Demolarea unei constructii edificate fara autorizatie. Calitate procesuala pasiva poate avea orice persoana vatamata prin edificarea constructiei ridicate ilegal, indiferent daca aceasta este proprietar exclusiv sau coproprietar.

Demolarea unei constructii edificate fara autorizatie. Calitate procesuala pasiva poate avea orice persoana vatamata prin edificarea constructiei ridicate ilegal, indiferent daca aceasta este proprietar exclusiv sau coproprietar.

     Potrivit art. 8 alin. 2 din Legea 50/1991 autorizatia de desfiintare se emite in aceleasi conditii ca si autorizatia de construire.
      Demolarea o poate cere orice terta persoana interesata, reclamantul reconventional fiind prima persoana interesata sa solicite acest lucru, datorita faptului ca acea constructie edificata ilegal nu respecta legislatia in vigoare si aduce prejudicii imobilului proprietatea sa
     
     Sectia civila – Decizia civila nr. 314/24 septembrie 2009

     Prin sentinta civila nr. 8030 din 16.12.2008 a Judecatoriei Sibiu a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesual pasive a intimatului, a fost respinsa actiunea civila promovata sub nr. 2025 din 25.03.2008 de reclamanta MM in contradictoriu cu intimatul NI si a fost admisa cererea reconventionala precizata promovata de acesta in contradictoriu cu reclamanta, constatandu-se ca aceasta a ridicat o mansarda si extindere a locuintei sale fara autorizatie si fara consimtamantul intimatului, incalcandu-i proprietatea acestuia, obligand-o pe aceasta sa-si dea consimtamantul pentru obtinerea autorizatiei de demolare, in caz de refuz fiind autorizat intimatul sa execute lucrarea pe cheltuiala reclamantei, a fost respinsa cererea privind daunele cominatorii si a fost obligata reclamanta la suportarea cheltuielilor de judecata.
     Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut in esenta ca, prin constructia proiectata nu se vizeaza mansardarea imobilului ci edificarea unui nou etaj, ceea ce afecteaza dreptul intimatului; lucrarile de amenajare au produs intimatului prejudicii, incalcarea proprietatii sale si modificari ale conformatiei constructiei sale. Intimatul are calitate procesuala, pasivitatea reclamantei determinand pozitia procesuala a acestuia.
     Impotriva sentintei a declarat apel reclamanta, criticand-o pentru neluarea in seama a faptului ca a facut toate demersurile pentru obtinerea autorizatiei de constructie, intimatul nu este afectat direct, el nu are calitate pentru a cere demolarea constructiei sale, ea a incercat obtinerea consimtamantului intimatului, nu se poate cere demolarea constructiei care constituie garantie bancara; sentinta este neclara, neconcordanta cu probele dosarului, obligarea sa la cheltuieli de judecata este excesiva, caci cererea reconventionala a fost admisa doar in parte.
Prin decizia civila nr. 225/2009 Tribunalul Sibiu a respins apelul reclamantei impotriva sentintei 8030/2008 a Judecatoriei Sibiu si a obligat-o la cheltuieli de judecata fata de reclamantul NI.
Pentru a pronunta aceasta decizie Tribunalul Sibiu a retinut ca dreptul de proprietate este absolut si exclusiv in termenii art. 480 C.civ. Aceasta semnifica faptul ca dreptul de proprietate trebuie respectat si fata de vecini, ale caror drepturi pot fi afectate in acelasi timp cu valorificarea dreptului proprietarului respectiv. Intentia apelantei este sa edifice un adaos al cladirii sale, indiferent cum este acesta era denumit, el afecteaza dreptul intimatului, astfel cum s-a stabilit prin expertiza, ceea ce nu se poate.
     In ce priveste neluarea in seama a faptului ca a facut toate demersurile pentru obtinerea autorizatiei de constructie, aceste demersuri s-au dovedit a fi sterile, caci afectarea dreptului intimatului nu poate fi autorizata.
     Faptul ca intimatul nu este afectat direct, nu rezulta din probele administrate in cauza, dimpotriva, el este afectat direct si grav, fapt care a  necesitat interventia acestuia pe cale de actiune civila.
    Intimatul are calitate pentru a cere demolarea constructiei apelantei, caci el este cel direct afectat de acea constructie, afectare ce s-a constatat prin expertiza.
    Apelanta a incercat obtinerea consimtamantului intimatului, dar acest consimtamant nu poate fi smuls sau obtinut prin incalcarea dreptului intimatului, care are facultatea de a se opune initiativelor, care i-ar putea afecta dreptul.
    In ceea ce priveste posibilitatea de a se cere demolarea constructiei, care constituie garantie bancara – problema garantiei si posibilitatea de  valorificare a ei nu privesc prezentul litigiu.
     In ce priveste faptul ca sentinta este neclara, aceasta este o problema de apreciere personala, iar in privinta faptului ca ar fi neconcordanta cu probele dosarului, apelanta nu a relevat nici o incongruenta, care sa poata fi analizata, cel putin demonstrativ.
Impotriva acestei decizii a declarat recurs reclamanta care a solicitat modificarea acesteia, admiterea apelului impotriva sentintei, schimbarea sentintei in sensul admiterii actiunii principale si respingerii cererii reconventionale. In subsidiar recurenta a solicitat casarea cu trimitere a cauzei pentru clarificarea aspectelor sesizate si citarea in cauza a Primariei Sibiu prin Directia de Arhitectura, Sistematizare, Disciplina in Constructii si Agricultura.
In expunerea de motive s-a aratat ca actiunea principala este legala prin aceea ca s-a solicitat avizul pentru obtinerea autorizatiei de constructie. De altfel, constructia se face pe terenul reclamantei, iar paratul este de totala rea- credinta prin aceea ca solicita desfiintarea unui balcon care este pe terenul reclamantei, cu amplasament si vedere spre gradina, fara a avea vreo latura sau vedere spre locatia vecina.
In ceea ce priveste actiunea reconventionala s-a invocat faptul ca reclamantul reconventional nu are calitate procesuala sub doua aspecte, el neputand cere demolarea unei constructii, aceasta fiind atributul exclusiv al Serviciului de Sistematizare de pe langa Primarie, singura abilitata a verifica legalitatea unor adaosuri. Proprietari de carte funciara sunt mai multi, or numai unul a cerut demolarea constructiei, ceea ce este nelegal. Recurenta a incercat cu bune intentii de a obtine consimtamantul paratului pentru a evita procese si litigii, insa acesta a refuzat sa si-l dea. Intreg imobilul inscris in CF 16138 Sibiu, nr. top. 5156/2/2/9 este gajat la banca pentru suma de 26.000 Euro, ceea ce face imposibila dispozitia instantei privind demolarea casei, imprumutul fiind contractat tocmai pentru a se realiza aceste imbunatatiri aduse intregului imobil.
S-a mai aratat in motivele de recurs ca nu a fost incalcata in nici un fel proprietatea paratului si acest fapt s-a constatat cu ocazia cercetarii locale, cand s-a vazut ca distanta dintre case este 15 cm, iar pretinsele crapaturi sunt unele mici fisuri datorate constructiei.
In drept se invoca art. 304 pct. 5,7,8 si 9 cod procedura civila.
Intimatul reclamant reconventional NI a depus la dosar intampinare, solicitand respingerea recursului ca nefundat.
Analizand legalitatea deciziei atacate prin prisma criticilor formulate, Curtea a constatat ca recursul este nefondat si a fost respins pentru urmatoarele considerente:
Reclamanta a sesizat instanta de judecata cu o actiune prin care a solicitat obligarea paratului sa-si dea consimtamantul in vederea obtinerii autorizatiei de constructie, vizand mansardarea imobilului situat in Sibiu. Reclamanta a edificat o extindere fara a avea consimtamantul paratului si fara a detine autorizatie de constructie. Paratul refuza sa-si dea consimtamantul, intrucat constructia sa este afectata de lucrarile realizate ilegal de reclamanta. In speta s-a efectuat un raport de expertiza ale carui concluzii au fost in sensul ca mansarda afecteaza locuinta paratului. La aceasta concluzie a ajuns si instanta de fond, care a efectuat o cercetare la fata locului, lucrarea demonstrand ca mansarda/etajul nou vatama efectiv proprietatea personala a paratului. In aceste conditii, refuzul paratului de a-si da consimtamantul pentru obtinerea autorizatiei este justificat si, in mod corect a fost respinsa actiunea de catre instanta de fond, si ulterior a fost respins apelul reclamantei sub acest aspect.
Astfel, in ceea ce priveste actiunea principala, aceasta a fost solutionata corect de instantele de fond, decizia instantei de apel nefiind afectata de nici un viciu de nelegalitate, asa cum in mod nefondat sustine recurenta.
In ceea ce priveste actiunea reconventionala s-a constatat ca in mod corect a retinut instanta de fond ca reclamantul reconventional are calitate procesuala activa de a solicita obtinerea autorizatiei de demolare a unei constructii edificata ilegal. Potrivit art. 8 alin. 2 din Legea 50/1991 autorizatia de desfiintare se emite in aceleasi conditii ca si autorizatia de construire. Demolarea o poate cere orice terta persoana interesata, reclamantul reconventional fiind prima persoana interesata sa solicite acest lucru, datorita faptului ca acea constructie edificata ilegal nu respecta legislatia in vigoare si aduce prejudicii imobilului proprietatea sa. Faptul ca actiunea reconventionala a fost promovata doar de unul din coproprietari, nu are nimic ilegal cum sustine recurenta, intrucat un coproprietar poate sa ceara remedierea degradarilor aduse bunului comun, desfiintarea lucrarilor noi sau despagubiri, in temeiul raspunderii delictuale, fara a avea nevoie de consimtamantul celorlalti coproprietari, intrucat acestea sunt acte de conservare sau de administrare a bunului comun, si nu de dispozitie, doar acestea din urma reclamand necesitatea obtinerii consimtamantului tuturor coproprietarilor. Mai mult, reclamanta a pornit prezenta actiune, ea fiind cea care a stabilit cadrul procesul si l-a chemat in judecata doar pe NI, in calitate de proprietar al imobilului de pe str. D, nr. 12, jud. Sibiu, astfel incat nu poate sa-si invoce propria culpa, solicitand casarea cu trimitere pentru introducerea in cauza a altor persoane sau institutii.
De asemenea nu se impune casarea hotararilor pentru introducerea in cauza a Serviciului specializat din cadrul Primariei Sibiu intrucat din nicio dispozitie a legii nu rezulta ca doar acest serviciu ar putea solicita demolarea unei constructii edificate ilegal.
Recurenta mai invoca faptul ca imobilul inscris in CF 16138 Sibiu este gajat la BRD Sibiu, imprumutul fiind contractat pentru a realiza imbunatatirile necesare la imobil, ceea ce face imposibila dispozitia privind demolarea casei. Aceasta sustinere este eronata pentru ca nu s-a dispus demolarea casei, ci a extinderilor edificate ilegal, iar ipoteca nu putea avea ca obiect aceste extinderi, ele nefiind nici notate in cartea funciara, ci doar imobilul in forma sa initiala, casa veche.
In fine, reclamanta invoca faptul ca nu a fost incalcata in nici un fel proprietatea paratului, ca distanta dintre casele din litigiu este de 15 cm, iar pretinsele crapaturi sunt mici fisuri datorate vechimii constructiei, neavand legatura cu lucrarile efectuate de reclamanta la imobil. Aceste sustineri sunt legate de starea de fapt retinuta de instantele de fond si nu mai pot fi analizate de instanta de recurs, care cerceteaza doar motive de nelegalitate asa cum sunt aratate la art. 304 pct. 1-9 cod procedura civila, pct. 10 al art. 304 care permitea reanalizarea starii de fapt fiind abrogat prin art. I pct. 111 din OUG 138/2000.
Pentru motivele aratate mai sus, Curtea a apreciat ca nu sunt intrunite motivele de recurs invocate de recurenta si prevazute de art. 304 pct. 5,7,8 si 9 cod procedura civila, decizia Tribunalului fiind legala si temeinica, cu completarea motivarii de catre instanta de recurs, motiv pentru care s-a respins recursul ca nefondat.