Actiune in raspundere patrimoniala

CERERE FORMULATA DE ANGAJATOR DE RESTITUIRE DE CATRE  ANGAJAT A SUMEI NEDATORATE, PLATITA DE ANGAJATOR CONFORM ART.272 CODUL MUNCII.



Reclamanta –angajator RA a chemat in judecata pe parata MMP ,  solicitand obligarea acesteia la plata sumei de 334,31 lei reprezentand daune, respectiv contravaloarea diferentei primei de vacanta, incasata necuvenit, pe anul 2009.
In motivarea actiunii sale reclamanta a aratat ca parata a fost angajata acesteia in functia de casier toneta, conform CIM-ului sau.
Conform art.140 al.2 Codul uncii, concediul de odihna se acorda proportional cu activitatea prestata intr-un  an calendaristic, durata efectiva a concediului de odihna se stabileste prin contract colectiv de  munca aplicabil, fiind prevazuta in  contract individual de munca.
Conform Contractelor colective de munca al paratei valabile pe anul2008-2009, concediul anual de odihna se acorda in functie de vechimea in munca (art.50 alin.2 pct.e) si proportional cu activitatea prestata intr-un  an calendaristic.
Potrivit vechimii sale in munca, parata ar fi avut dreptul in anul calendaristic 2009 la 25 de zile concediu de odihna, din care urma sa efectueze 15 zile in  perioada 1.60.2009 – 22.06.2009, potrivit notei de plecare in concediu incasand prima de vacanta.
Conform  art.5.1 alin.5  lit.d din CCM „la plecarea in concediu  salariatii vor primi o prima de vacanta de 80% din  salariul de baza negociat al celui care pleaca in C.O.
Prima de vacanta se acorda la nota de concediu de odihna de cel putin 15 zile lucratoare, in luna in care este programat.
Prin dispozitia angajatorului s-a desfacut CIM-ul salariatei parate, conform art.79 a.7 CM, incepand  cu 26.05.2009, astfel ca parata nu mai avea dreptul sa incaseze prima de vacanta.
Din suma totala de 950 lei, reclamantul a recuperat 615,69 lei din salarii neridicate, ramanand astfel o diferenta de 334,31 lei, care se impune a fi recuperata de la parata.
Prin sentinta civila nr.9264/27.10.2011 Tribunalul Bucuresti Sectia a VIII-a a respins actiunea ca neintemeiata, considerand ca suma incasata de fosta salariata cu titlu de prima de  vacanta in temeiul CCM nu constituie  suma nedatorata de angajator, intrucat chiar daca dreptul de a incasa ii revenea salariatei la momentul efectuarii a cel putin 15 zile lucratoare din concediul de odihna, cuvenit pentru un an calendaristic, iar concediul nu a mai fost efectuat, acesta constituie un drept ocazionat de efectuarea concediului de odihna care, in situatia in care pana la finalul anului calendaristic a intervenit inaintea  raporturilor de munca, face obiectul obligatiei  angajatorului de compensare in bani.
Instanta a considerat ca suma incasata nu trebuie restituita de salariata-parata, deoarece prima de vacanta constituie un drept negociat in favoarea salariatilor in legatura cu concediul de odihna, avand iar plata, respectiv compensarea acesteia, urmeaza regulile prevazute de art.140 al.2 si art.141 al.4 din Codul Muncii si anume prin  raportare la activitatea prestata in anul calendaristic pentru care se acorda.
Prin decizia  nr.3447/15.05.2012 Sectia a VII-a Curtea de Apel Bucuresti a respins ca nefondat recursul reclamantei-recurente avand in  vedere dispozitiile art.141 al.4 Codul Muncii privind compensarea in bani a concediului de  odihna neefectuat indiferent de motivul incetarii raporturilor de munca coroborat cu neprecizarea  ca prima de vacanta este strans legata de indemnizatia de concediu  si de dreptul de concediu de odihna.

                                                                                                           





DOSAR NR.16206 /3/2011

ROMANIA
TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA A VIII A
CONFLICTE DE MUNCA SI ASIGURARI SOCIALE,
SENTINTA CIVILA NR. 4609
SEDINTA  PUBLICA DE LA 17.05.2012
TRIBUNALUL CONSTITUIT DIN:
PRESEDINTE: PI
ASISTENT JUDICIAR: ML
ASISTENT JUDICIAR: PL       
GREFIER : LI

Pe rol solutionarea cauzei civile formulata de contestatorul V.M in contradictoriu cu intimatii MAI, CP MAI si CCPMAI avand ca obiect contestatie decizie de pensionare.
La apelul nominal facut in sedinta publica, partile nu au raspuns.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, care invedereaza instantei faptul ca la data de 06.04.2012, intimata CPMAI a depus la dosar intampinare intr-un singur exemplar si faptul ca la data de 09.04.2012, intimata CPMAI a depus la dosar inscrisuri intr-un singur exemplar, dupa care,
Tribunalul in temeiul dispozitiilor articolului 137 alineatul 2 Cod de procedura civila uneste cu fondul cauzei exceptia lipsei calitatii procesual pasive a paratului MAI.
Instanta, constatand ca proba cu inscrisuri este utila, pertinenta si concludenta putand duce la dezlegarea pricinii in temeiul dispozitiilor  articolului  167 din Codul de procedura civila o incuviinteaza. 
Nemaifiind alte cererii prealabile de formulat sau probe de administrat instanta constata cauza in stare de judecata si ramane in pronuntare asupra exceptiei lipsei calitatii procesual pasive a paratului MAI si asupra fondului cauzei.

                    TRIBUNALUL

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele : prin cererea inregistrata pe rolul TB S8 sub numarul 16206 /3/2011 contestatorul VM,  a solicitat  in contradictoriu cu intimatii MAI, CPMAI si CCPMAI ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna: anularea deciziei de recalculare a pensiei, nr.132006/27.12.2010 emisa  de CPMAI;mentinerea deciziei anterioare de pensionare nr. 132006/08.03.2002  ; obligarea paratilor la plata diferentei dintre pensia de serviciu stabilita prin decizia anterioara nr.132006/08.03.2002  si pensia recalculata conform Legii nr.119/2010 in cuantum actualizat  data platii efective si  plata cheltuielilor de judecata.
In subsidiar contesta cuantumul pensiei stabilit in urma recalcularii ca urmare a aplicarii gresite a dispozitiilor legale in vigoare. .
In motivarea actiunii contestatorul a aratat  ca pensia i-a fost stabilita prin decizia anterioara de pensionare nr.132006/08.03.2002  in baza legislatiei anterioare ,asa cum rezulta din decizia depusa la dosar ,decizie ce nu a fost contestata si a ramas definitiva ,iar decizia de recalculare este nelegala ,netemeinica,neconstitutionala ,fiindu-i diminuat cuantumul pensiei de la 1223 lei la 830 lei.
S-a mai sustinut ca prin Legea nr. 119/2010 si normele de aplicare ale acesteia se incalca dreptul de proprietate si principiul drepturilor castigate .
Reclamantul a mai sustinut ca decizia  de recalculare a fost emisa in temeiul dispozitiilor H.G. nr. 735 din 21 iulie 2010  pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor. Prin Sentinta civila nr. 338/2010 pronuntata de catre Curtea de Apel Cluj in dosarul nr.1371/33/2010 s-a dispus:„suspendarea executarii HG 735/21 iulie 2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislatiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor, conform Legii 119/2010, privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, pana la pronuntarea instantei de fond." Asadar, emiterea deciziei  de recalculare s-a facut in baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic in temeiul sentintei civile mai sus aratate.
In drept au fost invocate dispozitiile legii 19/2000 si legii 263/2010.
Intimatul MAI  a formulat intampinare prin care solicita respingerea actiunii ca ramasa fara obiect raportat la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala
In  drept, au fost invocate dispozitiile art. 115-118 din Codul de procedura civila si pe dispozitiile actelor normative invocate. Totodata a invocat si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a MAI  , motivat de faptul ca aceasta calitate apartine Casei de pensii sectoriale.
De asemenea intimata CPMAI  a formulat intampinare prin care solicita respingerea actiunii ca ramasa fara obiect raportat la Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala
In baza art.137 alin.1 C.pr.civila, instanta analizeaza cu prioritate exceptiile de   procedura si de fond, a caror eventuala admitere, ar face inutila, in tot sau in parte, cercetarea fondului cauzei.
 Analizand exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, tribunalul retine ca potrivit art.109 alin.1 din codul de procedura civila oricine pretinde un drept impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente.
Din textul de lege invocat rezulta ca calitatea procesuala presupune pe de o parte existenta unei identitatii  intre persoana reclamantului si persoana care este titular al dreptului in raportul juridic dedus judecatii  si pe de alta parte ,intre persoana paratului si cel obligat in acelasi raport juridic.
Potrivit  dispozitiilor art. 132 alin.1 din Legea nr. 263/2010, casele de pensii sectoriale se infiinteaza in subordinea MAN, MAI si SRI, dupa caz, ca structuri cu personalitate juridica si cu sediul in municipiul Bucuresti. (2)Casele de pensii sectoriale prevazute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din institutiile mentionate la alin. (1).(3) Activitatea caselor de pensii sectoriale prevazute la alin. (1) este coordonata metodologic de CNPP.
Prin dispozitiile art. 135 din Legea nr. 263/2010  s-a stabilit ca „Atributiile, organizarea si functionarea caselor de pensii sectoriale se stabilesc prin hotarare a Guvernului, la propunerea MMFPS, MAN, MAI si SRI, adoptata in termen de 30 de zile de la data publicarii prezentei legi.”
In temeiul si al art. 135 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificarile si completarile ulterioare, a fost emisa HG nr. 233/2011 privind atributiile, organizarea si functionarea caselor de pensii sectoriale, Publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 205 din 24/03/2011.
Potrivit  prevederilor art. 139 din Legea nr. 263/2010, cu modificarile  si completarile ulterioare, Casa de pensii sectoriala a M.A.I. „asigura reprezentarea in  fata instantelor judecatoresti in litigiile in care sunt parte ca urmare a aplicarii dispozitiilor prezentei legi".
Tribunalul retine si ca, in baza prevederilor art. 193 din acelasi act normativ, legea nr.263/2010 a intrat in vigoare la data de 1 ianuarie 2011, cu exceptia art. 70 alin. (1), art. 132, 135 si 194, care au intrat in vigoare la 3 zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei (20.12.2010), respectiv in data de 24.12.2010.
Avand in vedere ca prin  dispozitiile art. 132 din Legea nr. 263/2010 s-au infiintat Casele de Pensii Sectoriale ca structuri cu personalitate juridica, succesoare de drept a structurilor responsabile cu pensiile ,care asigura reprezentarea in fata instantei potrivit art.139 , iar aceste structuri - Casele Sectoriale de Pensii au in competenta stabilirea si plata dreptului de pensie, dispozitiile art. 3 alin.2 din HG nr. 233/2011, conform carora casele de pensii sectoriale prevazute la art. 1 alin. (1) sunt succesoarele de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din MAN, MAI, respectiv SRI, structuri care, la data intrarii in vigoare a prezentei hotarari, se desfiinteaza(ceea ce inseamna ca pana la desfiintare ele au fost functionale), rezulta ca intre intimatul chemat in judecata si cel despre care se pretinde ca este obligat in raportul juridic dedus judecatii nu exista identitate, intrucat calitatea procesuala pasiva in litigiile avand ca obiect contestatiile impotriva deciziilor de pensie emise de MAI si a hotararilor emisa de comisia de contestatii din cadrul MAI revine Casei Sectoriale de Pensii a MAI,in calitate de succesoare de drept ale structuri organizatorice responsabila cu pensiile din cadrul MAI,institutie cu care de altfel contestatorul se si judeca in prezenta cauza .
In consecinta instanta va dispune admiterea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a intimatului MAI  si respingerea cererii de chemare in judecata ca fiind indreptata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.

Analizand actele si lucrarile dosarului Tribunalul retine urmatoarele:
Prin decizia nr.132006/27.12.2010 emisa  de CPMAI, depusa, in copie, la fila nr. 5 din dosar, in baza Legii nr. 119/2010, pensia de serviciu a contestatorului  VM  a fost recalculata, incepand cu data de 01.01.2011, rezultand o pensie de 830 lei .
Potrivit dispozitiilor art. 1 lit. a din Legea nr. 119/2010, pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, urmatoarele categorii de pensii, stabilite pe baza legislatiei anterioare, devin pensii in intelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare:   b) pensiile de stat ale politistilor si ale functionarilor publici cu statut special din sistemul administratiei penitenciarelor.
Conform dispozitiilor art. 3 alin.1 din Legea nr. 119/2010, pensiile prevazute la art. 1, stabilite potrivit prevederilor legilor cu caracter special, cuvenite sau aflate in plata, se recalculeaza prin determinarea punctajului mediu anual si a cuantumului fiecarei pensii, utilizand algoritmul de calcul prevazut de Legea nr. 19/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
Pe fond contestatorul a invocat lipsa temeiului juridic al emiterii deciziilor de recalculare ca urmare a suspendarii executarii HG nr. 735/2010.
Instanta retine ca temeiul legal care a determinat incetarea platii pensiei de serviciu, ca tip de pensie, si transformarea acesteia in pensie de asigurari sociale rezida in dispozitiile Legii 119/2010.
In aceste conditii, faptul ca HG nr. 735/2010 a fost suspendata, nu poate avea consecinte asupra ceea ce a dispus Legea nr. 119/2010, ci poate avea doar consecinte in privinta modului de calcul al pensiei recalculate.
Pe de alta parte Hotararea nr. 735/2010 din 21/07/2010 a fost emisa in executarea legii, adica pentru a se individualiza modul in care se va proceda la calculul propriu zis al pensiei de asigurari sociale
In acest sens sunt dispozitiilor art. 3 alin.3 din Legea nr. 119/2010, conform carora in termen de 15 zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se elaboreaza metodologia de recalculare a pensiilor prevazute la art. 1, care se aproba prin hotarare a Guvernului.
Prin urmare, faptul ca era suspendata aceasta metodologie, nu poate avea consecinte asupra faptului ca pensiile de serviciu a reclamantului  a incetat, cata vreme dispozitiile Legii nr. 119/2010 au fost in vigoare la data emiterii deciziilor contestate.
Prin dispozitiile art.10 din OUG nr. 1/2011 s-a prevazut ca pe data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga HG nr. 735/2010.
Conform art. 4 din OUG nr. 1/2011 pensiile recalculate pe baza documentelor care atesta veniturile lunare individuale realizate pentru intreaga perioada care constituie stagiu de cotizare raman in plata in cuantumurile rezultate in urma recalcularii.
Potrivit dispozitiilor art. 5 din OUG nr. 1/2011 pensiile recalculate pe baza documentelor care atesta veniturile realizate si a salariului mediu brut pe economie sau exclusiv pe baza salariului mediu brut pe economie pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si ale caror cuantumuri sunt mai mari decat cele aflate in plata in luna decembrie 2010 se mentin in plata in cuantumurile rezultate in urma recalcularii pana la data emiterii deciziei de revizuire.
Potrivit dispozitiilor art. 6 alin.1 din Ordonanta de urgenta nr. 1/2011 pensiile recalculate pe baza documentelor care atesta veniturile realizate si a salariului mediu brut pe economie sau exclusiv pe baza salariului mediu brut pe economie pentru perioadele care constituie stagiu de cotizare si ale caror cuantumuri sunt mai mici decat cele aflate in plata in luna decembrie 2010 se mentin in plata in cuantumurile avute in luna decembrie 2010 incepand cu luna ianuarie 2011 pana la data emiterii deciziei de revizuire.
Conform dispozitiilor alin.2 din acelasi text de lege diferentele aferente lunii ianuarie 2011 se achita pana la sfarsitul lunii februarie 2011.
Mentinerea in plata a pensiei recalculate este reglementata pentru urmatoarele ipoteze:1) recalcularea pensiei s-a efectuat pe baza documentelor care atesta veniturile lunare individuale realizate pentru intreaga perioada care constituie stagiu de cotizare;2) recalcularea s-a efectuat partial pe baza veniturilor realizate si partial pe baza salariul mediu ori doar in baza salariului mediu si a rezultat o pensie mai mare.
In speta, reclamantul nu a depus dovezi din care sa rezulte ca in luna februarie ar fi ramas in plata tot cu pensia in cuantumul diminuat, ca nu i s-ar fi platit diferentele pe luna ianuarie, iar ca urmare a intrarii in vigoare a OUG nr. 1/2011 rezulta ca nu a fost prejudiciat prin faptul determinarii punctajului mediu anual conform HG nr. 735/2010, acesta fiind lipsit de efecte juridice.
In considerarea motivelor de fapt si de drept anterior expuse, fata de faptul ca recalcularea pensiei de serviciu a fost efectuata prin Legea nr. 119/2010, iar OUG nr. 1/2011 nu a revenit asupra masurii de recalculare, ci doar a dispus masuri privind pastrarea in plata in anumite cazuri expres prevazute a cuantumului pensiei cuvenit in decembrie, nu si a categoriei de pensie, instanta nu poate retine sustinerea intimatei referitoare la ramanerea fara obiect a actiunii sub acest aspect.
O alta critica formulata impotriva deciziei contestate se refera la incalcarea principiului neretroactivitatii legii.
Conform dispozitiilor art. 15 alin.2 din Constitutia Romaniei legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile.
In speta, nu se poate retine incalcarea acestor dispozitii legale in conditiile in care, recalcularea stabilita prin Legea nr. 119/2010 se aplica doar pentru viitor, iar nu pentru trecut, drepturile recalculate cuvenindu-se incepand cu data de 01.01.2011, conform mentiunilor din deciziile contestate, ceea ce inseamna ca nu s-a intervenit asupra efectelor deja produse de actul normativ in baza caruia i se stabilise pensia de serviciu, ci efectele generate de Legea nr. 119/2010 sunt aplicabile pentru viitor.
Compatibilitatea dispozitiilor legale cu Constitutia a fost analizata de catre CC.
In acest sens, prin Decizia nr. 873/2010 din 25/06/2010 referitoare la obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, in controlul anterior promulgarii Curtea a retinut ca numai daca legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestatii deja incasate s-ar fi incalcat dispozitiile art. 15 alin. (2) din Constitutie. In acest sens este si Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004, prin care Curtea a statuat ca "o lege nu este retroactiva atunci cand modifica pentru viitor o stare de drept nascuta anterior si nici atunci cand suprima producerea in viitor a efectelor unei situatii juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru ca in aceste cazuri legea noua nu face altceva decat sa refuze supravietuirea legii vechi si sa reglementeze modul de actiune in timpul urmator intrarii ei in vigoare, adica in domeniul ei propriu de aplicare".
In concluzie, Curtea a constatat ca dispozitiile Legii privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor nu contravin prevederilor constitutionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii.
In ceea ce priveste critica referitoare la incalcarea dreptului de proprietate si la incalcarea principiului drepturilor castigate, instanta retine ca in conceptul de "drepturi castigate" pot intra doar prestatiile deja realizate pana la intrarea in vigoare a noii reglementari, situatie in care nici critica referitoare la incalcarea principiului dreptului castigat nu subzista.
Conform art. 20 din Constitutia Romaniei, dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte iar daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.
In speta, stabilindu-se conformitatea actului normativ cu Constitutia, implicit s-a recunoscut, de principiu, conformitatea acestuia si cu reglementarile internationale in materia drepturilor omului la care Romania este parte, numai ca modul in care, pentru reclamantul din prezenta cauza, aplicarea acestor dispozitii legale asigura respectarea drepturilor pe care le invoca in sustinerea actiunii, se poate efectua doar pe calea analizei in concret a motivelor invocate de catre acesta.
Potrivit dispozitiilor art. 1 din Protocolul nr. 1/1952 din 20/03/1952 primul protocol aditional la conventie: „Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de principiile generale ale dreptului international. Dispozitiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le considera necesare pentru a reglementa folosinta bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contributii, sau a amenzilor.”
Pensia de serviciu de care reclamantul a beneficiat reprezinta un interes patrimonial ce intra in sfera de protectie a art. 1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si libertatilor fundamentale.
Prin Legea nr. 119/2010 s-a dispus schimbarea naturii juridice a pensiei de serviciu, dispozitiile art. 1 stabilind ca, pe data intrarii in vigoare a prezentei legi,  devine pensie in intelesul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, ceea ce inseamna ca scopul Legii nr. 119/2010 a fost acela de a transforma categoriile de  speciale expres prevazute in art. 1, in al caror cuantum se regasea si o componenta necontributiva, in pensii in intelesul Legii nr. 19/2000, intemeiate pe principiul contributivitatii, prin eliminarea partii necontributive. Aceasta reprezinta o ingerinta din perspectiva respectarii dreptului de proprietate, in raport cu art. 1 din protocolul nr. 1 aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale fiind evident ca in aceasta ipoteza, noua natura juridica a pensiei reclamantului, influenteaza si modul de stabilire pentru viitor a valorii pensiei pe care o va incasa.
Pentru ca ingerinta, ce a avut loc prin adoptarea si aplicarea Legii nr. 119/2010, sa nu conduca la incalcarea art.1 din Protocolul nr. 1 aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale ea trebuie sa fie legala, sa urmareasca un scop legitim si sa respecte un rezonabil raport de proportionalitate intre mijloacele utilizate si scopul urmarit a fi realizat.
In speta, Tribunalul retine ca aceste caracteristici sunt respectate pentru ca:
Ingerinta este prevazuta de lege deoarece este reglementata de Legea nr. 119/2010.
Ingerinta urmareste un scop legitim din expunerea de motive rezultand ca adoptarea acesteia s-a impus in vederea respectarii angajamentelor asumate de Romania prin semnarea acordurilor de imprumut cu organismele financiare internationale, acorduri absolut necesare pentru stabilitatea economica a Romaniei, ca o masura cu caracter exceptional, prin care sa se continue eforturile de reducere a cheltuielilor bugetare si in anul 2010 si datorita existentei unor acte normative care reglementau organizarea si functionarea diferitelor sisteme de pensii de tip public care  ingreunau in mod evident functionarea sistemului de pensii incadrandu-se astfel in notiunea de scop legitim de interes general si de cauza de utilitate publica.  
In ceea ce priveste respectarea celei de a treia cerinte referitoare la ingerinta, Tribunalul trebuie sa stabileasca, in concret, pentru reclamant daca reducerea pensiei a respectat raportul rezonabil de proportionalitate impus de  Conventie.
 Din acest punct de vedere trebuie mentionat ca, in speta, urmare a recalcularii pensiei de serviciu a reclamantului  pensia cuvenita acestuia s-a diminuat dupa cum rezulta din actele depuse la dosarul cauzei.
Chiar daca pensia reclamantului  a fost diminuata conform celor anterior expuse, totusi acesta nu au fost lipsit total de pensie si nici nu i s-au suprimat integral mijloacele de subzistenta.
Astfel, in ceea ce priveste valoarea pensiei rezultate din recalculare aceasta depaseste valoarea indemnizatiei sociale pentru pensionari, in sensul art. 7 din Legea nr. 118/2010, fosta pensie minima garantata stabilita in considerarea respectarii unui nivel minim de trai decent.
Mai mult decat atat, prin adoptarea si aplicarea OUG 1/2010 s-a prevazut garantia mentinerii in plata a valorii pensiei avuta inainte de recalculare pentru persoanele care se afla in ipotezele de reglementare mentionate pe parcursul prezentelor considerente, printre care cei carora li s-a recalculat pensia pe baza salariului mediu brut pe economie, ceea ce inseamna ca din punctul de vedere al valorii pensiei recalculare deciziile contestate sunt caduce, nefiind producatoare de efecte juridice pe aspectul pensiei cuvenite.
Astfel, in speta, reclamantul nu a nu a dovedit excluderea lui de la aplicarea acestor dispozitii legale, adica de la mentinerea in plata a valorii pensiei avuta anterior efectuarii recalcularii prin decizia contestata, desi ar fi fost in masura sa prezinte cupoanele de pensii din care sa rezulte care este cuantumul in plata incepand cu pensia din luna februarie 2011 si sa dovedeasca ca pensia in plata a fost cea mentionata in decizia de recalculare, dimpotriva, pentru pensiile recalculate pe baza salariului mediu brut pe economie, incidenta OUG nr. 1/2011 nu poate fi negata.
In consecinta, desi teoretic, prin emiterea deciziei contestate valoarea pensiei a fost diminuata, in fapt, adoptarea si aplicarea OUG nr. 1/2011 a anihilat masura de plata a pensiilor reduse pentru ipotezele de reglementare precizate in prezentele considerente.
Prin urmare si cea de a treia cerinta pe care ingerinta trebuie sa o indeplineasca pentru a nu se ajunge ca incalcarea art. 1 din Protocolul nr.1 aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale este indeplinita.
Curtea Europeana a Drepturilor Omului a respins, ca inadmisibile, in temeiul art. 35 par. 3 si 4 din Conventie, plangerile referitoare la incalcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adi?ional la Conven?ie, coroborat cu art. 14 din Conventie. Prin decizia de inadmisibilitate pronuntata la data de 7 februarie 2012 in cauzele conexate AMF, JV , ET, MM ?i LG impotriva Romaniei (nr. 45312/11, 45581/11, 45583/11, 45587/11, 45588/11), CEDO a constatat neincalcarea de catre Statul roman a dispozitiilor articolului 1 din Protocolul nr. 1 adi?ional la Conventie, sub aspectul transformarii pensiilor speciale in pensii in sistemul public, in temeiul Legii nr. 119/2010.
Sintetizand, Curtea a retinut ca reducerea pensiilor reclamantelor, desi substantiala, constituia o modalitate de a integra aceste pensii in regimul general al pensiilor, prevazut de Legea nr. 19/2000, pentru a echilibra bugetul si a corecta diferentele existente intre sistemele de pensie. Ca si Curtea Constitutionala a Romaniei, Curtea de la Strassbourg a constatat ca aceste motive nu pot fi considerate drept nerezonabile sau disproportionate. Reforma sistemului de pensii nu a avut un efect retroactiv si nu a adus atingere drepturilor la prestatii sociale, dobandite in temeiul contributiilor la bugetul asigurarilor sociale, achitate in timpul anilor de serviciu.
Instanta constata drept urmare ca  analiza conformitatii Legii nr.119/2010 cu art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO a fost facuta chiar de CEDO in cadrul deciziei F contra Romaniei, Curtea retinand ca acest articol nu confera dreptul de a dobandi un bun, ca numai pensiile trecute si deja incasate reprezinta un bun nu si cele viitoare (cu consecinta imediata ca prin reducerea lor pe viitor nu este incalcat principiul neretroactivitatii legii civile). S-a mai retinut ca  partea necontributiva a pensiei (in cazul pensionarilor militari aceasta fiind chiar toata pensia, deoarece ei nu au contribuit in timpul activitatii la sistemul de asigurari sociale) reprezinta un beneficiu suplimentar a carui acordare de la bugetul de stat este la latitudinea exclusiva a legiuitorului, in functie de disponibilitatile banesti si de politica sa in domeniu. In consecinta, s-a concluzionat ca este foarte dificil pentru reclamanti sa sustina ca ar avea un drept de proprietate in sensul art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO. In continuare, Curtea a retinut ca si daca un astfel de drept ar exista, ingerinta statului a fost prevazuta de lege, a urmarit un interes legitim public si mai ales a fost proportionala cu scopul urmarit, reclamantii nesuportand o sarcina disproportionata si excesiva.
Astfel Curtea a precizat ca statul dispune de o larga marja de apreciere a modului de reglementare a sistemului public de pensii, o astfel de reglementare implicand o complexa analiza politica, sociala si economica. De asemenea, Curtea a retinut ca datorita apropierii de realitatile sociale si economice,  autoritatile nationale sunt mai bine plasate decat judecatorul comunitar, acestea fiind cele mai in masura sa aprecieze daca o situatie  particulara constituie un interes public legitim.
Aceasta a aratat ca scopul urmarit de legiuitor prin reducerea pensiilor a fost unul legitim si de interes public, vizand reasezarea sistemului de pensii, armonizarea acestuia si reechilibrarea bugetului aferent. .
Interpretarea data Conventiei de catre Curte este obligatorie pentru instantele interne, asa cum a stabilit Curtea prin intreaga sa jurisprudenta care face corp comun cu Conventia, impunandu-se cu aceeasi forta obligatorie ca si ea si alcatuind ceea ce se numeste blocul de conventionalitate.
In consecinta, cererea privind anularea deciziei de recalculare, si mentinerea in plata a deciziei anterioare  nu sunt intemeiate si vor fi respinse.
Pe  de alta partetribunalul retine ca prin decizia depusa la dosar emisa de intimat, in baza OUG 1/2011, pensia de serviciu a reclamantului  a fost revizuita, incepand cu data de 01.01.2011 pe baza veniturilor realizate de contestator pe parcursul desfasurarii activitatii,venituri mentionate in adeverintele depuse la dosarul  de pensionare  in conformitate cu prevederile art.1 din  OUG nr. 1/2011,rezultand un cuantum al pensiei brut de 1298 lei.
In ceea ce priveste decizia de revizuire ce a fost  emisa in baza OUG nr.1/2011 reclamantul are posibilitatea de a o contesta pe cale separata, inclusiv sub aspectul cuantumului pensiilor stabilite si eventuale diferente,cale de atac de care nu s-a uzat in prezenta cauza.
In ceea ce priveste cererea privind obligarea paratei la plata diferentei dintre pensia de serviciu, platita in decembrie 2010 si pensia recalculata de la 01.01.2011 pana la repunerea in plata a pensiei initiale Tribunalul retine ca este neintemeiata  , in considerarea efectelor produse de dispozitiile OUG nr. 1/2011, mentionate in prezentele considerente.
Astfel, in cazul pensiilor recalculate pe baza salariului mediu brut pe economie ale caror cuantumuri sunt mai mici s-au mentinut in plata cuantumurile pensiilor din luna decembrie 2010, ca urmare a aplicarii dispozitiilor art. 6 din OUG nr. 1/2011, pana la emiterea deciziei de revizuire conform OUG 1/2011.
In ceea ce priveste cererea privind obligarea paratei la plata  indicelui de inflatie  se va dispune respingerea acesteia ca nefondata, in conditiile in care paratii nu datoreaza diferente de drepturi de pensie, conform motivelor mai sus expuse, inseamna ca nu datoreaza vreo suma rezultata din aplicarea indicelui de inflatie.
Fata de concluzia la care s-a ajuns in privinta capetelor  principale  din contestatie ,vazand si prevederile art.274 cod procedura civila  si  capatul  de cerere avand ca  obiect,obligarea la plata cheltuielilor de judecata ,apare  ca neintemeiat.



PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:



Admite exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de paratul MAI, cu sediul in Bucuresti, str, nr., sector 1, si in consecinta respinge actiunea formulata  in contradictoriu cu acest parat ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva.
Respinge contestatia, formulata de contestatorul VM domiciliat in Bucuresti, str, nr. , et. , ap. , sector ,  in contradictoriu cu intimatii, CPMAI cu sediul in Bucuresti, str. nr. , sector , si CCPMAI cu sediul in Bucuresti, str. nr. , sector  ca neintemeiata.
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronuntata  in sedinta publica azi, 17.05.2012

        Presedinte Asistent Judiciar      Asistent Judiciar                         
         P.I                                               M. L.                                     P.L


         Grefier
            LI                 jud PI.Com   2  exemplare             2012