Litigiu privind stabilirea si plata indemnizatiei de somaj. Termen de exercitare cale de atac. Nesocotire.

Litigiu privind stabilirea si plata indemnizatiei de somaj. Termen de exercitare cale de atac. Nesocotire.

     Legea nr. 76/2002: art.119 alin.(2);
     Legea nr.168/1999: art. 80;
     Cod procedura civila: art.103
     
     Potrivit art.119 alin.(2) din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, litigiile privind stabilirea si plata indemnizatiei de somaj se solutioneaza in regim de urgenta, potrivit normelor procedurale prevazute pentru conflictele de drepturi, chiar daca prin lege speciala se prevede astfel.
     
     Sectia pentru conflicte de munca si asigurari sociale – Decizia civila nr. 856/28  iunie 2010.

     Prin contestatia inregistrata la Tribunalul Hunedoara sub dosar nr. 4794/97/2009 contestatorul L.I. a chemat–o in judecata pe intimata AJOFM Deva, solicitand, modificarea in parte a dispozitiei nr.1056/2009 emisa de intimata, prin care i s-a stabilit dreptul de indemnizatie somaj, in sensul introducerii in baza de calcul si a stimulentului in suma de 72.740 lei.
In motivarea contestatie sale contestatorul arata, in esenta, ca prin dispozitia contestata i-a fost stabilita indemnizatia de somaj fara a se lua in calcul toate veniturile realizate si dovedite cu adeverinta nr.13372/21.09.2009 eliberata de angajator.
     In drept s-a invocat H.G.nr.174/2002 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.76/2002.
Prin intampinarea depusa parata AJOFM DEVA solicita respingerea contestatiei ca neintemeiata, sustinand ca indemnizatia de somaj cuvenita  reclamantului a fost stabilita conform legii.
Prin sentinta civila nr. 19/LM/05.01.2010 pronuntata de Tribunalul Hunedoara, in cauza, s-a respins contestatia formulata de contestatorul L.I. in contradictoriu cu  intimata AJOFM Deva.
Pentru a hotari astfel, tribunalul a retinut, in esenta cu referire la probele dosarului si dispozitiile art. Legii nr.76/2002, ca  dispozitia atacata este legala si temeinica.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs contestatorul L.I., solicitand modificarea sentintei pronuntate de instanta de fond in sensul admiterii actiunii asa cum a fost formulata, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea recursului, recurentul critica sentinta atacata ca fiind pronuntata cu aplicarea gresita a legii, aratand ca instanta de fond a interpretat eronat modul de aplicare al art.39 din Legea nr. 76/2002, care foloseste sintagma baza lunara de calcul prev. de art. 14 pe ultimele 12 luni in care s-a realizat stagiul de cotizare, iar stagiul de cotizare se defineste potrivit art.14 din H.G. nr. 174/2002 ca fiind venitul brut realizat lunar de catre persoanele asigurate..
     CURTEA, prealabil, analizarii criticilor vizand fondul cauzei, a retinut ca recursul este tardiv formulat.
     Astfel, potrivit art.119 alin.(2) din Legea nr.76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, litigiile privind stabilirea si plata indemnizatiei de somaj se solutioneaza in regim de urgenta, potrivit normelor procedurale prevazute pentru conflictele de drepturi, chiar daca prin lege speciala se prevede astfel.
     Potrivit art.80 din Legea nr.168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca - aplicabil in speta, conform dispozitiilor legale susenuntate - termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicarii hotararii pronuntate de instanta de fond
Potrivit art.103 Cod procedura civila (1) neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termenul legal atrage decaderea afara de cazul cand legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei.
     In speta, hotararea instantei de fond a fost comunicata recurentului reclamant la data de 03.04.2010 (in acest sens proces verbal de primire-fila 61), iar recursul a fost Inregistrat la Tribunalul Hunedoara la data de 16.04.2010 (conform stampilei de pe cererea de recurs); deci, dupa expirarea termenului prevazut de legiuitor pentru exercitarea cai de atac.
Cum exceptia tardivitatii este o exceptie de procedura, fiind in legatura cu modul de desfasurare a judecatii, peremptorie, pentru ca odata admisa, are drept consecinta respingerea cererii facute cu nesocotirea termenului prescris de lege; este absoluta sau relativa, dupa cum norma incalcata este imperativa sau dispozitiva, in cauza, Curtea, raportat la probele dosarului, va face aplicarea sanctiunii prevazute de legiuitor.
Natura juridica a acestei exceptii asa cum este retinuta mai sus, impune analiza acesteia cu prioritate potrivit art.137 Cod procedura civila, admiterea acesteia facand inutila analiza celorlalte aspecte ale recursului de fata care vizeaza fondul pricinii.
Fata de cele ce preced, Curtea, in temeiul art.312 alin.(1), teza a II-a C.pr.civ. coroborat cu art.80, 82 din  Legea nr.168/1999, a respins ca tardiv formulat recursul cu care a fost investita de catre reclamant.