actiune in raspundere civila delictuala – nu se face dovada indeplinirii conditiilor raspunderii civile delictuale;

Prin actiunea formulata la data de 4.07.2013 si inregistrata pe rolul instantei sub nr. 26905 reclamanta A.S.L.R. a chemat in judecata pe parata U.S. solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratului la returnarea autovehicolului cu nr. de inmatriculare B- 44- RXK si sa se dispuna obligarea paratului la plata sumei reprezentand contravaloarea lipsei de folosinta a acestui autovehicol respectiv a sumei de 499 Eur/luna, de la data rezilierii contractului si pana la data acoperirii integrale a prejudiciului.
Se solicita obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de acest proces.
In motivarea actiunii se arata ca paratul din prezenta cauza a fost angajat al societatii S.M.RMN , societate cu care reclamanta a incheiat contractul cadru privind inchirierea pe termen lung a vehicolelor.
Acest contract avea ca obiect inchirierea de catre Siliken de autovehicole-in regim de leasing operational pentru deservirea propriei sale activitati.
Conform contractului autovehicolele inchiriate urmau sa fie utilizate de persoane fizice, angajatii Siliken.
Unul dintre autovehiculele inchiriate de Siliken este cel ce face obiectul prezentei cauze respectiv autovehicolul cu nr. de inmatriculare B- 44- RXK.
Se arata ca urmare a deschiderii procedurii insolventei fata de Siliken si a intarzierii acesteia la plata sumelor datorate de catre Arval, reclamanta a solicitat prin Notificarea nr.1944/14.01.2013 comunicata lui Siliken, rezilierea contractului incepand cu 17.01.2013.
Totodata prin aceasta notificare reclamanta a solicitat si returnarea autovehicolelor inchiriate inclusiv a autovehiculului ce formeaza obiectul prezentei cereri.
Returnarea urma sa se faca la 17.01.2013 in locatia indicata in notificare.
Se arata ca la 12.12.2012 contractul individual de munca al paratului cu Siliken a incetat.
Pe cale de consecinta paratul nu mai era indreptatit sa utilizeze autovehicolul, pierzandu-si calitatea de angajat.
Reclamanta arata ca in cauza sunt indeplinite elementele raspunderii civile delictuale.
In drept reclamanta isi intemeiaza cererea pe prevederile art. 1349, 1357 , 1358 , 1381 Ncc si pe prevederile art.113 pct.9 , art.32 si 33 , ale art.148 alin.1 si urm. Cpc.
In sustinerea actiunii reclamanta a depus la dosar inscrisuri, imputernicire avocatiala si dovada achitarii taxei de timbru.
La 13.12.2013 paratul U.S. a formulat intampinare in care solicita respingerea ca neintemeiata a cererii de chemare in judecata.
La data de 3.02.2012 reclamanta a formulat note scrise in care solicita admiterea prezentei actiuni .
Instanta analizand actele dosarului retine faptul ca reclamanta nu a administrat in cauza probe din care sa rezulte temeinicia sustinerilor sale.
Se retine faptul ca intre reclamanta A.S.L.R. si paratul U.S. nu exista niciun raport juridic.
Nu se face dovada prin inscrisurile depuse la dosar a faptului ca reclamanta a incheiat un proces verbal prin care a predat acestui parat un autoturism in folosinta.
Pe cale de consecinta instanta apreciaza ca nu se poate dispune obligarea paratului sa restituie reclamantei un bun pentru care nu se face dovada primirii.
Astfel instanta apreciaza ca in cauza nu se face dovada de catre reclamanta a indeplinirii conditilor stabilite de prevederile art.1349 , 1357 , 1358 si 1381 Ncc si pe cale de consecinta se va respinge cererea de chemare in judecata ca neintemeiata.
In temeiul art.453 Ncpc se va respinge cererea reclamantei de cheltuieli de judecata.