actiune pauliana – incheierea actului de partaj voluntar a condus la crearea unei stari de insolvabilitate, avand in vedere intocmirea actului la scurt timp dupa primirea somatiei de plata;

Prin cererea inregistrata pe rolul judecatoriei sectorului 1 Bucuresti sub nr. 12080/299/2013, reclamanta S.C. A.C. S.R.L. a solicitat in contradictoriu cu paratii C.M.G.si C.I.C.B. ca, prin hotararea ce se va pronunta, sa fie declarat inopozabil fata de reclamanta actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 1059/07.11.2012 de BNP Lidia Pitrel.
In motivarea cererii, reclamanta a sustinut, in esenta, ca a derulat relatii comerciale cu SC S.C. SRL, iar aceasta a emis in favoarea reclamantei 24 de bilete la ordin, avalizate in nume propriu de paratul C.M.G. SC S.C. SRL nu si-a indeplinit obligatiile contractuale si datoreaza S.C. A.C. S.R.L. suma de 146.465,64 lei. Dupa inceperea executarii silite, in baza titlurilor executorii constand in 6 din cele 24 de bilete la ordin avalizate, intre parati , frati, s-a incheiat actul de partaj voluntar nr. 1059, prin care paratul C.M.G., avalistul i-a transmis cota parte de ½ din apartamentul nr. 272 , din Bucuresti, sector 1, fratelui sau, C.I.C.B..
In drept, reclamanta a invocat art. 1562- 1565 cod civil.
La data de 01.08.2012, paratii au depus intampinare, prin care au invocat exceptia de netimbrare a actiunii, exceptia inadmisibilitatii actiunii,  iar pe fond au cerut respingerea actiunii ca neintemeiata, cu obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata.
In cauza au fost administrate proba cu inscrisuri, proba testimoniala, fiind audiat martorul V.A.S. (f. 157-158), proba cu interogatoriul reclamantei (f. 166-167).
La termenul din 29.10.2013, instanta a respins in sedinta publica exceptia inadmisibilitatii, exceptia lipsei de interes, pentru considerentele din respectiva incheiere de sedinta.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
In fapt, intre S.C. A.C. S.R.L., in calitate de furnizor si SC S.C. SRL; in calitate de distribuitor, s-a incheiat contractul de vanzare cumparare nr. 274/01.06.2011, avand ca obiect distributia de produse cosmetice. Pentru plata contravalorii marfii, SC S.C. SRL a emis un numar de 24 de bilete la ordin (f. 18-36), toate avalizate de administratorul acestei societati, C.M.G.. Toate cele 34 de bilete la ordin au fost refuzate la plata. In baza titlurilor executorii reprezentate de 6 bilete la ordin, creditoarea S.C. A.C. S.R.L. a inceput executarea silita impotriva debitorilor SC S.C. SRL si C.M.G. S-a format dosarul de executare nr. 1231/2012 la Biroul executorului judecatoresc C.B.M. La data de 26.09.2012, a fost emisa somatia incepatoare de executare.
Conform  adresei emise de DITL sector 1, debitorul C.M.G. figura inregistrat ca avand in proprietate cota de ½ din imobilul – garsoniera situat in Bucuresti, sector 1, (f. 39).
Debitorul a primit somatia la data de 27.09.2012 (f. 37-28).
Dupa instiintarea cu privire a inceperea executarii silite, la data de 7.11.2012, debitorul C.M.G. a incheiat la BNP L.P. actul de partaj voluntar nr. 1059 (f. 5-9), prin care i-a transmis dreptul de proprietate asupra cotei de ½ din imobil fratelui sau, C.I.C.B., contra sumei de 6000 euro.
Trebuie subliniat ca paratul C.I.C.B., domiciliat in Germania, nu a fost prezent fizic la incheierea actului de partaj voluntar ci a fost reprezentat de fratele sau, debitorul. Astfel, nu exista nicio dovada ca suma de 6000 euro i-ar fi fost remisa mandatarului, care a actionat atat in numele sau, cat si in numele unei alte persoane.
In drept, sunt aplicabile prevederile noului cod civil, referitoare la actiunea revocatorie.
Conform art. 1562 cod civil, „Daca dovedeste un prejudiciu, creditorul poate cere sa fie declarate inopozabile fata de el actele juridice incheiate de debitor in frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul isi creeaza sau isi mareste o stare de insolvabilitate. Un contract cu titlu oneros sau o plata facuta in executarea unui asemenea contract poate fi declarata inopozabila numai atunci cand tertul contractant ori cel care a primit plata cunostea faptul ca debitorul isi creeaza sau isi mareste starea de insolvabilitate”. Totodata, art. 1563 cod civil prevede :” Creanta trebuie sa fie certa la data introducerii actiunii.”
Astfel, pentru admiterea actiunii revocatorii, este necesara indeplinirea cumulativa a mai multor conditii: creditorul sa aiba o creanta certa, lichida si exigibila anterioara actului de instrainare pe care il ataca, actul atacat sa ii fi creat debitorului un prejudiciu constand in faptul ca, prin actul atacat, debitorul si-a cauzat ori si-a marit o stare de insolvabilitate; frauda debitorului, constand in aceea ca a avut cunostinta de rezultatul pagubitor al actului fata de creditor, complicitatea la frauda a tertului cu care debitorul a incheiat actul atacat.
In speta, aceste conditii sunt indeplinite. Creditoarea are in mod clar o creanta certa, lichida si exigibila, in valoare de 40.495,88 lei din care 38.646,52 lei reprezentand debit (constatat in titlurile executorii reprezentate de biletele la ordin de la f. 17-23) , 1222,20 lei cheltuieli de executare silita si 4816.16 lei reprezentand onorariu executare silita. La aceasta se adauga o creanta certa, lichida si exigibila compusa din valoarea insumata a celorlalte bilete la ordin emise de SC S.C. SRL si avalizate de  parat (adica suma de 109.537,13 lei).
Este dovedit ca existenta ambelor creante si punerea in executare a 6 bilete la ordin au fost anterioare incheierii actului de partaj voluntar a carui revocare se solicita.
Imprejurarea ca actul a  carui revocare se solicita a determinat starea de insolvabilitate a debitorului este dovedita de imprejurarea ca aceasta cota parte de ½ era singurul bun imobil aflat in proprietatea debitorului, conform adresei emise de DITL sector 1. In plus, este consemnata o situatie cel putin aparte, in sensul ca actul de partaj voluntar a avut un singur contractant, debitorul, care a actionat atat in nume propriu, cat si ca mandatar al fratelui sau, dobanditorul dreptului de proprietate. Desi teoretic ar fi incasat suma de 6000 euro, nu exista nici un element care sa probeze acest fapt. Ar fi trebuit ca debitorul sa isi dea lui insusi 6000 euro.
In plus, sarcina probei pentru dovedirea inexistentei unei stari de insolvabilitate incumba paratului debitor. Acesta avea obligatia de a face dovada faptului pozitiv, acela ca are alte bunuri in proprietate a caror valoare poate acoperi cuantumul creantelor reclamantei.
Dimpotriva, din concluziile paratei, necontestate de parati si confirmate de actele de executare silita depuse, reiese ca nici SC S.C. SRL; nici paratul C.M.G. nu detin sume de bani in conturile bancare. Desi SC S.C. SRL figura in evidenta fiscala cu 3 autoturisme (Peugeot, Skoda si Dacia) acestea au fost instrainate; desi paratul C.M.G. a declarat ca va achita lunar suma de 500 lei, asa cum reiese si din interogatoriul administrat, acest fapt nu s-a intamplat. Tertul poprit SC L.F. SRL; care datoreaza SC S.C. SRL suma de 5840,26 lei este insolvabil. Desi paratul C.M.G. este asociat la SC B.S. SRL si a fost infiintata poprirea asupra sumelor reprezentand dividende, prin adresa nr. 5 din 28.01.2013, SC C.H.C. SRL (fosta SC B.S. SRL) i-a comunicat executorului judecatoresc ca societatea este pe pierdere si nu au fost distribuite dividende.
In lipsa acestei dovezi, retinand ca prin actul de partaj voluntar a fost instrainat singurul bun pe care paratul debitor il detinea in patrimoniu, se apreciaza ca a fiind dovedit faptul ca, in urma transmiterii cotei de ½ din garsoniera, paratul debitor a devenit insolvabil.
Este evident ca actul de partaj voluntar i-a creat reclamantei creditoare un prejudiciu, constand in imposibilitatea acesteia de a isi incasa creanta fara aducerea bunurilor respective in patrimoniul paratului debitor. Daca acesta ar fi fost de buna credinta si ar fi achitat cel putin debitul pentru care se incepuse executarea silita, folosind o parte din cei 6000 euro incasati, atunci aceasta conditie nu ar mai fi fost indeplinita, cel putin nu atat de evident.
In ce priveste frauda paratului debitor, constand in aceea ca a avut cunostinta de rezultatul pagubitor al actului fata de reclamanta creditoare, adica si-a dat seama ca, prin incheierea acestui act si-a creat ori si-a marit o stare de insolvabilitate, este evidenta in cauza, fiind dovedita prin imprejurarea ca a incheiat acest act de partaj voluntar la scurt timp dupa primirea somatiei, dar tinand seama si de faptul ca fratele sau domiciliaza in Germania si a fost nevoie de timp pentru ca acesta sa emita procura (din 25.10.2012), pentru ca aceasta sa ajunga in Romania, sa fie tradusa sub semnatura legalizata.
Data fiind conduita paratului debitor, rezulta fara dubiu ca acesta a actionat in mod fraudulos, fiind constient ca prin actul atacat isi mareste sau creeaza o stare de insolvabilitate.
Instanta apreciaza ca fiind indeplinita si ultima conditie prevazuta de lege , respectiv complicitatea la frauda a tertului dobanditor, C.I.C.B., acesta, la momentul emiterii procurii avand cunostinta de existenta creantei fatad e parat, iar prin acceptarea cotei de ½  din imobil, intentionand prejudicierea acesteia.
Astfel, martorul Secareanu Vasile Adrian a declarat ca a discutat cu C.I.C.B., caruia i-a atras atentia asupra faptului ca fratele sau nu avea un comportament comercial corect, tocmai pentru a nu se ajunge la o executare silita. Martorul a declarat ca in luna septembrie  2012, cand era plecat in Italia, a fost sunat de C.I.C.B. („Ionut”) care i-a spus ca era surprins ca incepuse executarea silita impotriva fratelui sau.
Din declaratia martorului, reiese ca tertul avea cunostinta de aceasta executare silita. In plus, cei doi parati sunt frati si, din probatoriul administrat, reiese ca se afla in relatii destul de apropiate. Este adevarat ca martorul este si administratorul societatii reclamante, dar acest fapt nu poate conduce la inlaturarea declaratiei sale a priori, fiind evident ca, dincolo de relatiile comerciale, intre martor si cei doi frati, sau, mai degraba, intre acesta si paratul C.I.C.B., au existat relatii de colaborare si de prietenie.
Pentru aceste considerente, instanta admite actiunea si revoca actul de partaj voluntar autentificat sub nr. 1059/07.11.2012 de BNP L.P., fiind inopozabil reclamantei creditoare, astfel incat aceasta va putea urmari cota de ½ din imobil care face obiectul acestui act ca si cand nu ar fi iesit niciodata din patrimoniul debitorului sau.
In baza art. 451 cod proc. civila va obliga paratii, in solidar, la plata sumei de 1655,91  lei reprezentand cheltuieli de judecata, constand in taxa judiciara de timbru si timbru judiciar. Instanta respinge cererea privind obligarea paratilor si la plata sumei de 1395,69 lei reprezentand cheltuieli de transport, respectiv contravaloarea a doua bilete de avion Bucuresti Oradea, avand in vedere ca, desi in mod cert cheltuielile respective au fost facute la termenele de judecata acordate la data de 01.10.2013, respectiv 29.10.2013, totusi deplasarea consilierului juridic cu avionul nu era imperios necesara. Este posibila reducerea cheltuielilor de judecata aferente transportului pentru una dintre parti, conform art. 451 alin. (4) cod proc. civila, interpretat per a contrario.