plangere contraventionala OG 195-2002

Dosar nr. 16446/301/2009
SENTINTA CIVILA Nr. 2556
Sedinta publica din data de 18 Februarie 2010

Prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. 16446/301/2009, petentul VA a formulat plangere impotriva procesului verbal de contraventie seria CC xxx, in contradictoriu cu intimatul DGPMB BRIGADA DE POLITIE RUTIERA.
In motivarea plangerii, petentul a aratat ca, in data de 03.08.2009, circula regulamentar pe Bd IC Bratianu dinspre Piata Unirii spre Piata Universitatii. In urma unui incident din trafic, i-a fost facut etilotestul. La prima incercare, aparatul a aratat eroare, la cea de a doua incercare, a aratat 0.35. La prima incercare, aparatul a fost desigilat in prezenta sa, la a doua incercare, aparatul era deja echipat pentru a se face o noua testare a alcoolemiei. Petentul a sustinut ca, in dimineata acelei zile, consumase 10 mere golden ionatan si cca. 3 litri de cola.
Pentru aceste motive, a solicitat anularea procesului verbal de contraventie.
In drept, au invocat OUG 195/2002.
In conformitate cu art. 36 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, plangerea este scutita de taxa judiciara de timbru.
Intimata nu a depus intampinare, dar a comunicat buletinul de calibrare a aparatului etilotest.
In dovedirea sustinerilor, petentul a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, probe incuviintate de instanta. Au fost depuse la dosar, in copie, procesul verbal de contraventie contestat, diagrama etilo-test.
Analizand plangerea, prin prisma probelor administrate, instanta retine urmatoarele:
Prin procesul verbal seria CC 3730686/03.08.2009, petentul VA a fost sanctionat contraventional cu 9 puncte amenda (540 lei) pentru savarsirea contraventiei prev.art.102 alin.3 lit.a) din OUG nr.195/2002 retinandu-se in sarcina sa ca, la data de 03.08.2009, a condus autoturismul inmatriculat sub nr. B46 sub influenta bauturilor alcoolice, concentratia de alcool pur in aerul expirat fiind de 0,35 mg/l.
Verificand in conformitate cu dispozitiile art.34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei contestat, instanta retine ca acesta a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor legale incidente, neexistand cazuri de nulitate ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, instanta urmeaza a efectua analiza procesului � verbal contestat atat prin prisma normelor interne, cat si a normelor internationale. Astfel, avand in vedere jurisprudenta CEDO aplicabila in baza art. 6 din Conventie, desi si contravenientul se bucura de prezumtia de nevinovatie, petentul trebuie sa faca dovada contrarie celor consemnate in procesul-verbal in situatia in care probele administrate de organul constatator pot convinge instanta in privinta vinovatiei �acuzatului� dincolo de orice indoiala rezonabila asa cum a stabilit Curtea Europeana in mod constant in jurisprudenta sa.  Astfel si in cauza Neata c. Romaniei din noiembrie 2008, Curtea Europeana a respins cererea de condamnare a Romaniei ca inadmisibila, retinand ca instantele interne nu au asteptat din partea reclamantului sa rastoarne prezumtia de legalitate si de temeinicie a procesului-verbal litigios prin raportarea probei contrare la expunerea faptelor stabilite prin procesul-verbal (a contrario, Anghel c. Romaniei, par. 58 si 59). Dimpotriva, printr-o procedura care respecta principiul contradictorialitatii, instantele nationale au confirmat procesul-verbal de contraventie, pe baza de probe considerate de ele ca pertinente si suficiente si prin hotarari amplu motivate in fapt si in drept. Astfel, Curtea insasi nu a distins niciun element arbitrariu in dosar. Curtea Europeana a apreciat ca �nimic nu dovedeste, astfel cum sustinuse reclamantul, ca jurisdictiile sesizate cu judecarea plangerii ar fi avut idei preconcepute cu privire la vinovatia acestuia: instantele nu par in niciun caz a fi decis dinaintea verdictului ori fara a-si fi confirmat de-a lungul judecatii temeinicia procesului-verbal intocmit de politist. In cadrul procedurii in cauza, jurisdictiile investite cu examinarea plangerii reclamantului au admis toate cererile prin care acesta intelegea sa-si dovedeasca nevinovatia si, in special, au admis toate cererile de audiere a martorilor in aparare, ale caror declaratii au fost consemnate si depuse la dosar�. Simplul fapt ca instantele au identificat incoerente si contradictii in declaratiile acestor martori si ca au decis, motivat (a contrario, Anghel anterior citata, par. 62), sa nu le confere credibilitate si sa se sprijine mai degraba pe declaratiile martorilor care semnasera procesul-verbal de contraventie, nu este de natura a vicia procedura prin inechitate sau arbitrariu. Pentru aceste motive, Curtea Europeana a respins cererea de condamnarea a Romaniei ca inadmisibila.
In prezenta cauza, instanta constata ca intimata a facut dovada temeiniciei procesului-verbal nu prin simple declaratii ale unor persoane, ci chiar prin mijloacele tehnice omologate, prin aparatul etilotest ARRJ 0214, pentru care au depus buletin de calibrare valabil la data constatarii contraventiei.
Sustinerile petentului in sensul ca la prima incercare aparatul a dat eroare, pe langa faptul ca nu sunt dovedite, nici nu au  valoare, petentul singur invederand ca i s-a mai facut un test, asa cum se procedeaza regulamentar daca totusi apar anumite probleme. Sustinerile petentului in sensul ca, la a doua incercare, aparatul era deja montat nu atrag nevalabilitatea masurarii - petentul singur a declarat ca, dupa incidentul de circulatie, s-a procedat la desigilarea piesei necesare pentru efectuarea testului in fata sa, iar in cazul in care aparatul da o eroare, nu se aplica o noua piesa in care se sufla, ci se sufla exact in aceeasi  piesa care a fost initial desigilata in fata contravenientului sj care nu a fost atinsa decat de el, eroarea fiind data doar de faptul ca timpul se suflare este prea mic sau intensitatea suflarii este prea mica.
Consumul de mere in combinatie cu cola nu este de natura sa creeze rezultate fals pozitive, astfel de argumente fiind pur si simplu nastrusnice si puerile. Merele au o perioada de digestie normala de 2-3 ore. Si daca ar fi ramas in stomacelul petentului 20 de ore, tot nu ajungeau la un nivel de fermentare alcoolica care sa determine o concentratie a alcoolului pur in aerul respirat de 0,35 mg/l, concentratie specifica doar unui consum suficient de serios de alcool si nu dupa ce niste mere au stat 20 de ore in suc gastric si cola. Daca cineva cumpara mere si le pune intr-un vas cu niste cola si cu niste lamaie (cu compozitie asemanatoare cu sucul gastric) in nici un caz nu va obtine, pana a doua zi dimineata, alcool pe masa.
Pentru toate aceste motive, avand in vedere ca intimata a facut dovada savarsirii contraventiei de catre petent cu mijloace tehnice, ca pretinsele nelegalitati ale masuratorii nu pot fi retinute, iar pretinsa netemeinicie (concentratia alcoolica in aer respirat determinata de consumul de mere) nu poate fi retinuta sub nicio forma, instanta constatata ca procesul verbal este valabil incheiat.
Sub aspectul individualizarii sanctiunii, instanta constata ca sanctiunea principala aplicata nu a fost corect individualizata, dar in sensul ca petentului i s-a aplicat o amenda mult prea mica (minimul legal), desi conducea sub influenta alcoolului. Avand in vedere insa ca instanta nu ii poate agrava petentului situatia in propria cale de atac si nu ii poate aplica o amenda orientata spre maxim, va mentine sanctiunea astfel cum a fost aplicata.
Instanta constata ca aplicarea sanctiunii complementare a suspendarii se impune in cauza.
De asemenea, instanta apreciaza ca si aplicarea sanctiunii complementare a suspendarii dreptului de a conduce se impune in cauza.
Astfel, desi OUG 195/2001 prevede obligativitatea aplicarii automate a pedepsei complementare a suspendarii dreptului de a conduce, instanta constata ca si aceasta sanctiune trebuie sa fie supusa unei operatiuni de individualizare in temeiul art. 5 alin. 5 care prevede ca �sanctiunea stabilita trebuie sa fie proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite�, text in care nu se face nici o distinctie dupa cum ar fi vorba de sanctiuni principale sau sanctiuni complementare.
De asemenea, si sanctiunile complementare trebuie supuse controlului judecatoresc conform art. 34 din OG 2/2001 si conform art. 6 si art 7 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in conditiile in care Curtea Europeana a considerat ca pana si sanctiunea complementara a punctelor de penalizare care poate fi aplicate in materie contraventionala are caracter �penal� in sensul art. 6 si art. 7 din Conventie (cauza Malige c.Frantei 68/1997/852/1059, Hotararea din 23.09.1989). Astfel Curtea a apreciat ca sanctiunea punctelor de penalizare, desi in dreptul francez are caracter administrativ, in plan conventional are caracter penal atata timp cat poate sa duca, la acumularea unui anumit numar de puncte, la pierderea dreptului de a mai conduce. Or dreptul de a conduce este foarte util in viata de zi cu zi si in viata profesionala, astfel ca, desi aplicarea punctelor de penalizare are caracter preventiv, are si un caracter punitiv similar unei sanctiuni penale.
In aceste conditii, aplicand aceleasi principii la dreptul intern, cu atat mai mult sanctiunea complementara a suspendarii dreptului de a conduce, are un caracter �penal� in sensul Conventiei, astfel ca aplicarea acestor sanctiuni nu se poate dispune automat fara a putea fi supuse controlului instantelor (Malige c. Frantei), iar instanta are dreptul, si in conditiile art. 31 din OG 2/2001, sa verifice si modul de individualizare a acestei sanctiuni.
In prezenta cauza, astfel cum aratam si mai sus, aplicarea sanctiunii complementare a suspendarii dreptului de a conduce se impune avand in vedere fapta savarsita, concentratia alcoolica din aerul respirat  de 0,35 mg/l, dar, mai ales, avand in vedere atitudinea petentului care in nici un moment nu a invederat ca i-ar fi parut rau pentru nerespectarea regulilor de circulatie si pentru crearea unei stari de pericol pentru ceilalti participanti la trafic.
Pentru a permite petentului sa inteleaga regulile de circulatie pe drumurile publice, necesitatea nu numai legala, dar si morala si de bun simt de a respecta aceste reguli si de a nu fi un pericol cel putin pentru ceilalti participanti la trafic daca nu se gandeste la consecintele grave si deosebit de grave pe care conducerea sub influenta alcoolului le poate produce fata de propria persoana, instanta va mentine procesul verbal asa cum a fost intocmit de organul constatator, retinand legalitatea si temeinicia sa.
Avand in vedere cele retinute mai sus, instanta urmeaza ca in baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, sa respinga plangerea introdusa de petent ca neintemeiata