Reabilitare judecatoreasca. Condamnari succesive. Conditii

Reabilitare judecatoreasca. Condamnari succesive. Conditii.

In situatia, in care intre data executarii primei condamnari (susceptibila de un termen de reabilitare mai lung) si data savarsirii infractiunii  ulterioare (care a atras un termen de reabilitare mai scurt) s-a implinit termenul de reabilitare prevazut de leg, desi noua condamnare  face imposibila reabilitarea condamnatului pentru condamnarea anterioara datorita caracterului indivizibil si personal  al reabilitarii, nu se poate face abstractie de imprejurarea ca termenul de reabilitare (mai lung) aferent acelei condamnari a expirat.

Sectia penala – Decizia penala nr. 574/28 septembrie 2006

Prin sentinta penala nr.235/06.02.2006 pronuntata de Judecatoria Deva in dosarul penal nr. 7241/2005, in baza art. 497 al.1 lit. a Cod procedura penala raportat la 135 lit. a Cod penal  a fost respinsa cererea de reabilitare formulata de condamnatul H.M. cu privire la pedeapsa de 3 ani. 9 luni si 22 zile aplicata prin sentinta penala nr. 900/1990 si cu privire la pedeapsa de 2ani inchisoare cu aplicarea art. 81 Cod penal stabilita prin sentinta penala nr. 504/2000 a Judecatoriei Deva , ca prematur introdusa.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, instanta de fond a retinut urmatoarele:
Prin sentinta penala nr.900/17.12.1990 pronuntata de catre Judecatoria Deva in dosarul nr. 5539/1990 definitiva prin decizia penala nr. 116/1991 a Tribunalului Hunedoara, H.M.V. a fost condamnat la o pedeapsa rezultanta de 3 ani, 9 luni si 22 zile. Condamnatul a fost arestat la data de 18.11.1990 si eliberat la data de 07.07.1993, ramanand un rest de executat de 422 zile.
Prin sentinta penala  nr. 1504/24.07.2000 pronuntata de Judecatoria Deva in dosarul nr. 2535/2000, definitiva prin neapelare, H.M.V. a fost condamnat  la o pedeapsa de 2 ani inchisoare cu aplicarea art.81, 82 Co penal, dispunandu-se suspendarea conditionata a executarii pedepsei pe un termen de incercare de 4 ani.
Potrivit reglementarilor din dreptul penal roman, institutia reabilitarii priveste persoana celui condamnat si nu fiecare din condamnarile pe care acesta le-a suferit, astfel incat in situatia unor condamnari  succesive, daca pentru una dintre ele nu sunt indeplinite conditiile reabilitarii de drept, reabilitarea poate opera doar in conditiile reabilitarii judecatoresti.
In consecinta, desi pentru cea de-a doua condamnare suferita de catre H.M.V. ar putea, in principiu, sa opereze reabilitarea de drept in conditiile art. 86 Cod penal,fata de faptul ca acesta a suferit anterior o condamnare la o pedeapsa de 3 ani, 9 luni inchisoare pentru care a intervenit reabilitarea judecatoreasca anterior pronuntarii celei de-a doua condamnari, ci doar s-a indeplinit termenul pentru aceasta, reabilitarea condamnatului poate avea loc doar in  conditiile art. 135 Cod penal referitor la reabilitarea judecatoreasca.
Simpla implinire a termenului prevazut   de art. 135 alin.1 Cod penal nu poate produce efecte decat in ceea ce priveste neretinerea starii de recidiva (in conformitate cu dispozitiile art.38 alin. 2 Cod penal.).
Pentru a fi putut opera reabilitarea pentru prima condamnare suferita, era necesar ca instanta de judecata sa constate printr-o hotarare definitiva si indeplinirea celorlalte conditii prevazute de art.137 Cod penal. Or, este evident ca prin savarsirea celei de-a doua infractiuni, condamnatul H.M.V. a incalcat aceste conditii.
Desi in Codul penal nu exista dispozitii exprese cu privire la modul de calcul  al termenului de reabilitare in cazul condamnarilor succesive, doctrina si jurisprudenta sunt unanim in a considera ca in aceasta situatie termenul de reabilitare se calculeaza in functie de pedeapsa cea mai grea, care atrage cel mai lung termen de reabilitare si care va curge de la data cand a luat sfarsit executarea ultimei pedepse.
Rezulta deci, ca in situatia de fata, termenul de reabilitare se calculeaza in functie de pedeapsa  de 3 ani, 9 luni si 22 zile inchisoare, iar termenul incepe sa curga de la data la care pedeapsa de 2 ani inchisoare ulterioara a fost considerata executata deci de la implinirea termenului de incercare calculat potrivit art.82 alin.3 Cod penal ( in acelasi sens si decizia penala nr. 1984/1973 a fostului Tribunalul Suprem ).
In Consecinta, termenul de reabilitare de 5 ani , 9 luni si 26 zile ( calculat potrivit art.135 alin. 1 lit. a  Cod penal ) a inceput sa curga de la data de 04.08.2000 ( sentinta penala nr. 1504/2000 a Judecatoriei Deva a ramas definitiva la data de 04.08.2000, moment in care a inceput sa curga termenul de incercare de 4 ani), astfel incat cererea de reabilitare formulata de catre condamnatul H.M.V.  la data de 21.11.2005 apare ca prematura.
Impotriva hotararii a declarat apel in termen  legal statuat de art. 363 Cod procedura penala Parchetul de pe langa Judecatoria Deva, aducandu-i critici pentru nelegalitate, in sensul ca termenul pentru reabilitarea de sub efectele pedepsei de 3 ani ,9 luni si 22 de zile a fost implinit, iar in ce priveste pedeapsa de 2 ani inchisoare opereaza dispozitiile art. 86 Cod penal, astfel incat cererea se impunea a fi admisa.
Prin decizia penala nr.210/A/29.05.2006 pronuntata de Tribunalul Hunedoara in dosarul penal nr. 4494/2006, a fost respins ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe langa Tribunalul Hunedoara impotriva sentintei penale nr. 235/06.02.2006 a Judecatoriei Deva, instanta de apel retinand aceleasi argumente expuse in considerentele  hotararii primei instante.
Decizia sus aratata  a fost atacata cu recurs de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Hunedoara si care a solicitat casarea acesteia, cat si a sentintei penale nr.235/2006 a Judecatoriei Deva  cu consecinta admiterii cererii de reabilitare  formulata de condamnat.
Recursul este fondat.
In situatia in care intre data executarii primei condamnari de 3 ani, 9 luni si 22 de zile inchisoare (susceptibila de un termen de reabilitare mai lung de 5 ani, 11 luni si 7 zile). Compus  din 4 ani +1/2 din 3 ani , 9 luni si 22 zile) si data savarsirii infractiunii ulterioare  (care a atras o condamnare cu un termen de reabilitare  mai scurt – 4 ani ) s-a implinit termenul de reabilitare prevazut de lege, desi una  condamnare face susceptibila  reabilitarea condamnatului H.M.  pentru condamnarea anterioara datorita caracterului indivizibil si personal al  reabilitatii  totusi nu se poate face abstractie de imprejurarea ca termenul de reabilitare mai lung aferent acelei condamnari a expirat.
Ca atare, neputandu-se pretinde  condamnatului H.M. sa-l parcurga  a doua oara, reabilitarea pentru condamnarea de 3 ani, 9 luni si 22 zile va fi valabila.
Ca urmare, reabilitarea pentru toate condamnarile suferite de catre H.M. va putea fi acordata la expirarea termenului de reabilitare mai scurt prevazut de lege pentru infractiunea ulterioara , calculat de la executarea acestei din urma pedepse, deci de la data de 06.08.2004 intrucat termenul de incercare de 4 ani a inceput sa curga la data de 06.08.2000, cand a ramas definitiva prin neapelare sentinta penala nr.1504/2000 a Judecatoriei Deva.
In sprijinul acestui argument vine si concluzia ca in raport cu solutiile propuse de instantele inferioare, situatia condamnatului ar fi una clar inechitabila, intrucat in cazul in care ar  fi introdus cererea inainte de savarsirea ultimei infractiuni pentru care a fost condamnat, cererea era admisibila si oportuna, iar astazi dupa implinirea termenului de reabilitare precum si cea de a doua  condamnare   cererea este privita ca prematura.
Fata de cele retinute mai sus, recursul a fost admis, iar hotararile atacate casate, cu consecinta admiterii cererii de reabilitare a condamnatului H.M.