1. Preten?ii. Contravaloarea lipsei de folosin?a pentru autoturism.

Analizand inscrisurile administrare in cauza, instanta retine urmatoarele: 
In fapt, prin sentinta civila nr. 4956/20.03.2012 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti in dosarul nr. 47039/299/2010 astfel cum a ramas irevocabila prin decizia civila nr. 50/21.01.2015 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti au fost obligatii paratii BE si BM sa predea reclamantilor SG, DI, SN, PM autoturismul marca DM seria sasiu UU6MF48414D052937, serie motor nr. 11C295KAI, cu nr. de inmatriculare B-36-KDW, iar in situatia in care restituirea nu mai este cu putinta, la plata sumei de 10.220 lei, reprezentand contravaloarea acestui bun la valoarea de circulatie din data de 07.11.2007 si sa plateasca reclamantilor suma de 39345 lei contravaloarea lipsei de folosinta pentru perioada septembrie 2009-septembrie 2011 (f. 9-10).
Din considerentele sentintei civile, astfel cum a ramas irevocabila prin decizia civila nr. 905A/26.029.2013 pronuntata de Tribunalul Bucuresti si decizia civila nr. 50/21.01.2015 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti, ce se impun prezentei cauze cu autoritate de lucru judecat s-a retinut ca reclamantii SG, DI, SN sunt mostenitorii legali ai defunctei SM, mostenitor al defunctei BG, proprietar al autoturismului marca DM seria sasiu 052937 cu nr. de inmatriculare B-36-KDW, iar reclamantul PM este mostenitorul legal al defunctei PA, care la randul ei este mostenitor al defunctei predecedate BG, ca paratul BE a primit de la numita L. (sora defunctului BC-I) autoturismul marca DM seria sasiu UU6MF48414D052937, cu nr. de inmatriculare B-36-KDW, numita IL nestiind despre existenta certificatului de legatar in favoarea defunctei BG si despre existenta rudelor de gradul I ale defunctei BG si considerand ca este mostenitoarea defunctului BC-I (sotul defunctei BG), ca ulterior, numita IL afland ca exista alte rude defunctilor BC-I si BG care au vocatie succesorala concreta la mostenire, numita IL a solicitat paratului BE restituirea inscrisurilor mentionate si a autoturismului marca DM, insa paratul a refuzat restituirea acestora. S-a apreciat prin considerentele acestei sentintei ca cererea reclamantilor de obligare a paratilor la restituirea autoturismului este intemeiata.
Prin decizia civila nr. 905A s-a retinut cu autoritate de lucru judecata ca si parata BM are calitatea procesuala pasiva, din probele administrate in cauza, rezultand ca ambii apelanti-parati BE si M. au intrat in posesia tuturor inscrisurilor originale ce au apartinut defunctei BG, precum si in posesia autoturismului marca DM, cu seria sasiu UU6MF48414D052937, serie motor nr. 11C295KAI, cu nr. de inmatriculare B-36-KDW. Referitor la acest din urma bun mobil, s-a retinut ca prima instan?a a constatat in mod judicios ca se afla in posesia si folosinta apelantilor-parati inca din luna noiembrie 2007, fapt ce rezulta din coroborarea probelor din dosar, in special din plangerea penala formulata de numita IL impotriva paratului BE, inregistrata la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti sub nr. 658/15.05.2009 (filele 12-13 din dosarul de fond) si ca este lipsita de relevan?a pentru stabilirea exercitarii posesiei ?i folosin?ei asupra bunului in discu?ie sustinerea apelantei-parate BM in sensul ca a dobandit permis de conducere dupa ce instan?a a pronun?at sentin?a civila atacata, drept argument inter alia, tribunalul men?ionand ca exercitarea posesiei ?i folosin?ei asupra autovehiculului se poate realiza atat nemijlocit, cat ?i prin intermediul altei persoane. S-a mai retinut in solutionarea apelului si faptul ca in privinta inexisten?ei faptei ilicite imputata apelan?ilor, sus?inuta de ace?tia prin cererea de apel, tribunalul a preciat ca aceasta fapta s-a savar?it odata cu refuzul manifest de a inapoia bunurile predate, fiind fara relevan?a faptul ca aceste bunuri au fost remise voluntar de numita Ionescu Lucia. In lumina tuturor argumentelor expuse anterior, tribunalul a respins ca nefondat apelul formulat de declarat de apelantii parati BE si BM.
Din considerentele hotararile precitate rezulta cu autoritate de lucru judecat atat exercitarea posesiei de catre parati asupra autoturismului, cat si calitatea procesuala activa a reclamantilor pe pretentia vizand dreptul de folosinta.
In privinta lipsei de folosinta, s-a retinut prin sentinta civila nr. 4956/20.03.2012 astfel cum a ramas irevocabila ca sunt intrunite conditiile angajarii raspunderii civile delictuale pentru perioada septembrie 2009 – septembrie 2011, respectiv existenta faptei ilicite a paratilor constand in refuzul de a restitui autoturismul incredintat de numita IL, ca intervalul in care acest prejudiciu trebuie calculat, este cuprins intre data manifestarii refuzului de restituire (aceasta fiind data faptei ilicite) si cea la care posesia bunului este reluata. S-a retinut ca in cauza, la data de 7.11.2011 autoturismul fusese incredin?at para?ilor de catre numita IL, aceasta considerandu-se succesor al defunctei BG, astfel ca de?inerea bunului la acel moment de catre para?i era una legitima, neputand constitui deci temei pentru atragerea raspunderii delictuale a acestora, ca de?inerea autoturismului a incetat insa a mai avea o astfel de natura o data cu solicitarea restituirii acestuia de catre persoana care incredin?ase autoturismul para?ilor, fiind fara relevan?a aspectul invocat de recuren?i potrivit cu care la data cererii de restituire numita IL nu avea calitatea de mo?tenitor al proprietarului bunului, cata vreme aceasta a fost persoana care a remis para?ilor inscrisurile ?i autoturismul. Astfel, Curtea a re?inut ca data de la care s-a nascut obliga?ia restituirii bunului, pe cea a declara?iei date in septembrie 2009 de recurentul parat BE in dosarul penal nr. 888/P/2009 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucure?ti (fila 162-163 dosar judecatorie), format ca urmare a plangerii penale formulate de reclaman?i, acesta fiind momentul de la care, cu certitudine, paratul a luat cuno?tin?a de solicitarea de restituire a bunurilor, astfel ca de?inerea autoturismului nu mai era una legitima. Curtea a constatat ca, de?i numita IL l-a notificat pe parat in iunie 2008 (fila 63 dosar judecatorie), solicitandu-i restituirea inscrisurilor ?i a autoturismului, cata vreme notificarea a fost comunicata la o alta adresa decat cea de domiciliu, acest moment nu poate fi considerat ca fiind cel la care in mod cert paratul a luat cuno?tin?a de solicitarea de restituire a bunului.   A?a fiind, s-a statuat ca perioada pentru care fapta ilicita constand in refuzul de restituire a autoturismului a avut ca rezultat un prejudiciu constand in lipsirea recuren?ilor de posibilitatea folosirii bunului s-a produs incepand cu data de 18.09.2009, moment ce trebuie luat in considerare ?i pentru cuantificarea prejudiciului. Potrivit raportului de expertiza efectuat in fa?a primei instan?e, pentru perioada septembrie 2009-septembrie 2011, contravaloarea lipsei de folosin?a a bunului este de 39.345 lei.
In cauza, pentru perioada ianuarie 2012- 18.05.2015 situatia de fapt retinuta in considerentele hotararilor precitate pentru perioada septembrie 2009-septembrie 2011 s-a perpetuat pana la data de 18.05.2015, cand paratii au notificat reclamantii in vederea realizarii predarii cheilor autoturismului, in acord cu dispozitiile art. 1008 alin 1 C.civ., asa cum rezulta din inscrisurile de la filele 173-185 volumul I.  Paratii nu au contestat posesia asupra autoturismului in perioada ianuarie 2012- 18.05.2015, apararile acestora vizand lipsa de folosinta a autoturismului si faptul ca autoturismul a fost functional o singura luna sunt neconcludente cauzei, atata timp cat paratii nu au facut proba cauzei pentru care autoturismul la momentul efectuarii expertizei nu este functional, nici a momentului la care a intervenit cauza de nefunctionalitate, nici a insasi cauzei de nefunctionalitate, desi potrivit art. 249 C.pr.civ. aceasta obligatie le revenea. De asemenea, aceasta aparare nu poate fi opusa in prezenta cauza reclamantilor decat cu nesocotirea autoritatii de lucru judecat a sentintei civile nr. 4956/20.03.201 pronuntata in dosarul nr. 47039/299/2010, astfel cum a ramas irevocabila. Notificarea de predare a cheilor autoturismului a avut efectul punerii in intarziere a reclamantilor cu privire la obligatia corelativa dreptului de a li se restitui autoturismul, data de la care nu se mai poate retine existenta refuzului paratilor de a preda reclamantilor autoturismul in discutie.
Din raportul de expertiza tehnica in specialitatea autovehicule, intocmit de expert PM (f. 33 s.u. vol II dosar) efectuat in cauza, rezulta o contravaloarea a lipsei de folosinta lunara de 679,24 lei contravaloarea a 150 euro la o valoare a cursului euro de 4,5283 lei/euro (f. 45 vol II), rezultand pentru perioada 01.01.2012- aprilie 2015  in care a subzistat refuzul neintemeiat al paratilor de predare a autoturismului se determina o valoarea a lipsei de folosinta de 33.130 lei pentru autoturismul marca DM seria sasiu UU6MF48414DO52937, cu nr de inmatriculare B 36 KDW, cu consecinta admiterii in parte a cererii de chemare in judecata a reclamantilor pentru aceasta valoare. Diferenta pana la suma solicitata de reclamanti de 39243 lei este reprezentata de perioada mai 2015- ianuarie 2016, perioada ulterioara notificarii reclamantilor pentru predarea cheilor, in care nu se mai poate retine refuzul nejustificat al  paratilor de a preda autoturismul.
In temeiul art. 453 alin 2 C.pr.civ., fata de solutia de admitere in parte va obliga paratii in solidar  la plata cheltuielilor de judecata efectuate de reclamanti proportional cu valoarea admisa, respectiv suma de 1599 lei taxa judiciara de timbru aferenta sumei de 33130 lei, 800 lei onorariu expert si 1700 lei onorariu avocat al reclamantilor, redus de la suma de 2.000 lei aferent proportiei din pretentie admisa.