daune cominatorii – nu se pot acorda daune cominatorii pentru neindeplinirea obligatiei de a face atunci cand exista titlu executoriu;

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele :
Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 04.01.2013 sub nr. 332/299/2013, reclamantul P.M.D. a chemat in judecata pe parata A.V., solicitand instantei ca prin hotararea ce se va pronunta sa fie obligata parata la plata daunelor-interese stabilite conform art. 574 Cod procedura civila la suma de 30 lei/zi pana la executarea obligatiei de a face.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca parata nu isi indeplineste obligatia de a face prevazuta in titlul executoriu reprezentat de sentinta civila nr. 1307/2004 a Tribunalului Harghita si desi s-a dispus aplicarea unei amenzi civile de 50 lei/zi de intatziere, parata refuza sa isi execute obligatia.
In drept, au fost invocate dispozitiile art. 574 Cod procedura civila.
In dovedire au fost depuse inscrisuri (filele 5-7 din dosarul Judecatoriei Toplita).
Legal citata, parata a formulat intampinare, prin care a invocat exceptiile necompetentei teritoriale si prescriptiei si a solicitat respingerea cererii ca neintemeiata.
Prin sentinta civila nr. 1791/05.12.2012 pronuntata de Judecatoria Toplita in dosarul nr. 1690/326/2012 a fost declinata competenta solutionarii cererii in favoarea Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, constituindu-se astfel pe rolul acesteia dosarul nr. 332/299/2013.
La data de 13.05.2013 reclamantul a invocat exceptia necompetentei teritoriale.
Sub aspectul probatoriului, a fost incuviintata si administrata proba cu inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului si pronuntandu-se cu prioritate conform art. 137 alin. 1 din Codul de procedura civila asupra exceptiilor procesuale invocate, instanta retine urmatoarele:
Exceptia necompetentei teritoriale este neintemeiata, urmand a fi respinsa ca atare, dat fiind faptul ca reclamantul trebuie sa se adreseze instantei de la sediul paratei, potrivit art. 5 din Codul de procedura civila, iar prevederile art. 5803 alin. 1 din Codul de procedura civila nu sunt aplicabile, dat fiind faptul ca la dosarul cauzei nu exista niciun inscris din care sa rezulte declansarea executarii silite impotriva debitoarei sau incuviintarea acesteia de catre instanta, reclamantul nedepunand nici titlul executoriu in temeiul caruia ar urma sa se faca executarea, astfel incat nu poate fi vorba de o instanta de executare.
Din considerentele incheierii civile nr. 2387/25.10.2011 a Judecatoriei Toplita, pronuntata in dosarul nr. 4971/258/2010, prin care a fost aplicata paratei o amenda de 50 lei/zi de intarziere pana la executarea efectiva a obligatiei de a face stabilite in titlul executoriu, rezulta ca acesta din urma ar fi ramas definitiv la data de 02.11.2009, parata nedepunand inscrisuri din care sa rezulte o alta situatie juridica.
In consecinta, depunerea cererii de executare silita la data de 02.02.2010 a intrerupt termenul de prescriptie a executarii silite (acesta nefiind implinit la data formularii cererii), iar exceptia prescriptiei invocata de parata este neintemeiata, urmand a fi respinsa ca atare.
In ceea ce priveste prezenta actiune, avand ca obiect obligarea paratei la plata de daune cominatorii (ceea ce rezulta din precizarea conform careia reclamantul solicita daune-interese stabilite in favoarea sa pana la executarea obligatiei de a face de catre parata), instanta apreciaza ca aceasta nu este intemeiata, amenda civila putand fi aplicata de catre instanta in conditiile prevazute de art. 5803 alin. 1 din Codul de procedura civila, adica daca obligatia de a face nu poate fi indeplinita de alta persoana decat debitorul si impotriva acestuia exista un titlu executoriu, conditii care nu sunt indeplinite in cauza (reclamantul nedepunand la dosarul cauzei inscrisuri din care sa rezulte existenta titlului executoriu si imposibilitatea indeplinirii obligatiei de catre o alta persoana), instanta retinand totodata ca, potrivit art.5803 alin. 5 din Codul de procedura civila, nu se pot acorda daune cominatorii pentru neexecutarea obligatiilor de a face, acestea reprezentand un mijloc de constrangere a debitorului pentru executarea unei obligatii de a face decurgand dintr-un titlu executoriu. Acestea nu au natura unor daune-interese, ce pot fi obtinute numai in cazul perseverarii debitorului in neexecutare, prin transformarea daunelor cominatorii in daune compensatorii. Este de mentionat ca decizia nr. XX din 12.12.2005 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie intr-un recurs in interesul legii, prin care s-au considerat admisibile cererile prin care se solicita obligarea debitorilor ce nu-si indeplinesc obligatiile de a face la plata unor daune cominatorii, si-a incetat efectele prin Legea nr. 459/2006, in vigoare din 13.01.2007, prin care s-a introdus alin. 5 al art. 5803 din Codul de procedura civila si potrivit caruia nu se pot acorda daune cominatorii pentru neexecutarea obligatiilor de a face.
Astfel, creditorul care are un titlu executoriu nu are decat posibilitatea, in cazul neindeplinirii obligatiilor de a face, de a solicita instantei, sa aplice debitorului o amenda civila in conditiile art. 5803 mentionat mai sus.
Pentru aceste considerente, retinand ca nu se pot acorda daune cominatorii pentru neindeplinirea obligatiei de catre parata, instanta respinge cererea de chemare in judecata ca neintemeiata.