod civil si ale art. 194 si urmatoarele Cod procedura civila.
In dovedirea pretentiilor sale, reclamanta a solicitat administrarea probelor cu inscrisuri, cu interogatoriul paratilor, cu martori si cu expertiza in constructii si evaluarea proprietatii imobiliare.
Prin cererea precizatoare depusa la data de 23.06.2014, in conformitate cu art. 200 alin. 2 Cod procedura civila, reclamanta a precizat ca valoarea imobilului este de 168.499 euro, valoarea obiectului cererii fiind de 36.859 euro, respectiv 163.805 lei, reprezentand valoarea rezervei succesorale cuvenite.
Cererea de chemare in judecata a fost legal timbrata cu suma de 4.916 lei (fila 31), reprezentand taxa judiciara de timbru.
La data de 21.07.2014, in conformitate cu art. 201 alin. 1 Cod procedura civila, paratii au formulat intampinare, prin care au solicitat respingerea cererii de chemare in judecata, in principal, ca inadmisibila, invocand prevederile art. 1097 alin. 2 Cod civil si sustinand ca intregirea rezervei succesorale se realizeaza in natura, nefiind incidente derogarile prevazute la alin. 3-6 ale aceluiasi articol.
Pe fond, paratii au solicitat respingerea cererii ca neintemeiata, aratand ca renuntarea defunctului la mostenirea ramasa de pe urma mamei sale, G.E., desi a profitat paratei B.T., a fost un act pur abdicativ, iar nu o renuntare in favorem, fara intentia a o gratifica, fiind explicabil in contextul ulterioarei parasiri a Romaniei de catre renuntator. A considerat ca o renuntare in favorem implica din punct de vedere juridic o acceptare, fie si indirecta, a succesiunii, urmata de o donatie, in cazul renuntarii pur abdicative bunurile succesorale negasindu-se niciodata in patrimoniul renuntatorului, astfel incat acesta nu putea dispune de ele cu intentia de a gratifica. Referitor la donatia din data de 15 decembrie 1987, paratii au sustinut ca reprezinta un act dezinteresat, intrucat in lipsa unei asemenea instrainari ar fi devenit aplicabile dispozitiile art. 3 din Decretul nr. 223/1974, iar bunul ar fi trecut in patrimoniul statului, astfel incat oricum nu ar fi facut parte din masa succesorala ramasa de pe urma defunctului. Cu privire la stabilirea rezervei succesorale, paratii au aratat ca reclamanta ignora imprejurarea ca o cota de 3/16 din terenul ce compune imobilul in litigiu nu putea face obiectul primei liberalitati, intrucat a trecut in proprietatea statului in conditiile Legii nr. 58/1974, astfel incat donatia s-a incheiat valabil si a purtat numai asupra cotei de 3/16 din constructia ce compunea terenul. Au considerat ca masa succesorala reconstituita s-ar compune doar din cota de 3/16 asupra constructiei ce compune imobilul in litigiu, cu consecinta ca rezerva succesorala a reclamantei s-ar limita la 3/32 din aceasta constructie. Au solicitat ca, in conformitate cu art. 1091 Cod civil, la stabilirea rezervei succesorale si a cotitatii disponibile sa se tina cont de cheltuielile efectuate de parati cu intretinerea autorului reclamantei, precum si de starea in care acest imobil se gasea in perioada 1987-1990, fara a se lua in considerare sporul de valoare adaugat pe cheltuiala paratei.
In drept, intampinarea a fost intemeiata pe prevederile art. 209 Cod procedura civila.
In dovedirea intampinarii, paratii au solicitat administrarea probei cu inscrisuri si a probei cu expertiza.
Reclamanta nu a formulat raspuns la intampinare in termenul prevazut de art. 201 alin. 2 Cod procedura civila.
Prin Incheierea din 23 septembrie 2014 (fila 76, Vol. I), instanta a respins ca neintemeiata exceptia inadmisibilitatii, invocata de parati prin intampinare, retinand ca indeplinirea conditiilor prevazute de Codul civil pentru reductiunea liberalitatilor prin echivalent priveste fondul cauzei si ca nu exista nicio conditie prealabila prevazuta de lege pentru a putea fi solicitata reductiunea liberalitatilor excesive.
Instanta a incuviintat, la solicitarea ambelor parti, proba cu inscrisuri si proba cu expertiza judiciara in specialitatea evaluarea proprietatii imobiliare, fiind respinse probele cu interogatoriul paratilor si cu martori, solicitate de reclamanta.
Raportul de expertiza intocmit de expertul tehnic judiciar in specialitatea evaluarea proprietatii imobiliare F.G. a fost atasat la filele 112-116 din Vol. I, fiind completat cu raspunsul la obiectiuni depus la filele 217-221 din Vol. I.
Instanta a incuviintat cererea reclamantei de efectuare a unei noi expertize, raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de expertul tehnic judiciar in specialitatea evaluarea proprietatii imobiliare A.I.R. fiind atasat la filele 264-271 din Vol. I si fiind completat cu raspunsul la obiectiuni depus la filele 332-338 din Vol. II.
Prin cererea precizatoare depusa la termenul de judecata din 8 septembrie 2015, reclamanta a marit obiectul actiunii, solicitand sa se dispuna obligarea paratilor la plata sumei de 248.975 lei, reprezentand valoarea rezervei succesorale cuvenite reclamantei, raportat la valoarea imobilului din ..., sector 1, stabilita in cuprinsul Raspunsului la obiectiunile formulate de parti din 15.01.2015 intocmit de expert F.G..
Reclamanta a completat taxa judiciara de timbru cu suma de 2.553 lei, corespunzator valorii precizate.
Analizand probele administrate, instanta retine urmatoarele:
Conform Certificatului de mostenitor nr. 18 din 5 septembrie 2012 eliberat de Biroul Notarului Public V.C. (filele 13-14), defunctul P.C.T., decedat la data de 27.06.2012, a fost mostenit de reclamanta P.R.M., in calitate de fiica, acesteia revenindu-i intreaga masa succesorala compusa din suma de 228,41 euro.
Defunctul P.C.T. a detinut cota de 3/8 din cota de ½ din imobilul situat in Bucuresti, ..., sector 1, compus din teren in suprafata de 172 m.p si constructia aflata pe acesta, astfel cum reiese din Certificatul de mostenitor nr. 542/1974 eliberat de Notariatul de Stat Local al Sectorului 1 (fila 16).
Prin Contractul de donatie autentificat sub nr. 13473 din 15 decembrie 1987 (fila 20), autorul reclamantei a donat mamei sale, G.E., cota de 3/16 din locuinta situata in Bucuresti, ..., parter, sector 1, cota aferenta de teren din suprafata totala de 172 m.p. trecand in proprietatea statului, conform art. 30 alin. 2 din Legea nr. 58/1974.
Prin Declaratia autentificata de Notariatul de Stat Sector 1 sub nr. 4850 din 26 aprilie 1990 (fila 19), autorul reclamantei a renuntat la succesiunea de pe urma defunctei sale mame, G.E., decedata la data de 14 aprilie 1990, declarand ca nu a facut niciun act de acceptare expresa, tacita sau fortata asupra succesiunii defunctei.
Conform Certificatului de mostenitor nr. 1145 din 20 iulie 1990 eliberat de Notariatul de Stat Sector 1 (filele 17-18), defuncta G.E., decedata la data de 14.04.1990, a fost mostenita de catre parata B.T., in calitate de fiica, mentionandu-se ca a renuntat la succesiune numitul P.C.T., in calitate de fiu. Din masa succesorala a facut parte cota indiviza de 11/16 din imobilul situat in Bucuresti, ..., sector 1, compus din teren in suprafata de 172 m.p. si constructia de pe acesta, cu mentiunea ca cota-parte de 3/16 din terenul in suprafata de 172 m.p. a trecut in proprietatea statului.
Prin Titlul de proprietate nr. 15271/1 din 25.03.1998 eliberat de Prefectura Municipiului Bucuresti (fila 90), s-a certificat ca terenul situat in Bucuresti, ..., sector 1, in suprafata de 32,25 m.p., reprezentand cota indiviza din suprafata totala de 172 m.p. a fost trecut in proprietatea paratei B.C.T., in conformitate cu prevederile art. 36 alin. 3 din Legea nr. 18/1991.
Ulterior dobandirii cotei de 2/16 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Bucuresti, ..., sector 1, in baza Contractului de vanzare-cumparare incheiat cu vanzatoarea T.V., autentificat de Biroul Notarului Public M.N.G. sub nr. 2666 din 10 noiembrie 2005 (filele 91-92), prin Contractul de donatie autentificat de Biroul Notarului Public I.S. sub nr. 1080 din 11 iulie 2012 (filele 84-88), parata B.T. a donat paratilor B.D.N. si B.V., in cote egale de ½ pentru fiecare, cota indiviza totala de 122/128, respectiv 61/128 pentru fiecare, din dreptul de proprietate asupra imobilului situat in Bucuresti, ..., intabulat in Cartea Funciara 214763 Bucuresti Sector 1. In contractul de donatie incheiat intre parati s-a mentionat ca restul cotei de 6/128 apartine paratilor B.D.N. si B.V., in baza Certificatului de mostenitor suplimentar nr. 24 din data de 11.07.2011 eliberat de Notarul Public I.S..
Conform copiei cartii funciare nr. 214762 a Municipiului Bucuresti, Sector 1 (filele 39-40), imobilul situat in Bucuresti, ..., sector 1, este format din teren in suprafata masurata de 173 m.p. si 3 corpuri de constructie, dreptul de proprietate fiind intabulat pe numele paratilor B.D.N. si B.V..
La data deschiderii succesiunii ramase de pe urma defunctului P.C.T. (iunie-iulie 2012), valoarea imobilului situat in Bucuresti, ..., sector 1, a fost de 1.015.505 lei, din care valoarea terenului a fost de 790.148 lei, iar valoarea constructiilor a fost de 225.357 lei, astfel cum s-a stabilit prin Raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de expertul tehnic judiciar in specialitatea evaluarea proprietatii imobiliare A.I.R. (filele 266-271).
Instanta va avea in vedere evaluarea realizata prin acest raport de expertiza tehnica judiciara, intocmit la solicitarea reclamantei, avand in vedere ca expertul judiciar A.I.R. a determinat valoarea de piata a imobilului expertizat, prin metoda comparatiei directe, cu luarea in considerare a unor imobile situate in zona Floreasca-Dorobanti, pe strazi secundare, avand suprafete si finisaje asemanatoare si deschiderea la strada apropiata de cea a terenului si constructiei evaluate, astfel cum reiese din Anexele 4-5 la raportul de expertiza tehnica judiciara (filele 287-299). Totodata, expertul judiciar A.I.R. a oferit un raspuns argumentat la toate obiectiunile formulate de reclamanta (filele 332-338), justificand in mod convingator modalitatea de alegere a valorilor de comparatie prin raportare la imobile asemanatoare cu cel expertizat, atat in ceea ce priveste amplasarea, cat si deschiderea si suprafata terenului, respectiv starea constructiei. Avand in vedere ca niciuna dintre parti nu a formulat critici cu privire la raspunsul la obiectiuni intocmit de expertul judiciar A.I.R., instanta considera ca acestea au fost de acord cu lamuririle oferite, nefiind necesare explicatii suplimentare pentru evaluarea corespunzatoare a imobilului expertizat.
Intrucat urmeaza a da eficienta celui de-al doilea raport de expertiza tehnica judiciara intocmit in prezentul dosar, instanta nu va avea in vedere valoarea imobilului de 1.138.170 lei, stabilita prin raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de expertul tehnic judiciar in specialitatea evaluarea proprietatii imobiliare F.G. (filele 112-116), astfel cum a fost completat prin raspunsul la obiectiuni depus la data de 19.01.2015 (filele 217-221), fiind neintemeiata aceasta solicitare formulata de reclamanta prin cererea precizatoare depusa la termenul de judecata din 8 septembrie 2015.
In acest sens, instanta are in vedere ca, astfel cum reiese din raspunsul la obiectiunile formulate de parti (filele 217-221), expertul judiciar F.G. nu a tinut cont de situatia actuala a imobilului format din teren si constructie, evaluand terenul ca si cand ar fi liber, pe considerentul ca a avut in vedere cea mai buna utilizare a acestuia. Insa, acest argument este vadit eronat, intrucat este in afara oricarui dubiu ca ambele corpuri de constructie sunt utilizabile, iar acelasi expert a oferit o valoare considerabila de 42.234 euro constructiilor corp A si corp B amplasate pe teren, in loc de a stabili o valoare negativa pe care ar presupune desfiintarea constructiilor, pentru a se conferi terenului cea mai buna utilizare.
Totodata, valoarea stabilita prin raspunsul la obiectiuni intocmit de catre expertul judiciar F.G. se indeparteaza considerabil atat de valoarea determinata prin folosirea celeilalte metode de evaluare (abordarea prin costuri), cat si de valoarea precizata de insasi reclamanta la formularea cererii de chemare in judecata, pe baza valorilor orientative cuprinse in grilele notariale.
In perioada 1991-2000, paratii au adus imbunatatiri constructiei situate in Bucuresti, ..., sector 1, valoarea acestora fiind de 7.200 euro (32.748,48 lei), astfel cum reiese din Anexa nr. 3 la raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de expertul tehnic judiciar in specialitatea evaluarea proprietatii imobiliare F.G. (fila 128), aceasta valoare nefiind contestata de catre niciuna dintre parti si fiind stabilita pe baza inscrisurilor justificative prezentate de parati (filele 129-158).
Avand in vedere situatia de fapt stabilita, instanta retine ca, in conformitate cu art. 1092 si art. 1093 Cod civil, reclamanta a exercitat actiunea pentru reductiunea liberalitatilor excesive dispuse de autorul sau, defunctul P.C.T., de care a beneficiat parata B.T., atat in nume propriu, cat si in calitate de succesor universal al defunctei G.E..
Conform art. 1086 Cod civil, rezerva succesorala este parte din bunurile mostenirii la care mostenitorii rezervatari au dreptul in virtutea legii, chiar impotriva vointei defunctului, manifestata prin liberalitati ori dezmosteniri. Potrivit art. 1087 si art. 1088 Cod civil, descendentii defunctului au calitatea de mostenitori rezervatari, iar rezerva succesorala este jumatate din cota succesorala care, in absenta liberalitatilor sau dezmostenirilor, i s-ar fi cuvenit ca mostenitor legal.
In speta, avand in vedere ca reclamanta P.R.M., in calitate de fiica, este singurul mostenitor legal al defunctului P.C.T., conform certificatului de mostenitor nr. 18 din 5 septembrie 2012 eliberat de Biroul Notarului Public V.C., rezerva succesorala a acesteia reprezinta jumatate din masa succesorala ramasa de pe urma defunctului.
Valoarea masei succesorale, in functie de care se determina rezerva succesorala si cotitatea disponibila, se stabileste potrivit art. 1091 Cod civil, prin reunirea fictiva, doar pentru calcul, la activul net, a valorii donatiilor facute de cel care lasa mostenirea, luandu-se in considerare valoarea la data deschiderii mostenirii a bunurilor donate, tinandu-se cont de starea lor in momentul donatiei.
In speta, defunctul P.C.T. a facut o donatie directa, realizata prin Contractul de donatie autentificat sub nr. 13473 din 15 decembrie 1987, prin care a donat mamei sale, G.E., cota de 3/16 din locuinta situata in Bucuresti, ..., parter, sector 1, cota aferenta de teren din suprafata totala de 172 m.p. trecand in proprietatea statului, conform art. 30 alin. 2 din Legea nr. 58/1974. Avand in vedere ca parata B.T. este succesorul universal al defunctei G.E., conform Certificatului de mostenitor nr. 1145 din 20 iulie 1990 eliberat de Notariatul de Stat Sector 1, aceasta este beneficiarul actual al donatiei directe realizate de autorul reclamantei, dobandind si obligatia de reintregire a rezervei succesorale.
Sustinerile paratilor in sensul ca aceasta donatie ar fi fost realizata intr-un alt scop decat gratificarea donatarului G.E., pe motiv ca bunul ar fi trecut in patrimoniul statului, ca urmare a plecarii defunctului din Romania, sunt vadit neintemeiate, intrucat, prin Contractul de donatie autentificat sub nr. 13473 din 15 decembrie 1987, bunul a iesit din patrimoniul defunctului si a intrat in mod gratuit in patrimoniul autoarei paratei B.T..
Contextul in care s-a incheiat actul cu titlu gratuit nu prezinta relevanta, avand in vedere ca manifestarea intentiei autorului reclamantei de a dona cota sa din bunul imobil a fost exprimata expres in actul juridic incheiat in forma autentica, fiind in afara oricarui dubiu ca acesta a urmarit procurarea unor avantaje materiale gratuite pentru membrii familiei sale ramasi in Romania. Totodata, instanta retine ca lipsa intentiei de a gratifica ar reprezenta un motiv de nulitate absoluta a contractului de donatie in temeiul caruia parata B.T. a dobandit cota de 3/16 din constructie, astfel incat aceasta cota din constructie, impreuna cu terenul aferent, s-ar intoarce, in integralitate, in patrimoniul reclamantei, in calitate de unic mostenitor al donatorului.
In ceea ce priveste cota de 3/16 din terenul aferent constructiei donate, instanta constata ca aceasta a revenit in patrimoniul paratei B.T., conform Titlului de proprietate nr. 15271/1 din 25.03.1998 eliberat de Prefectura Municipiului Bucuresti. Dobandirea dreptului de proprietate de catre parata asupra cotei de 3/16 din terenul aferent imobilului donat de defunctul P.C.T. in anul 1987 s-a realizat prin constituirea dreptului de proprietate in temeiul art. 36 alin. 3 din Legea nr. 18/1991, conform caruia terenurile atribuite in folosinta pe durata existentei constructiilor dobanditorilor acestora, ca efect al preluarii terenurilor aferente constructiilor, in conditiile dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974 cu privire la sistematizarea teritoriului si localitatilor urbane si rurale, trec in proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosinta a terenului, proprietari ai locuintelor.
Din aceste prevederi legale reiese ca dreptul la constituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor aferente constructiilor, preluate de stat in conditiile dispozitiilor art. 30 din Legea nr. 58/1974, reprezinta un accesoriu al dreptului de proprietate asupra constructiei. Din acest motiv, reductiunea liberalitatii excesive facute de defunct asupra cotei de 3/16 din constructie se extinde si asupra cotei de 3/16 din terenul care a fost dobandit de parata in calitatea sa de titular al dreptului de proprietate asupra constructiei donate cu incalcarea rezervei succesorale a reclamantei, fiind neintemeiate apararile paratilor de a se avea in vedere numai donatia efectuata cu privire la cota de 3/16 din constructia ce compunea imobilul.
Totodata, defunctul P.C.T. a facut o donatie indirecta in favoarea surorii sale, parata B.T., aceasta fiind realizata prin declaratia autentificata de Notariatul de Stat Sector 1 sub nr. 4850 din 26 aprilie 1990, prin care autorul reclamantei a renuntat la succesiunea de pe urma defunctei sale mame G.E., decedata la data de 14 aprilie 1990, declarand ca nu a facut niciun act de acceptare expresa, tacita sau fortata asupra succesiunii defunctei.
Afirmatiile paratilor in sensul ca bunurile succesorale nu s-au aflat niciodata in patrimoniul renuntatorului, acesta neputand sa dispuna de ele, sunt gresite, intrucat donatia indirecta nu a privit bunurile succesorale, ci dreptul la mostenire al defunctului P.C.T.. In mod evident, dreptul succesoral exista in patrimoniul renuntatorului, in calitatea sa de descendent de gradul intai al defunctei G.E., avand in vedere ca, in caz contrar, actul de renuntare ar fi fost lipsit de obiect. Pierderea oricarui drept asupra bunurilor aflate in masa succesorala ramasa de pe urma defunctei G.E. s-a produs, in conformitate cu art. 696 Cod civil din 1864, tocmai ca urmare a manifestarii dreptului de optiune succesorala in sensul renuntarii la succesiune, beneficiarul dreptului de acrescamant prevazut de art. 697 Cod civil din 1864 fiind parata B.T..
Calificarea ca fiind donatie indirecta a actului unilateral de renuntare la succesiunea ramasa de pe urma mamei defunctului, G.E., este conditionata de existenta intentiei autorului actului de a gratifica, renuntarea la un drept nefiind, prin ea insasi, o liberalitate.
Din certificatul de mostenitor nr. 1145 din 20 iulie 1990 eliberat de Notariatul de Stat Sector 1 Bucuresti rezulta cu evidenta intentia defunctului P.C.T. de a o gratifica pe sora sa, avand in vedere ca masa succesorala ramasa de pe urma defunctei G.E. era formata numai din activul reprezentat din cota indiviza de 11/16 din imobilul situat in Bucuresti, ..., sector 1, neexistand pasiv succesoral. In consecinta, renuntarea la succesiune nu se putea realiza intr-un alt scop decat cel de gratificare a comostenitorului, prin renuntarea autorului reclamantei la partea sa din mostenire. Renuntarea la mostenire nu poate fi calificata ca fiind un act juridic neutru, facut pentru a se evita suportarea pasivului succesoral sau a altor sarcini legate de calitatea de mostenitor, intrucat asemenea obligatii nu au existat, iar taxele succesorale au fost net inferioare valorii activului succesoral.
Sustinerile paratilor in sensul ca acest act de renuntare nu reprezinta o donatie indirecta sunt neintemeiate, intrucat intentia defunctului P.C.T. de a o gratifica pe sora sa rezulta cu evidenta din faptul ca parata B.T. era unicul succesibil cu vocatie succesorala concreta care urma sa beneficieze de dreptul de acrescamant rezultat din renuntarea celuilalt comostenitor la succesiune, intr-o asemenea situatie renuntarea la succesiune pura si simpla producand aceleasi efecte cu renuntarea facuta in favoarea unui mostenitor.
Avand in vedere cele doua donatii efectuate, valoarea masei succesorale este formata din activul net ramas de pe urma defunctului P.C.T. reprezentat de suma de 218,41 Euro (mentionata in certificatul de mostenitor), la care se reuneste fictiv valoarea bunurilor donate de catre defunct in timpul vietii, respectiv cotele de 3/16 si de 4/16 din imobilul situat in Bucuresti, ..., sector 1, fara luarea in considerare a imbunatatirilor aduse constructiei de catre parati.
Avand in vedere ca prin raportul de expertiza judiciara intocmit de expertul judiciar A.I.R. valoarea bunului imobil a fost estimata ca fiind de 1.015.505 lei, la data deschiderii succesiunii (27.06.2012), precum si ca valoarea imbunatatirilor aduse de donatari dupa primirea donatiilor a fost de 7.200 Euro (32.748,48 lei), valoarea bunurilor donate (cota de 7/16 din bunul imobil) la data deschiderii succesiunii, tinandu-se cont de starea lor in momentul donatiei, este stabilita de instanta ca fiind de 429.955,97 lei.
In consecinta, valoarea masei succesorale este de 430.949,38 lei, ca urmare a reunirii la valoarea activului net de 933,41 lei (echivalentul a 218,41 euro) a valorii donatiilor efectuate de defunct in cuantum de 429.955,97 lei.
Rezerva succesorala la care este indreptatita reclamanta P.R.M., in calitate de unic descendent de gradul intai al defunctului P.C.T., reprezinta jumatate din valoarea masei succesorale, valoarea acesteia fiind de 215.474,69 lei. Avand in vedere ca, in urma dezbaterii succesiunii ramase de pe urma tatalui sau, reclamanta a primit numai suma de 218,41 Euro (933,41 lei), cele doua donatii in valoare de 429.955,97 lei facute de catre defunct prin Contractul de donatie autentificat sub nr. 13473 din 15 decembrie 1987, precum si prin renuntarea la mostenirea ramasa de pe urma defunctei G.E., conform Declaratiei autentificate sub nr. 4850 din 20 aprilie 1990 de Notariatul de Stat Sector 1 si Certificatului de mostenitor nr. 1145 din 20 iulie 1990 eliberat de Notariatul de Stat Sector 1 Bucuresti, reprezinta liberalitati excesive, conform art. 1092 Cod civil, intrucat incalca rezerva succesorala a reclamantei.
Pentru aceste motive, instanta urmeaza sa admita in parte actiunea precizata si sa dispuna reducerea donatiilor in limita cotitatii disponibile de 1/2 din masa succesorala in valoare de 430.949,38 lei, compusa din cota de 7/16 din imobilul situat in Bucuresti, ..., sector 1, avand valoarea de 429.955,97 lei, la data deschiderii succesiunii, si din suma de 218,41 Euro (993,41 lei).
In ceea ce priveste efectele reductiunii liberalitatilor excesive, instanta urmeaza a face aplicarea prevederilor art. 1097 Cod civil, conform carora reductiunea are ca efect desfiintarea donatiilor in masura necesara intregirii rezervei succesorale, intregirea rezervei urmand a se realiza in natura sau prin echivalent.
In prezenta cauza, reclamanta a solicitat in mod temeinic reintregirea rezervei succesorale prin echivalent, respectiv prin obligarea paratilor la plata sumei de bani egale cu valoarea cotei-parti din bunul care i s-ar fi cuvenit in calitate de mostenitor rezervatar al defunctului P.C.T..
Avand in vedere ca bunul donat de defunct a fost instrainat de catre parata B.T. catre paratii B.D.N., dupa deschiderea succesiunii la data de 27.06.2012, prin Contractul de donatie autentificat de Biroul Notarului Public I.S. sub nr. 1080 din 11 iulie 2012, nu este incidenta ipoteza prevazuta de art. 1097 alin. 3 Cod civil, astfel cum au invederat si paratii.
Insa, contrar sustinerilor paratilor, prevederile art. 1097 alin. 2 Cod civil, nu impun mostenitorului rezervatar obligatia de a solicita reintregirea rezervei in natura, cu atat mai mult cu cat bunul nu se mai afla in patrimoniul beneficiarului liberalitatilor excesive. In acest sens, instanta are in vedere faptul ca realizarea reductiunii prin echivalent in cazul prevazut de art. 1097 alin. 3 Cod civil reprezinta un beneficiu acordat de lege beneficiarului liberalitatilor excesive, in scopul mentinerii actelor de dispozitie efectuate de acesta asupra bunurilor dobandite de la defunct cu incalcarea rezervei succesorale.
Avand in vedere ca reductiunea liberalitatilor excesive se realizeaza, in mod obligatoriu, prin echivalent, in cazul in care donatarul a instrainat bunul inainte de deschiderea succesiunii, cu atat mai mult mostenitorul rezervatar poate opta pentru aceasta forma de reintregire a rezervei succesorale, in situatia in care donatarul a instrainat bunul dupa deschiderea succesiunii, intrucat situatia juridica a bunului donat este similara, acesta nemaiaflandu-se in patrimoniul beneficiarului liberalitatii excesive.
Totodata, parata B.T. nu isi poate invoca propria culpa constand in instrainarea bunului donat, desi cunostea ca liberalitatea de care a beneficiat a incalcat cotitatea disponibila, o asemenea atitudine contravenind si principiului irevocabilitatii donatiilor, intrucat, prin fapta sa, parata ar obtine desfiintarea partiala a donatiei facute catre paratii B.D.N. si B.V..
De altfel, avand in vedere ca actul de donatie a fost incheiat intre parati la data de 11.07.2012, dupa doar 14 zile de la data deschiderii succesiunii, reclamanta s-a aflat in imposibilitatea notarii actiunii sale de reductiunii a liberalitatilor excesive, Contractul de donatie autentificat de Biroul Notarului Public I.S. sub nr. 1080 din 11 iulie 2012 neputand fi desfiintat decat daca paratii B.D.N. si B.V. au cunoscut faptul ca donatorul a dobandit bunul cu incalcarea rezervei succesorale a reclamantei.
In aceste conditii, apararile formulate de parati cu privire la inadmisibilitatea modalitatii de intregire a rezervei succesorale prin echivalent sunt vadit neintemeiate, intrucat intregirea rezervei succesorale in natura nu se poate realiza, ca urmare a instrainarii bunului de catre parata B.T., astfel incat singura modalitate de realizare a efectelor reductiunii este cea solicitata prin cererea de chemare in judecata, respectiv reductiunea liberalitatilor excesive prin echivalent.
Pentru aceste considerente, in conformitate cu art. 1097 Cod civil, instanta va admite, in parte, pretentii formulate in contradictoriu cu parata B.T. si va dispune intregirea rezervei succesorale prin echivalent, respectiv prin obligarea paratei sa plateasca reclamantei P.R.M. suma de 214.541,69 lei, reprezentand valoarea rezervei succesorale (jumatate din valoarea masei succesorale) din care s-a scazut suma de 218,41 Euro.
Cererea de chemare in judecata formulata in contradictoriu cu parata B.T., astfel cum a fost precizata, este neintemeiata pentru diferenta de 34.433,31 lei, intrucat aceasta a fost solicitata cu incalcarea art. 1091 alin. 2 Cod civil, prin raportare la o valoare a imobilului stabilita in mod gresit, pentru un teren liber de constructii, si fara a fi avuta in vedere starea constructiei de la data efectuarii donatiilor excesive.
In ceea ce ii priveste pe paratii B.D.N. si B.V., instanta constata ca acestia nu au avut calitate de beneficiari ai liberalitatilor excesive prin care a fost incalcata cotitatea disponibila a reclamantei, precum si ca sunt dobanditori cu titlu particular ai bunului donat, solicitarea de reductiune a liberalitatilor excesive nefiindu-le opozabila, intrucat nu a fost notata in cartea funciara a imobilului dobandit si a fost formulata dupa incheierea Contractului de donatie autentificat de Biroul Notarului Public I.S. sub nr. 1080 din 11 iulie 2012.
In consecinta, avand in vedere ca obligatiile care decurg din reductiunea liberalitatilor excesive apartin numai legatarilor sau donatarilor care au beneficiat de liberalitati, precum si ca reclamanta nu a solicitat desfiintarea actului translativ de proprietate in baza caruia paratii B.D.N. si B.V. au dobandit bunul imobil, instanta va respinge ca neintemeiata cererea de chemare in judecata formulata impotriva acestor parati.
Avand in vedere ca cererea de chemare in judecata urmeaza a fi admisa in parte, precum si ca parata B.T. este in culpa procesuala cu privire la nerespectarea obligatiei de intregire a rezervei, in temeiul art. 453 alin. 2 Cod procedura civila, parata va fi obligata sa plateasca reclamantei cheltuielile de judecata aferente cererii admise in cuantum de 9.436,25 lei, formate din taxa judiciara de timbru in cuantum de 6.436,25 lei, onorariu de expert achitat pentru cea de-a doua expertiza in cuantum de 1.000 lei si onorariu de avocat aferent cererii admise in cuantum de 2.000 lei, din onorariul in cuantum de 3.000 lei achitat conform chitantei nr. 572 din 14.01.2015 eliberata de Cabinet de avocatura P.T.O.M.
Avand in vedere ca instanta a inlaturat evaluarea imobilului realizata prin raportul de expertiza tehnica judiciara intocmit de catre expertul tehnic F.G., precum si ca a fost avut in vedere raspunsul acestui expert la obiectivul propus de parati, instanta va dispune compensarea cheltuielilor de judecata reprezentand onorariul de expert in cuantum de cate 1.000 lei, achitat de catre ambele parti pentru intocmirea primului raport de expertiza.
Avand in vedere declaratia facuta de aparatorul paratilor la ultimul termen de judecata, instanta va constata ca paratii au declarat ca vor solicita, pe cale separata, cheltuielile de judecata constand in onorariu de avocat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:

Admite, in parte, cererea de chemare in judecata, astfel cum a fost precizata, formulata de reclamanta P.R.M., cetatean german, cu domiciliul in …, si cu domiciliul ales la …., in contradictoriu cu paratii B.T., avand CNP …., cu domiciliul in Bucuresti, ..., sector 1, B.D.N., avand CNP …, cu domiciliul in …., si B.V., avand CNP …, cu domiciliul in …., toti cu adresa de corespondenta in Bucuresti, ..., sector 1.
Dispune reductiunea liberalitatilor excesive facute de catre defunctul P.C.T., decedat la data de 27.06.2012, prin Contractul de donatie autentificat sub nr. 13473 din 15 decembrie 1987, precum si prin renuntarea la mostenirea ramasa de pe urma defunctei G.E., conform Declaratiei autentificate sub nr. 4850 din 20 aprilie 1990 de Notariatul de Stat Sector 1 si Certificatului de mostenitor nr. 1145 din 20 iulie 1990 eliberat de Notariatul de Stat Sector 1 Bucuresti, in limita cotitatii disponibile de ½ din masa succesorala in valoare de 430.949,38 lei, compusa din cota de 7/16 din imobilul situat in Bucuresti, ..., sector 1, avand valoarea de 429.955,97 lei, la data deschiderii succesiunii, si din suma de 218,41 Euro (993,41 lei).
Dispune intregirea rezervei succesorale prin echivalent, respectiv prin obligarea paratei B.T. sa plateasca reclamantei P.R.M. suma de 214.541,69 lei, reprezentand valoarea rezervei succesorale (jumatate din valoarea masei succesorale) din care s-a scazut suma de 218,41 Euro.
Respinge ca neintemeiata cererea de chemare in judecata formulata impotriva paratilor B.D.N. si B.V..
In temeiul art. 453 alin. 2 Cod procedura civila, obliga pe parata B.T. sa plateasca reclamantei P.R.M. cheltuielile de judecata in cuantum de 9.436,25 lei, reprezentand taxa judiciara de timbru, onorariu de expert si onorariul de avocat aferente cererii admise.
Dispune compensarea cheltuielilor de judecata reprezentand onorariul de expert in cuantum de cate 1.000 lei, achitat de catre ambele parti pentru intocmirea primului raport de expertiza.
Constata ca paratii au declarat ca vor solicita, pe cale separata, cheltuielile de judecata constand in onorariu de avocat.
Cu drept de apel in termen de 30 zile de la comunicare.
Apelul si motivele de apel se depun la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, 15.09.2015.

PRESEDINTE,                                                               GREFIER,