contestatie dare in plata Legea nr. 77/2016 - dreptul potestativ al consumatorului intemeiat pe aceeasi cauza juridica poate fi exercitat o singura data, in caz contrar transformandu-se intr-un abuz de drept procesual prin posibilitatea debitorului de a f

Deliberand asupra cauzei de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, la data de 16.08.2016, sub numar unic …. contestatoarea M SA in contradictoriu cu intimata V.R.G. a formulat contestatie impotriva notificarii de dare in plata nr. 476/27.07.2016 transmisa de intimata prin Cabinet de Avocat M.V.N. si inregistrata in evidentele contestatoarei in data de 03.08.2016 sub nr. 980 prin care a solicitat admiterea contestatiei si pe cale de consecinta: i) sa se constate ca intimata este decazuta din dreptul de a inita procedura prevazuta de Legea 77/2016 privind darea in plata ii) sa dispuna repunerea partilor in situatia anterioara comunicarii Notificarii in sensul inlaturarii masurii de suspendare a platilor, a demersurilor judiciare ale contestatoarei si a efectelor produse de aceasta cu consecinta derularii Contractului de credit in conditiile si termenele stabilite de parti.
In motivarea cererii, contestatoarea a aratat ca la data de 25.10.2013 a fost incheiat intre B in calitate de cedent si M SA in calitate de cesionar contractul de cesiune de creante autentificat prin Incheierea de Autentificare nr. 912/25.10.2013 pronuntate de Biroul Notarial Libertas, fiind cesionat si contractul de credit incheiat cu V.R.G in calitate de imprumutat si L.C. in calitate de fidejusor, noul creditor devenind asadar M SA. A precizat ca debitorii au beneficiat de un imprumut in suma de 110.000 euro in baza contractului de credit ipotecar  nr. LA1IPONEWS559007 din data de 17.13.2008 cu destinatia achizitionarii unui imobil tip apartament, instituindu-se ipoteca de rang intai si interdictie de grevare, inchiriere, dezmembrare si instrainare asupra apartamentului nr. ……, precum si asupra accesoriilor apartamentului reprezentante de cotele indivize din teren si spatiile comune ale imobilului bloc, instituita in baza contractului de ipoteca autentificat sub nr. 9057/17.12.2008 de BNPA VGRJ din Bucuresti. In continuare, la data de 03.08.2016 intimata a transmis catre contestatoare notificarea inregistrata sub nr. 294/18.05.2016 prin care i-a comunicat intentia de a stinge datoria izvorata din contractul de credit antementionat prin darea in plata a apartamentului si a boxei ce face obiectul contractului de ipoteca. Ulterior notificarii inregistrate la banca sub nr. 294/18.05.2016 contestatoarea s-a prezentat la data de 27.06.2016 la sediul BNP A. din Bucuresti pentru semnarea actului de dare in plata, la data si ora propusa de intimata, fara ca aceasta sa se prezinte, astfel cum reiese din incheierea de certificare nr.1  din 27.06.2016 emisa de notar public  B.A.O.
A invederat contestatoarea ca ulterior la data de 03.08.2016 intimata a transmis o noua notificare inregistrata sub nr. 980/03.08.2016 prin care i-a comunicat din nou intentia de a stinge datoria izvorata din contractul de credit antementionat prin darea in plata a apartamentului si a boxei ce face obiectul contractului de ipoteca.
A sustinut contestatoarea ca intimata nu mai este in drept sa initieze procedura darii in plata reglementata de Legea 77/2016, avand in vedere disp. art. 5 din Legea 77/2016 care prevad dreptul consumatorului de a transmite creditorului o notificare, care produce efectele prev. de art. 5 alin. 3 respectiv suspendarea platilor, fiind astfel evident ca legiuitorul a avut in vedere dreptul consumatorului de a initia o singura data aceasta procedura, o interpretare contrara conducand la concluzia ca debitorii ar putea benefica pe o perioada nedeterminata de suspendarea oricarei plati catre creditor. Astfel, intimata anterior formularii notificarii inregistrare sub nr. 980/03.08.2016 a formulat o alta notificare cu continut identic, la care contestatoarea a dat curs si s-a prezentat la notar, fara insa ca debitoarea sa se prezinte ori sa ofere un motiv justificat, fiind astfel evidenta reaua sa credinta cu atat mai mult cu cat intimata nu a transmis notarului public nici un document pentru incheierea actului  de dare in plata,  conform art. 5 alin. 4 din lege., initierea unei noi proceduri constituind un abuz de drept.
A mai invocat contestatoarea in esenta faptul ca obiect al contestatiei il poate constitui insasi admisibilitatea procedurii reglementare de Legea 77/2016, fata de viciile de neconstitutionalitate ale acestui act normativ, prin incalcarea principiului previzibilitatii si accesibilitatii normei legale, principiul neretroactivitatii si principiul nediscriminarii.
A mai sustinut in esenta ca se incalca principii generale ale dreptului civil, cum ar fi principiul proprietatii, egalitatii in fata legii, imbinarii intereselor individuale cu cele generale, garantarii si ocrotirii drepturilor subiective civile si principiul bunei credinte, precum si principii generale ale dreptului comunitar cum ar fi principiul nediscriminarii (art. 21, 23 din Carta, art.  18 TfUE), principiul protectiei legale efective (art. 47 alin. 1 si 19 alin. 1 TfUE), principiul echilibrarii intereselor contrare in raporturile de drept civil (statuat indirect in art. 51,52 si 54 TfUE), principiul proportionalitatii (art. 52 alin 1 din Carta, art.  5 alin. 4 TUE), principiul bunei credinte in raporturile de drept civil (ultimul capitol din Carta). Totodata, a apreciat ca sunt incalcate si principii ale  efectelor actului juridic civil, respectiv principiul fortei obligatorii si principiul irevocabilitatii.
In drept, cererea  fost intemeiata pe disp. art. 7 ale Legii nr. 77/2016 coroborate cu art. 30 si urm. CPC, precum si pe  toate textele de lege la care a facut referire in cuprinsul contestatiei.
In dovedirea cererii, contestatoarea a solicitat administrarea probei cu inscrisuri, atasate cererii
Cererea a fost legal timbrata conform disp. art. 27 din OG 80/2013, dovada fiind atasata, in original, la fila 79, in dosar.
La data de 03.10.2016, intimata a depus intampinare, solicitand respingerea contestatiei ca neintemeiata, cu cheltuieli de judecata.
In motivare, intimata a sustinut ca notificarea nr. 476/29.07.2016 indeplineste conditiile de forma prevazute de art. 5 din Legea 77/2016 iar in speta sunt indeplinite toate conditiile impuse de art. 4 din Legea 77/2016, respectiv: intimata are calitatea de consumator, contestatoarea este institutie financiara, suma imprumutata este de 110.000 euro, creditul a fost garantat prin ipotecarea apartamentului cu destinatie de locuinta, intimata nu are antecedente penale, creditul nu a fost contractat prin programul Prima Casa, conditie impusa de art. 1 alin. 4 din Legea 77/2016.
A mai precizat intimata ca nu se invoca vreun motiv de inadmisibilitate ci doar decaderea intimatei din dreptul de a initia procedura prevazuta de Legea 77/2016, motivat de faptul ca anterior a mai transmis o notificare. A sustinut ca notificarea nr. 351/16.05.2016 a avut ca efect intreruperea procedurii prevazute de Legea 77/2016 prin incercarea bancii de a renegocia cu intimata clauzele contractului de credit, fara niciun rezultat, motiv pentru care a formulat la data de 29.07.2016 notificarea nr.476 in vederea initierii procedurii prevazute de Legea 77/2016. A apreciat ca sanctiunea decaderii solicitata de contestatoare nu este prevazuta de lege iar in ce priveste celelalte criticii formulate de contestatoare acestea nu pot face obiectul prezentei contestatii urmand a fi analizate de Curtea Constitutionala.
In probatiune intimata a depus adresa nr. 433/24.05.2016 (f.89).
La data de 05.12.2016 contestatoarea a depus note scrise, prin care a invocat exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3, art. 4 alin. 1, art. 5 alin. 1 si 3, art.7, art.8 alin. 1 si 5, art.10 si art. 11 din Legea nr. 77/2016, solicitand de asemenea suspendarea judecarii cauzei pana la pronuntarea si motivarea deciziei Curtii Constitutionale.
Prin Incheierea din data de 09.01.2017 instanta a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 3, art. 4 alin. 1, art. 5 alin. 1 si 3, art.7, art.8 alin. 1 si 5, art.10 si art. 11 din Legea nr. 77/2016 si a respins cererea de suspendare a judecarii cauzei formulata de contestatoare
La data de 14.03.2017 contestatoarea a depus note scrise, sustinand in esenta ca debitoarea nu a facut dovada indeplinirii conditiilor impreviziunii prin existenta unui eveniment imprevizibil care sa faca dovada  imposibilitatii de executare a obligatiilor asumate prin contractul de credit, depunand dovada ca in prezent ea si sotul sau sunt angajati, prin urmare remunerati.
Sub aspectul probatoriului, instanta a incuviintat si administrat pentru parti proba cu inscrisuri..
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta constata urmatoarele:
La data de 17.12.2008 intre B in calitate de creditor, L.R.G. in calitate de debitor si L.C. in calitate de  fidejusor s-a incheiat contractul de credit ipotecar nr. LA1IPONEWS559007 avand ca obiect accesarea unui imprumut in valoare de 110.00 euro, in scopul achizitionarii de catre debitor a unui imobil  situat in…., precum si accesoriile apartamentului reprezentante de cotele indivize din teren si spatiile comune ale imobilului bloc, pe o durata de 377 luni. In baza contractului de credit ipotecat a fost incheiat contractul de ipoteca autentificat sub nr. 9057/17.12.2008 intre creditor si debitor prin care imprumutul a fost garantat cu imobilul mentionat in contractul de credit.
Ulterior, ca urmare a cesiunii de creanta intervenite la data de 25.10.2013 intre B in calitate de cedent si M SA in calitate de cesionar a fost cesionat si contractul de credit incheiat cu V.R.G in calitate de imprumutat si L.C. in calitate de fidejusor, noul creditor devenind asadar M SA, incheindu-se Actul Aditional nr,. 4/28.03.2014.
La data de 18.05.2016 intimata a transmis catre contestatoare notificarea inregistrata sub nr. 294/18.05.2016 (f. 62) prin care i-a comunicat in principal  intentia de a negocia clauzele contractuale aferente contractului de credit, astfel incat riscul izvorat din contract sa fie suportat de ambele parti iar in subsidiar faptul ca vor proceda la darea in plata a imobilelor ipotecate. In vederea negocierii, intimata a aratat ca invita banca sa se prezinte pana pe data de 09 iunie 2016 la sediul avocatului, acceptand si prezentarea in alta locatie sau alta data, sub rezerva comunicarii acestui lucru, iar la data de 27.06.2016, ora 10.00 sau 27.07.2016 sa se prezinte la sediul Biroului notarului public A., in vederea incheierii actului translativ de proprietate
La data de 27.06.2016 contestatoarea s-a prezentat la sediul BNP A. din Bucuresti pentru semnarea actului de dare in plata, la data si ora propusa de intimata, fara ca aceasta sa se prezinte, astfel cum reiese din incheierea de certificare nr.1  din 27.06.2016 emisa de notar public  B.A.O. (f. 66-67
La data de 03.08.2016 intimata a transmis o noua notificare inregistrata sub nr. 980/03.08.2016 prin care i-a comunicat intentia de a stinge datoria izvorata din contractul de credit antementionat prin darea in plata a apartamentului si a boxei ce face obiectul contractului de ipoteca, ca urmare a refuzului renegocierii conditiilor de creditare si a dobanzii, si a invitat banca sa se prezinte la data de 15.09.2016,ora 10 sau 15.10.2016 in vederea incheierii actului translativ de proprietate.
In drept, instanta are in vedere ca potrivit art. 11 din Legea nr. 77/2016 „In vederea echilibrarii riscurilor izvorand din contractul de credit, precum si din devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplica atat contractelor de credit aflate in derulare la momentul intrarii sale in vigoare, cat si contractelor incheiate dupa aceasta data.”, respectiv atat contractelor incheiate sub imperiul Codului Civil Cuza, cat si contractelor incheiate sub imperiul Noului Cod Civil”
Conform art. 5 alin. 1 din Legea nr. 77/2016, in vederea aplicarii acestei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecatoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care il informeaza ca a decis sa ii transmita dreptul de proprietate asupra imobilului in vederea stingerii datoriei izvorand din contractul de credit ipotecar, detaliind si conditiile de admisibilitate a cererii, astfel cum sunt reglementate la art. 4. Potrivit art. 6. alin  (1) din acelasi act normativ de la data primirii notificarii prevazute la art. 5 se suspenda dreptul creditorului de a se indrepta impotriva codebitorilor, precum si impotriva garantilor personali sau ipotecari.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 77/2016 „(1) Pentru stingerea creantei izvorand dintr-un contract de credit si a accesoriilor sale prin dare in plata trebuie indeplinite, in mod cumulativ, urmatoarele conditii:
a) creditorul si consumatorul fac parte din categoriile prevazute la art. 1 alin. (1), astfel cum acestea sunt definite de legislatia speciala;
b) cuantumul sumei imprumutate, la momentul acordarii, nu depasea echivalentul in lei al 250.000 euro, suma calculata la cursul de schimb publicat de catre Banca Nationala a Romaniei in ziua incheierii contractului de credit;
c) creditul a fost contractat de consumator cu scopul de a achizitiona, construi, extinde, moderniza, amenaja, reabilita un imobil cu destinatie de locuinta sau, indiferent de scopul pentru care a fost contractat, este garantat cu cel putin un imobil avand destinatia de locuinta;
d) consumatorul sa nu fi fost condamnat printr-o hotarare definitiva pentru infractiuni in legatura cu creditul pentru care se solicita aplicarea prezentei legi.
(2) In situatia in care executarea obligatiilor asumate prin contractul de credit a fost garantata cu doua sau mai multe bunuri, in vederea aplicarii procedurii prevazute de prezenta lege debitorul va oferi in plata toate bunurile ipotecate in favoarea creditorului. „.
In ceea ce priveste indeplinirea conditiilor prevazute de art. 4 alin. 1 din Legea 77/2016 instanta retine urmatoarele:
Intimata V.R.G are calitatea de consumator, astfel cum aceasta a fost definita in cuprinsul disp. art. 2 alin. 1 din Legea nr. 193/2000 si art. 2.2 din OG 21/1992, in conformitate cu care „prin consumator se intelege orice persoana fizica sau grup de persoane fizice constituite in asociatii, care, in temeiul unui contract care intra sub incidenta prezentei legi, actioneaza in scopuri din afara activitatii sale comerciale, industriale sau de productie, artizanale ori liberale”. In acest sens, instanta constata ca din cuprinsul contractului de credit nu rezulta ca imprumutul ar fi fost contractat in vederea achizitionarii unui imobil cu scopul de a fi utilizat in vederea realizarii vreunui obiect de activitate de natura comerciala, industriala sau de productie, artizanala sau liberala iar contestatoarea este o institutie de credit.
In continuare, se retine ca la momentul incheierii contractului de credit suma imprumutata a fost de 110.000 euro, situandu-se asadar sub pragul valoric de 250.000 euro, prevazut de art. 4 alin. 1 lit. b din Legea 77/2016. Totodata. acesta a fost destinat achizitionarii unui imobil cu destinatia de locuinta,  iar contestatoarea nu a contestat destinatia imobilului.
Totodata, din cuprinsul fisei de cazier judiciar instanta retine ca intimata nu a fost condamnat penal in mod definitiv pentru nicio categorie de infractiuni in legatura cu creditul pentru care s-a formulat notificarea de dare in plata (fila 24 vol. II).
Instanta mai retine ca notificarea respecta conditiile prevazute de art. 5 din Legea 77/2016, respectiv a fost transmisa prin avocat, si detaliaza conditiile de admisibilitate ale cererii, astfel cum sunt prevazute de art. 4 din lege.
Cu toate acestea instanta apreciaza intemeiat motivul de contestatie invocat de contestatoare, reprezentat de incidenta decaderii intimatei din dreptul de a solicita darea in plata a imobilului prin formularea unei noi notificari, pentru considerentele care urmeaza:
Instanta retine ca prin notificarea din data de 18.05.2016 intimata si-a exercitat dreptul potestativ prevazut de art. 3 din Legea 77/2016, respectiv de a stinge datoria izvorata din contractul de credit ipotecar nr. LA1IPONEWS559007 prin darea in plata a imobilului ipotecat, si a prezentat doua ipoteze contestatoarei in principal  intentia de a negocia clauzele contractuale aferente contractului de credit, astfel incat riscul izvorat din contract sa fie suportat de ambele parti , prin invitatia adresata acesteia sa se prezinte pana pe data de 09 iunie 2016 la sediul avocatului, acceptand si prezentarea in alta locatie sau alta data, sub rezerva comunicarii acestui lucru, si in subsidiar, in cazul refuzului sau imposibilitatii de negociere, darea in plata a imobilului ipotecat,  motiv pentru care a invitat banca ca la data de 27.06.2016, ora 10.00 sau 27.07.2016 sa se prezinte la sediul Biroului notarului public A., in vederea incheierii actului translativ de proprietate.
Prin transmiterea acestei notificari bancii, astfel cum s-a aratat si in cuprinsul acesteia, intimata s-a prevalat de efectele juridice ale acestei manifestari de vointa, respectiv in baza art. 6 alin. 1 din acelasi act normativ suspendarea posibilitatii creditorului cesionar de a se indrepta impotriva acesteia.
Desi contestatoarea s-a prezentat la data de 27.06.2016, ora 10.00, la sediul biroului notarial, in vederea incheierii actului de dare in plata, intimata nu s-a prezentat, astfel cum reiese din Incheierea de certificare fapte emisa de incheierea de certificare nr.1  din 27.06.2016 emisa de notar public  B.A.O..
Prin urmare, ca urmare a faptului ca nu si-a exercitat dreptul de a incheia actul translativ de dare in plata prin prezentarea la biroul notarial, in termenul stabilit, dreptul potestativ al creditoarei s-a stins, in conformitate si cu dispozitiile art. 185 alin. 1 CPC, potrivit carora cand un drept procesual trebuie exercitat intr-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decaderea din exercitarea dreptului, in afara de cazul in care legea dispune altfel iar actul de procedura facut peste termen este lovit de nulitate.
Este lipsita de relevanta apararea invocata de intimata, constand in faptul ca nu s-a prezentat ca urmare a faptului ca banca nu a inteles sa convina la renegocierea contractului, cat timp notificarea din data de 18.05.2016 nu era o simpla invitatie de negociere ci o notificare intemeiata pe art. 5 din Legea 77/2016 iar invitatia de a se prezenta la data de 27.06.2016 la sediul biroului notarial era formulata in vederea incheierii actului de dare in plata si nu in vederea renegocierii clauzelor contractuale. In ce priveste adresa nr. 334/19.05.2016 emisa de contestatoare (f. 89), aceasta dovedeste faptul ca banca a fost deschisa la negocieri, conformandu-se primei solicitari din notificare, si comunicand data de 27.05.2016, pentru ca partile sa se intalneasca. Aceasta adresa nu face insa dovada refuzului bancii de a negocia si cu atat mai mult nu constituie un motiv intemeiat pentru ca intimata sa nu se fi prezentat la sediul biroului notarial in vederea incheierii actului de dare in plata.
Interpretand sistematic dispozitiile art. 3, 5 si 6 din Legea 77/2016 reiese ca dreptul potestativ al consumatorului intemeiat pe aceeasi cauza juridica poate fi exercitat o singura data, in caz contrar transformandu-se intr-un abuz de drept procesual prin posibilitatea debitorului de a formula oricate notificari intemeiate pe disp. art. 5 din Legea 77/2016 pentru a se bucura de efectul suspensiv prevazut de art. 6 alin. 1 din acelasi act normativ.
Prin urmare, raportat la acest motiv, instanta constata ca intimata este decazuta din dreptul de a formula o noua notificare intemeiata pe art. 5 din legea 77/2016, subsecventa celei comunicate bancii in data de 18.05.2016,. si intemeiata pe aceeasi cauza juridica motiv pentru care notificarea de dare in plata nr. 476/27.07.2016 inregistrata la contestatoare sub nr. 980/03.08.2016 nu respecta conditiile prevazute de Legea 77/2016, contestatia formulata urmand a fi admisa pentru acest motiv.
Cu toate acestea, chiar daca instanta apreciaza intemeiat si suficient primul motiv invocat de catre contestatoare pentru admiterea actiunii, va proceda la analiza indeplinirii conditiilor de fond ale notificarii emise, prin aplicarea teoriei impreviziunii, in acest sens fiind considerentele Deciziei Curtii Constitutionale 623/25.10.2016 (pct. 120), in conformitate cu care : „in  aceste conditii, Curtea constata ca prevederile art. 11 teza intai raportate la cele ale art. 3 teza a doua, art. 4, art. 7 si art. 8 din Legea nr. 77/2016 sunt constitutionale numai in masura in care instanta judecatoreasca, in conditiile manifestarii opozitiei creditorului, poate si trebuie sa faca aplicarea teoriei impreviziunii la contractele in derulare. Astfel, din punct de vedere procedural, instanta judecatoreasca, in conditiile formularii contestatiei de catre creditor sau a actiunii in constatare de catre debitor, va verifica indeplinirea conditiei notificarii creditorului conform celor prevazute de Legea nr. 77/2016, indeplinirea criteriilor prevazute de art. 4 din lege, aplicand in mod obligatoriu teoria impreviziunii in cadrul art. 7 din lege, respectiv art. 8 ori in cadrul art. 9 din aceeasi lege”.
Totodata vor fi avute in vedere si considerentele expuse la art. 119 din aceeasi decizie, in conformitate cu care: „ (…)singura interpretare care se subsumeaza cadrului constitutional in ipoteza unei reglementari generale a impreviziunii in executarea contractelor de credit este cea potrivit careia instanta judecatoreasca, in lipsa acordului dintre parti, are competenta si obligatia sa aplice impreviziunea in cazul in care constata ca sunt indeplinite conditiile existentei acesteia. Curtea mai reitereaza faptul ca, fata de cadrul legal existent la data incheierii contractelor de credit, prevederile legale criticate trebuie sa se aplice doar debitorilor care, desi au actionat cu buna-credinta, in conformitate cu prevederile art. 57 din Constitutie, nu isi mai pot indeplini obligatiile ce rezulta din contractele de credit in urma intervenirii unui eveniment exterior si pe care nu l-au putut prevedea la data incheierii contractului de credit.
  Desi impreviziunea nu a fost reglementata in mod expres prin dispozitiile Codului Civil din 1864, in practica judiciara aceasta a fost aplicata prin prisma dispozitiilor art. 970 C.Civ., in conformitate cu care „conventiile trebuie executate cu buna-credinta...ele obliga nu numai la ceea ce este expres intr-insele, dar la toate urmarile ce echitatea, obiceiul sau legea da obligatiei dupa natura sa”.
Prin urmare, in vederea aplicarii teoriei impreviziunii, instanta va analiza intrunirea cumulativa a urmatoarelor conditii:: i) schimbarea imprejurarilor a intervenit dupa incheierea contractului; ii) schimbarea imprejurarilor, precum si intinderea acesteia nu au fost si nici nu puteau fi avute in vedere de catre debitor, in mod rezonabil, in momentul incheierii contractului; iii) debitorul nu si-a asumat riscul schimbarii imprejurarilor si nici nu putea fi in mod rezonabil considerat ca si-ar fi asumat acest risc, iv) debitorul a incercat renegociarea in vederea adaptarii rezonabile si echitabile a contractului manifestate intr-un termen rezonabil si cu buna credinta
In ceea ce priveste imprejurarile avute in vedere, instanta apreciaza ca acestea trebuie sa fie straine executarii contractului, si prin urmare straine persoanei creditorului si a debitorului.
Instanta constata ca intimata nu a facut dovada interventiei unei circumstante extraordinare, de natura a face imposibila executarea obligatiei, desi sub acest aspect ii revenea sarcina probei.
Asadar, instanta constata ca nu s-a dovedit ca veniturile intimatei au suferit modificari fata de momentul incheierii conventiei de credit, iar in prezent atat aceasta cat si sotul sau au un venit lunar. De altfel, instanta apreciaza ca acest element nu este unul suficient in dovedirea intervenii unei imprejurari exterioare executarii contractului, de natura a produce adaptarea efectelor acestuia, concretizate cu darea in plata a imobilului ipotecat. Astfel, se retine ca conventia de credit a fost incheiata pentru 377 luni ( peste 31 de ani), motiv pentru care nu este imprevizibila modificarea conditiilor financiare ale partilor.
In ce priveste motivele invocate in cuprinsul notificarii, instanta retine ca referitor la faptul ca partile au stipulat in contractul de credit o dobanda variabila, aceasta imprejurare a fost cunoscuta si asumata la momentul incheierii contractului iar modul de calcul al acesteia si valoarea concreta la momentul emiterii notificarii nu pot fi avute in vedere ca si circumstante extraordinare, straine contractului de credit, ci acestea au fost consimtite in momentul incheierii conventiei, intimata asumandu-si caracterul fluctuant al ratei lunare.
In ce priveste criteriul devalorizarii bunului, instanta retine ca in par. 122 al Deciziei Curtii Constitutionale 623/2016 s-a statuat ca in conditiile in care art. 11 teza intai prevede ca un criteriu de sine statator criteriul devalorizarii bunurilor imobile ce fac obiectul garantiei aduse de debitor, se ajunge la o incalcare a dreptului de proprietate privata asupra sumelor de bani ale imprumutatorului (institutiei de credit), drept prevazut de art. 44 din Constitutie. Curtea a constatat ca un astfel de criteriu care a fost prevazut alternativ cu cel al riscurilor ce izvorasc din contractul de credit si, deci, folosit de sine statator este incompatibil cu aplicarea impreviziunii de catre instanta judecatoreasca, astfel cum a fost configurata sub regimul Codului civil din 1864. Faptul ca garantia adusa se devalorizeaza nu are legatura cu executarea contractului de credit. De altfel, desi avea sarcina probei si sub acest aspect, intimata nu a facut dovada celor invocate, care sa conduca  instanta la convingerea caracterului disproportionat al contraprestatiilor.
In consecinta, instanta apreciaza ca nu se poate retine ca intimata nu isi mai poate indeplini obligatiile ce rezulta din contractul de credit in urma intervenirii unui eveniment exterior si pe care nu l-a putut prevedea la data incheierii contractului de credit, nefiind indeplinite asadar conditiile prevazute de Legea 77/2016 raportate la considerentele Deciziei nr. 623/25.10.2016 pronuntate de Curtea Constitutionala.
Avand in vedere toate aceste considerente, instanta va admite cererea, va constata ca notificarea de dare in plata cu numar 476/29.07.2016 inregistrata la contestatoare sub nr. 980/03.08.2016 nu indeplineste conditiile prevazute de Legea nr. 77/2016 si, dand eficienta dispozitiilor art. 7 alin. 5 din Legea 77/2016, va dispune repunerea partilor in situatia anterioara comunicarii notificarii.
In ceea ce priveste solicitarea de acordare a cheltuielilor de judecata, in conformitate cu art. 453 CPC; avand in vedere solutia ce va fi data in cauza, va respinge cererea intimatei de obligare a contestatoarei la plata cheltuielilor de judecata, ca neintemeiata.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE,

Admite cererea.
Constata ca notificarea de dare in plata cu numar 476/29.07.2016 inregistrata la contestatoare sub nr. 980/03.08.2016 nu indeplineste conditiile prevazute de Legea nr. 77/2016.
Dispune repunerea partilor in situatia anterioara comunicarii notificarii.
Respinge cererea intimatei de obligare a contestatoarei la plata cheltuielilor de judecata, ca neintemeiata.
Cu drept de apel in 15 zile de la comunicare, cererea de apel urmand a se depune la Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 28.03.2017.