PARTAJ JUDICIAR. Partajarea bunurilor in natura prin formarea de loturi si atribuirea acestora coproprietarilor.

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti la data de 28.01.2015, sub nr. de dosar 6077/299/2015, reclamantul R? a chemat in judecata pe paratele EN, EC si EMN, solicitand instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa dispuna iesirea din indiviziune cu privire la imobilul situat in B., str. B.,  nr. 23, sector 1 si obligarea paratelor la plata cheltuielilor de judecata.
In motivare, reclamantul a aratat ca, impreuna cu paratele, detine in proprietate imobilul situat in B., Str. B.,  nr. 23, sector 1 respectiv: reclamantul este proprietarul apartamentului situat la parterul imobilului, iar paratele sunt proprietare ale apartamentului situat la etajul 1 al imobilului, iar subsolul si podul imobilului, precum si terenul aferent sunt detinute in indiviziune, apartinand in procent de 50% reclamantului si 50% paratelor. Reclamantul a mentionat ca a incercat iesirea din indiviziune pe cale amiabila la un birou notarial, insa paratele s-au opus.
In continuare, reclamantul a aratat ca imobilul a apartinut autorului sau, numitul GP, iar in baza certificatului de mostenitor succesiv nr. 56/12.12.2011 eliberat de BNP PI, a devenit proprietar. Paratele sunt proprietare in baza contractului de vanzare-cumparare nr. 406/17.01.1972 emis de Notariatul de Stat precum si in baza certificatului de mostenitor nr. 71/08.10.2010 emis de BNP GL.
In ce priveste modalitatea de iesire din indiviziune, reclamantul a solicitat sa i se atribuie podul imobilului, iar paratelor sa le fie atribuit subsolul imobilului.
Reclamantul a apreciat ca valoarea provizorie a bunurilor ce urmeaza a fi partajate este de 10.000 lei.
In drept au fost invocate prevederile art. 667 si urm. NCC, art. 192 si urm. CPC.
In probatiune s-a solicitat proba cu inscrisuri si expertiza tehnica in constructii.
Prin precizarea depusa la 12.02.2015, reclamantul a indicat valoarea obiectului cererii ca fiind estimata provizoriu la 20.000 lei, urmand ca valoarea reala sa fie stabilita prin expertiza, subliniind ca din eroare a mentionat in cererea introductiva valoarea ca fiind de 10.000 lei.
Prin intampinarea depusa la 23.03.2015 paratele au solicitat respingerea actiunii, aratand ca spatiile de la pod si subsol pentru care se solicita iesirea din indiviziune au fost deja partajate anterior, iar pe de alta parte, spatiile ramase sunt destinate strict folosintei comune, acestea urmand a ramane in indiviziune fortata si perpetua. Paratele au aratat faptul ca, in ipoteza inexistentei unui act autentic de partaj voluntar incheiat anterior, paratele sa ramana in indiviziune in ce priveste cota de ½ din imobil pe care o detin impreuna si, la formarea celor doua loturi, sa fie avuta in vedere modalitatea de partajare in natura aratata in autorizatia de partajare nr. 6575B/14.09.1972, modalitate de impartire care corespunde modului in care partile folosesc imobilul de la data dobandirii si pana in prezent. Paratele au aratat ca podul, pivnita si casa scarii, urmeaza sa ramana in indiviziune fortata si perpetua.
In ceea ce priveste cheltuielile de judecata, paratele au solicitat ca fiecare dintre parti, reclamantul pe de o parte si cele trei parate, pe de alta parte, sa suporte cheltuielile de judecata in cote egale.
Paratele au aratat ca nu au fost depuse dovezi din care sa rezulte ca reclamantul ar fi proprietar exclusiv al apartamentului de la parter, paratele ar fi proprietare exclusive ale apartamentului de la etaj, iar podul, pivnita si curtea ar fi detinute in indiviziune in cote egale de 50%, apreciind ca, astfel, exista stare de indiviziune cu privire la intregul imobil si nu numai referitor la pod si subsol, asa cum se pretinde prin cererea introductiva.
Totodata, paratele au aratat ca la data cumpararii imobilului a fost incheiata o conventie sub semnatura privata prin care s-a decis partajarea voluntara a cladirii. Astfel, prin conventie s-a stabilit ca autorii paratelor, sotii E., sa primeasca in exclusivitate apartamentul de la etaj precum si camera de la pod in suprafata de 3,5/3,1 m, iar autorii reclamantului, sotii G., sa primeasca in exclusivitate apartamentul de la parter precum si boxa de la pod in suprafata de 1,9/1,4 m, cu intrare din casa scarii. Prin aceeasi conventie s-a stabilit ca pivnita, podul, casa scarii si curtea sa ramana in proprietate comuna. Urmare a conventiei, autorul paratelor, dupa cum acestea au aratat, a solicitat emiterea unei autorizatii de partajare a imobilului, conform intelegerii partilor. Astfel, autoritatea solicitata a eliberat Autorizatia de partajare nr. 6575B/14.09.1972 cu o valabilitate de 6 luni si autoriza partajarea imobilului in doua loturi dupa cum urmeaza: familia E. – apartamentul de la etaj, camera de serviciu la pod si boxa la pivnita, familia G. – apartamentul de la parter, debara la pod si boxa la pivnita, podul, pivnita de acces la cele doua boxe, casa scarilor, celelalte parti de folosinta comuna urmau sa ramana in indiviziune fortat, terenul de 190,70 mp urma sa ramana in indiviziune, in cote egale de 50% pentru ambele familii.
S-a subliniat ca de la semnarea conventiei s-au scurs 43 de ani, astfel ca paratele nu isi amintesc daca eliberarea autorizatiei a fost urmata de incheierea in forma autentica a unui act de partaj voluntar.
In drept au fost invocate dispozi?iile art. 631 si urm., 634 si urm., 646, art. 648, 669 si urm C.civ, art. 979 si urm. C.proc.civ.
In probatiune s-a solicitat proba cu inscrisuri, interogatoriu, expertiza imobiliara si proba testimoniala.
Prin raspunsul la intampinare depus la dosar la 20.04.2015, reclamantul a aratat ca starea de indiviziune nu este asupra intregului imobil, asa cum paratele au sustinut prin intampinare, ci numai asupra partilor comune, acestea fiind si obiectul cererii de chemare in judecata, respectiv podul si subsolul imobilului. S-a precizat ca nu s-a solicitat iesirea din indiviziune asupra scarii si a casei scarilor, acestea fiind in indiviziune perpetua si fortata.
In ce priveste propunerea de partajare voluntara, reclamantul arata ca nu are cunostinta de efectuarea unui act notarial care sa consfinteasca partajarea voluntara.
In cauza au fost administrate proba cu inscrisuri, proba cu interogatoriul si expertiza in specialitatea constructii.
Analizand materialul probator administrat in cauza in vederea stabilirii situatiei de fapt, instanta retine urmatoarele:
In baza Actului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 406/17.01.1972 de Notariatul de Stat Local al Sectorului 1 Bucuresti, sotii GP si GE au dobandit cota indiviza de 1/4 , iar sotii EC si EN au dobandit cota indiviza de 2/4 din imobilul situat in B., Strada B.,  nr. 23, sector 1, compus in totalitatea lui din teren in suprafata de 200 mp si constructia de pe acesta, cuprinzand doua apartamente – parter si etaj –, subsol si pod, prin cumparare de la Florescu Ilie (f. 51-52 vol. 1).
Prin conventia sub semnatura privata incheiata la data de 15 ianuarie 1972 (f. 55 vol. 1), autorii partilor au convenit urmatoarele: cota de 50% cumparata de EC si EN se compune din apartamentul de la etajul I si camera de la pod cu foc de gaze instalat, de cca 3,50/3,10 m; cota de 25% cumparata de GP si GE se localizeaza in apartamentul de la parter, transformata in 50% din acesta, urmand ca pentru cota de 25% din imobil proprietate de stat, sa faca singuri formele de cumparare; boxa de la pod de cca 1,90/1,40 m de la intrarea din casa scarii este a apartamentului de la parter; partile comune raman in proprietate comuna astfel: curtea, casa scarii, pivnita si podul.
In baza Actului de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 5406/01.07.1972 de Notariatul de Stat Local al Sectorului 1 Bucuresti (f. 92-93 vol. 1), sotii GP si GE au mai dobandit o cota indiviza de 25% din dreptul de proprietate asupra imobilului situat in B., Str. B.,  nr. 23, sector 1, prin cumparare de la Statul Roman prin Consiliul Popular al Municipiului B., Intreprinderea de Constructii, Reparatii si Administratie Locativa „H.”.
Urmare a incheierii conventiei din data de 15.01.1972, numitul EC a intocmit un memoriu justificativ in vederea partajarii voluntare a imobilului, conform conventiei (f. 56 vol. 1), iar la data de 14.09.1972, Consiliul Popular al Sectorului 1 B. a eliberat Autorizatia de partajare nr. 6575-B cu valabilitate 6 luni (f. 54 vol. 1) prin care autoriza partajarea voluntara in doua loturi, astfel: lotul nr. 1 – EC si EN – apartamentul de la etajul I si camera de serviciu la pod, boxa la pivnita; lotul nr. 2 – GP si GE – apartamentul de la parter, debara la pod, boxa la pivnita. Podul, pivnita de acces la cele doua boxe, casa scarilor, precum si celelalte parti din imobil care prin natura lor sunt in folosinta comuna a tuturor coproprietarilor, dar si terenul raman in stare de indiviziune fortata si perpetua pentru ambele loturi in cota de ½.
Cu toate acestea, coproprietarii nu au mai incheiat actul de partaj voluntar, astfel cum rezulta din sustinerile concordante ale partilor si din verificarile efectuate in arhiva Camerei Notarilor Publici B. (f. 71 vol. 1), folosind in fapt imobilul conform conventiei sub semnatura privata.
Potrivit Certificatului de mostenitor legal nr. 71/08.10.2010 emis de Biroul Notarilor Publici Asociati „LG. & BM” (f. 53 vol. 1), de pe urma defunctului EC (decedat la data de 03.05....) a ramas cota indiviza de ¼ din imobilul situat in B., str. B.,  nr. 23, sector 1, mostenitori legali fiind EN (sotie supravietuitoare) careia ii revine o cota de 2/8, EC (fiica) careia ii revine o cota de 3/8 si EMN (fiica) careia ii revine o cota de 3/8 din masa succesorala.
Astfel cum rezulta din Certificatul de mostenitor succesiv nr. 56/21.12.2011 emis de Biroul Notarial C., de pe urma defunctului GP (decedat la data de 14.11.2009) a ramas bunul imobil reprezentat de cota de ¼ din dreptul de proprietate asupra imobilului situat in B., Str. B.,  nr. 23, sector 1, compus in integralitatea sa din teren intravilan, categoria de folosinta curti-constructii, in suprafata de 200 mp si constructia amplasata pe acesta, locuinta cu o suprafata construita la sol de 113 mp, suprafata construita desfasurata de 268 mp, cu regim de inaltime S+P+1E+Pod Mansardabil (subsol = 36,47 mp, parter = 88,8 mp, etaj = 74,66 mp, pod mansardabil = 77,85 mp), mostenitor testamentar – legatar universal – fiind GE, iar de pe urma defunctei GE (decedata la 17.10.2011) ramas cota de 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului situat in B., Str. B.,  nr. 23, sector 1, mostenitor testamentar – legatar universal – fiind reclamantul R.?.
Din coroborarea inscrisurilor mentionate rezulta ca partile sunt coproprietari ai intregului imobilul situat in B., str. B.,  nr. 23, sector 1, reclamantul, pe de o parte, si paratele, pe de alta parte, detinand cate o cota de ½ din acest imobil, fiind neintemeiate sustinerile reclamantului in sensul ca el ar fi proprietarul exclusiv al apartamentului de la parter, iar paratele proprietarele exclusive ale apartamentului de la etaj avand in vedere ca nu a fost efectuat un partaj. Prin urmare, starea de indiviziune exista cu privire la intregul imobil, partile detinand numai cate o cota-parte indiviza, ideala si abstracta din dreptul de proprietate asupra imobilului, acestea nefiind individualizate, determinate in materialitatea lor in raport de fiecare titular, in acelasi sens fiind si inscrierile din cartea funciara.
Avand in vedere obiectul cererii de chemare in judecata si limitele investirii instantei, iesirea din indiviziune urmeaza a fi solutionata numai in raport de spatiile aflate la podul si subsolul imobilului, acestea fiind compartimentate, partajarea acestora fiind admisibila (astfel cum rezulta din interpretarea per a contrario a dispozitiilor art. 649 alin. 1 lit. b) C.civ.).
Aceasta fiind situatia de fapt, instanta retine ca potrivit art. 669 Noul Cod civil (aplicabil in temeiul dispozitiilor art. 66 din Legea nr. 71/2011 de punere in aplicare a Codului civil), incetarea coproprietatii prin partaj poate fi ceruta oricand, afara de cazul in care partajul a fost suspendat prin lege, act juridic ori hotarare judecatoreasca (imprescriptibilitatea actiunii de partaj).
Partajul este operatiunea juridica prin care se pune capat starii de coproprietate in sensul ca bunurile stapanite in comun pe cote-parti sunt impartite materialmente intre copartasi, fiecare dintre acestia devenind proprietarul exclusiv asupra unui anume bun sau parti materiale din bun dintre cele ce formau obiectul coproprietatii.
Pe calea partajului judiciar, instanta este tinuta a hotari modalitatile concrete de partajare, adica de a stabili fie atribuirea bunului in proprietatea exclusiva a unuia dintre coproprietari cu obligarea acestuia la plata unei sulte catre ceilalti coproprietari, fie de a forma loturi si de a le atribui in natura fiecarui coproprietar, fie, in ultima analiza, de a dispune vanzarea bunului si de a imparti echivalentul banesc intre copartasi potrivit cotelor fiecaruia dintre ei.
 In principiu, partajul judiciar urmeaza a se face in natura, fiind inadmisibil ca, fara consimtamantul coindivizarilor, sa se atribuie unora dintre ei toate bunurile in natura, iar altora numai contravaloarea partii ce li se cuvine, cand este posibil sa se dea fiecaruia bunuri in natura (art. 676 C.civ., art. 983 alin. 2 C.proc.civ.). Inegalitatea loturilor se compenseaza prin plata unor sume de bani, potrivit dispozitiilor art. 983 alin. 2 C.proc. civ.
Avand in vedere dispozitiile mentionate anterior, principala modalitate de realizare a partajului este partajul in natura prin formarea de loturi si atribuirea acestora coproprietarilor.
In cauza de fata, spatiile supuse partajului reprezinta pivnita si subsol (compartimentate) comod partajabile in natura conform concluziilor raportului de expertiza tehnica intocmit de expert tehnic judiciar DC (f. 1-10 vol. 2).
Instanta retine ca atat reclamantul, cat si paratele au solicitat sa le fie atribuit podul. In cadrul dezbaterilor asupra fondului cauzei, paratele nu au reiterat propunerea privind modalitatea de partajare expusa prin intampinare, ci si-au manifestat optiunea de a le fi atribuit podul si acordul pentru adoptarea unei variante de lotizare care sa excluda circulatia incrucisata.
La formarea si atribuirea loturilor, instanta va tine seama de manifestarea de vointa a partilor, natura bunurilor, modul de folosire a apartamentelor din imobil. Astfel, respectand conventia autorilor partilor, reclamantul are folosinta apartamentului de la parterul imobilului, iar paratele a apartamentului situat la etaj. Avand in vedere atmosfera tensionata dintre parti generata de neintelegerile cu privire la spatiile supuse partajului si necesitatea adoptarii unei variante de lotizare care sa excluda circulatia incrucisata, instanta va atribui paratelor lotul 2 format din toate incaperile de la nivelul podului (acestea avand folosinta apartamentului de la etaj), iar reclamantului lotul 1 format din toate incaperile de la nivelul subsolului (acesta avand folosinta apartamentului de la parterul imobilului).
Aceasta solutie se impune si din perspectiva valorii economice a imobilului, din necesitatea de a evita o partajare a spatiilor care sa conduca la imposibilitatea de utilizare efectiva a acestora sau la prilej de sicana intre vecini.
Pentru a determina intinderea sultei, instanta retine, in prealabil, faptul ca, la intocmirea raportului de expertiza tehnica imobiliara, expertul DC a efectuat calculele pornind de la premisa eronata ca partile ar avea in proprietate exclusiva spatiile pe care le folosesc la subsol, respectiv la pod. Or, astfel cum s-a aratat anterior, starea de indiviziune exista cu privire la intregul imobil, partile detinand numai cate o cota-parte indiviza, ideala si abstracta din dreptul de proprietate asupra imobilului, folosind imobilul cu respectarea conventiei incheiate de autorii lor (care echivaleaza cu un partaj al folosintei imobilului).
Retinand concluziile raportului de expertiza referitoare la evaluarea spatiilor supuse partajului (la care partile nu au formulat obiectiuni), instanta constata ca valoarea de circulatie a spatiilor de la subsolul imobilului este de 7407 lei (f. 6 vol. 2), iar valoarea de circulatie a spatiilor situate in pod este de 22.023 lei (debara + camera de serviciu + pod mansardabil = 7694 lei + 14.329 lei).
Asadar, in conformitate cu prevederile art. 983 alin. 2 C.proc.civ., instanta va obliga paratele sa plateasca reclamantului suma de 14.616 lei cu titlu de sulta (22.023 lei – 7407 lei) pentru egalizarea loturilor.
Avand in vedere natura cererii de iesire din indiviziune, precum si faptul ca partajarea este utila atat reclamantului, cat si paratelor, in aceeasi masura, in conformitate cu prevederile art. 453 alin. 2 Cod procedura civila, instanta va compensa cheltuielile de judecata efectuate de parti.