Varsta standard de pensionare. Determinare in raport cu data nasterii asiguratului.

Varsta standard de pensionare. Determinare in raport cu data nasterii asiguratului.

Legea nr. 263/2010: art.52 si 53; Anexa 6

Tabelul din Anexa 6 la lege, trebuie interpretat in sensul ca, toate persoanele care sunt nascute in aceeasi perioada sa indeplineasca conditiile de pensionare sub aspectul varstei in acelasi interval, sub conditia realizarii si a stagiului minim. Deci, in aplicarea corecta a tabelului se pleaca in mod firesc de la prima coloana a acestuia, urmand ca elementele din celelalte trei coloane sa depinda de coloana unu si sa fie stabilite raportat la aceasta.

Sectia I Civila si pentru cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale - Decizia  civila nr.214/12 martie 2015.

Prin actiunea inregistrata la Tribunalul Alba sub dosar nr. 2897/107/2013 formulata de contestatorul S.I. in contradictoriu cu intimatele C.P.S. M.A.I. si  Comisia de Contestatii a MAI,  s-a solicitat anularea  deciziei de pensionare nr.(…)/2013 emisa de catre intimata C.P.S. a MAI.
          In motivarea actiunii reclamantul arata ca decizia de pensionare nr.(…)/21.02.2013 incalca prev.art.2 lit.d din Legea nr.263/2010, respectiv principiul egalitatii, prin care se asigura tuturor participantilor la sistemul public de pensii, contribuabili si beneficiari, un tratament nediscriminatoriu intre persoane aflate in aceeasi situatie juridica in ceea ce priveste drepturile si obligatiile prevazute de lege.
De asemenea incalca prev.art.3 lit. n din Legea nr.263/2010, in care se arata ca expresia „punctajul mediu anual" are urmatoarea semnificatie: „numarul de puncte realizat de asigurat, calculat prin raportarea punctajului total realizat de acesta in intreaga perioada de activitate la numarul anilor corespunzatori stagiului complet de cotizare prevazut de lege la data pensionarii.
Din interpretarea prev. art.52 si ale art.95 coroborat cu art. 3 lit. n din lege, rezulta ca vointa legiuitorului a fost aceea de a porni in stabilirea varstei standard de pensionare si a stagiului complet de cotizare de la data la care a fost depusa cererea de pensionare, iar nu de la data implinirii varstei standard de pensionare stabilita in functie de data nasterii pentru fiecare persoana in parte, aceasta fiind si ordinea logica, atat timp cat valorile varstei de pensionare si ale stagiului complet de cotizare sunt diferite in raport cu perioada de timp, iar nu fixe.
Aceasta crestere treptata a valorilor se realizeaza conform unui grafic de esalonare prevazut in anexa nr. 5 la Legea nr.263/2010, pentru toti asigurati barbati si pentru toate asiguratele femei si in anexa nr. 6 din lege pentru toate persoanele prevazute la articolul 6 alineatul 1 punctul I litera c.
Astfel, folosindu-se prima coloana fiecarei persoane asigurate i s-au prestabilit, in functie de data nasterii, un anumit stagiu de cotizare si o anumita varsta standard de pensionare, ceea ce contravine spiritului Legii nr.263/2010, care prevede ca in orice moment dat toti asiguratii, prevazuti la art. 6 alin.1 punctul I litera c au dreptul sa beneficieze de acelasi stagiu complet de cotizare si de aceeasi varsta standard de pensionare.
Mai mult decat atat, prima coloana din anexa nr. 6 la Legea nr.263/2010 are ca scop implementarea unui program informatic, avand la baza data nasterii persoanelor care solicita pensionarea, care sa vina in sprijinul C.P.S., insa aceasta duce la stabilirea unei alte modalitati de raportare a varstei standard de pensionare, comparativ cu a doua coloana din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010. De aceea, pentru ratiuni de ordin informatic, aceasta modalitate de calcul este larg utilizata de casele de pensii.
Eliminand coloana cu anul si luna nasterii rezulta anexele corecte. Anexele astfel rezultate se folosesc pentru persoanele care solicita pensie anticipata sau anticipata partiala, pensie medicala sau care solicita sa se pensioneze in baza articolului 55 din lege cu reducerea varstei standard de pensionare datorita activitatilor desfasurate in conditii speciale sau deosebite de munca.
A doua coloana din tabel cuprinde intervalele de timp in care se face esalonarea (ianuarie 2011 - ianuarie 2030).
Prin urmare, semnificatia intregului tabel este aceea ca, in perioada indicata in coloana a doua, varsta asiguratului la iesirea la pensie, stagiul complet de cotizare si stagiul minim de cotizare sunt cele indicate in coloanele 3 -5, si se foloseste pentru toate persoanele care solicita inscrierea la pensie pentru limita de varsta inaintea implinirii varstei standard de pensionare sau beneficiaza de pensie anticipata, anticipata partiala sau pensie de invaliditate.
Invoca decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr. 4/2011.
Prin sentinta civila nr. 1090/2014 Tribunalul Alba a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de catre C.N.P.P.
          A admis contestatia formulata de contestatorul S.I. impotriva intimatilor M.A.I.–Casa de Pensii Sectoriala a M.A.I.- prin Directia Generala Juridica si  Comisia Centrala de Contestatii a M.A.I. si in consecinta:
A fost anulata decizia de pensionare nr.(…)/2013 emisa de catre intimata Casa de Pensii a M.A.I.
          A fost anulata Hotararea nr.(…)/24.04.2013, emisa de catre intimata Comisia Centrala de Contestatii a M.A.I.
        S-a dispus obligarea intimatei Casa de Pensii a M.A.I. la emiterea si comunicarea  unei noi decizii de pensie pentru limita de varsta, cu uzitarea la determinarea punctajului mediu anual, a unui stagiu necesar de cotizare de 21 de ani, cu plata pensiei lunare datorate contestatorului si astfel stabilita, incepand cu data de  3.01.2013.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca stagiul necesar de cotizare care trebuie retinut ca element cumulativ impreuna cu varsta standard necesara de pensionare, este cel necesar a fi realizat la data cererii de pensionare si nu cel corespondent datei nasterii reclamantului, aceasta fiind si vointa expresa a legiuitorului, anexa 6 din legea in materie, reprezentand in mod evident un grafic de esalonare pentru cresterea treptata a stagiului necesar de cotizare, cat si a celui minim si obligatoriu.
S-a retinut faptul ca, prin decizia nr.4/4.04. 2011, referitoare la recursul in interesul legii, privind modalitatea de stabilire a varstei standard de pensionare si a stagiului complet de cotizare utilizate pentru determinarea punctajului mediu anual in operatiunile de calculare a pensiilor din sistemul public, pentru persoane ale caror drepturi s-au deschis incepand cu data de 1 aprilie 2001 si care beneficiaza de reducerea varstei de pensionare potrivit legii, s-a statuat in sensul ca, varsta de pensionare si stagiul de cotizare - doua elemente obiective care trebuie sa se aplice tuturor asiguratilor - au cunoscut modificari periodice, prin vointa legiuitorului, care a dorit sa creasca treptat varstele standard la care asiguratii pot solicita pensionarea, precum si stagiile minime si complete de cotizare.
     Aceasta esalonare in timp a varstelor standard de pensionare si a stagiilor minime si complete de cotizare a devenit necesara, deoarece trecerea la varsta standard de pensionare si la stagiul de cotizare, nu se putea realiza de indata, ci treptat.
    Din interpretarea prevederilor legale, rezulta ca vointa legiuitorului a fost aceea de a porni in stabilirea varstei de pensionare si a stagiului de cotizare de la data la care a fost depusa cererea de pensionare, iar nu de la data nasterii asiguratului, aceasta fiind si ordinea logica, atat timp cat valorile varstei de pensionare si ale stagiului de cotizare sunt diferite in raport cu perioada de timp, iar nu fixe.
     Aceasta crestere treptata a valorilor s-a realizat conform unui grafic de esalonare. Prin urmare, semnificatia intregului tabel este aceea ca, in perioada indicata in prima coloana, varsta standard de pensionare, stagiul minim de cotizare si stagiul complet de cotizare sunt cele indicate in coloanele din tabel. De asemenea, prin stabilirea unor varste standard diferite si a unor stagii complete de cotizare diferite pentru persoane nascute la date diferite, dar care solicita inscrierea la pensie in acelasi interval, se ajunge la crearea unei discriminari nejustificate pe criteriu de varsta.
Varsta standard de pensionare si stagiul complet de cotizare sunt elemente obiective, care se aplica in mod egal tuturor persoanelor care solicita inscrierea la pensie la un moment dat (in acelasi interval) indiferent de varsta lor biologica.
        Prin decizia nr.919/1.11.2012, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor coloanei I cu titlul "luna si anul nasterii" din anexa nr. 6 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, se arata si se dispune in sensul ca prin stabilirea unor varste standard de pensionare diferite si a unor stagii complete de cotizare diferite pentru persoane nascute la date diferite, dar care solicita inscrierea la pensie in acelasi interval, se ajunge la crearea unei discriminari nejustificate pe criteriul de varsta. Se mai arata ca din titlurile coloanelor din anexele mentionate nu rezulta varsta standard de pensionare, ci varsta asiguratului la iesirea la pensie stabilita in functie de data nasterii,iar in mod indubitabil, chiar si dintr-o analiza sistematica si literala a textului nu apare nici un element de natura a conduce la concluzia ca textul legal criticat contine dispozitii care ar putea infrange principiul constitutional in cauza sau care creeaza o discriminare pe criteriul de varsta, intrucat prin reglementarea in discutie nu se stabilesc varste de pensionare diferite si stagii complete de cotizare diferite pentru persoane nascute la date diferite, dar care solicita inscrierea la pensie in acelasi interval si deci nu instituie vreo inegalitate in raport cu prevederile din Constitutie invocate in cauza, reglementarile din cuprinsul dispozitiilor legale criticate fiind aplicabile, fara nici o discriminare, pentru toate persoanele care se pensioneaza, aflate in situatiile prevazute de aceste dispozitii legale si care indeplinesc conditiile prevazute de lege.
   De asemenea, prin decizia nr. 680 din 26 iunie 2012, referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art.73 alin.(1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, instanta de control constitutional, a statuat ca pentru deschiderea dreptului la pensie, legiuitorul a prevazut, de principiu, existenta unui stagiu de cotizare minim sau complet, dupa caz, precum si o varsta standard de pensionare. Indeplinirea cumulativa, potrivit specificului fiecarui tip de pensie, a celor doua conditii impuse da nastere dreptului persoanei in cauza sa beneficieze de pensie pentru limita de varsta, anticipata, anticipata partiala, de invaliditate sau de urmas.
        De altfel, sistemul public de pensii are la baza principiul contributivitatii. Fiecare categorie de pensie acordata in temeiul legii are in vedere acest principiu si este la aprecierea legiuitorului de a prevedea conditiile si criteriile necesar a fi indeplinite pentru a beneficia de o anumita categorie de pensie sau alta, cu conditia de a nu incalca exigentele constitutionale ce rezulta din prevederile constitutionale aplicabile.
      Principiul contributivitatii sta la baza intregului sistem public de pensii, dreptul la pensie, precum si cuantumul pensiei fiind acordat, respectiv determinat ca urmare a contributiilor realizate la bugetul asigurarilor sociale de stat. Contributiile astfel realizate nu se circumscriu numai pensiilor pentru limita de varsta, ci si tuturor celorlalte pensii.
Impotriva aceste sentinte au formulat apel in termen legal paratii M.A.I.- prin D.G.J. a M.A.I si Casa de Pensii Sectoriala a M.A.I., solicitandu-se schimbarea in tot a sentintei atacate, cu consecinta respingerii actiunii.
S-a criticat modul in care instanta fondului a solutionat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a M.A.I., reiterandu-se in esenta argumentele aratate in fata instantei de fond prin intampinare, respectiv faptul ca atributiile institutiei sunt strict reglementate in cuprinsul  O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea si functionarea M.A.I.
Potrivit  prev. art. 139 lit. l  din Legea nr.263/2010  cu  modificarile si completarile ulterioare, C.P.S. a M.A.I. „asigura reprezentarea in fata instantelor judecatoresti in litigiile in care sunt parte ca urmare a aplicarii dispozitiilor prezentei legi “.
In situatia de fata, avand in vedere ca solicitarea reclamantului vizeaza operatiuni specifice de stabilire si plata a drepturilor de pensie (recalculare punctaj mediu anual), pretentiile acesteia pot fi dezbatute in cadrul unui proces civil doar in contradictoriu cu institutia care are atributii specifice conferite de lege in acest sens, respectiv cu C.P.S. a M.A.I.
Cu privire la fondul cauzei s-a aratat ca pensia reclamantului a fost stabilita cu respectarea art. 95 din  Legea  nr.263/2010, precum si a anexei 6 la lege.
Invoca faptul ca hotararile CEDO mentionate in sentinta tribunalului nu au incidenta in cauza, intrucat practica CEDO in cauze similare este in sensul ca art.1 din Protocolul nr.1 la CEDO se interpreteaza in sensul ca garanteaza acordarea unei indemnizatii unei persoane care a contribuit la asigurarile sociale, dar nu garanteaza acordarea unei anumite sume. (….)
CURTEA (..) verificand,  potrivit art. 479 din Codul de procedura civila, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si aplicarea legii de catre prima instanta, retine ca apelul este fondat, in urmatoarele limite:
In primul rand, cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive  invocata prin apel, se constata ca prima instanta a stabilit corect cadrul procesual, respectiv calitatea procesuala pasiva in cauza a paratilor M.A.I.–C.P.S. a M.A.I.- prin D.G.J. si Comisia Centrala de Contestatii a M.AI. Potrivit art.149 si 151 din Legea 263/2010, obiectul contestatiilor il constituie deciziile de pensie emise de casele de pensii sectoriale, respectiv hotararile comisiei de contestatii care functioneaza in cadrul M.AI., astfel incat se justifica calitatea procesuala pasiva a institutiilor emitente a deciziilor atacate.
Cu privire la anularea deciziei de pensionare nr.(…)/.2013, emisa de catre intimata C.P.S. M.A.I., Curtea de apel retine ca in mod gresit prima instanta a dispus admiterea actiunii contestatorului cu consecinta anularii deciziei de pensie, pentru urmatoarele considerente:
Contestatorul este nascut la data de 16.07.1964, astfel incat la data cererii de pensionare (18.01.2013) avea varsta de 48 ani si 5 luni.
Aplicabila in cauza este Legea 263/2010, care prevede urmatoarele cu privire la deschiderea dreptului la pensie:
Art. 52 - Pensia pentru limita de varsta se cuvine persoanelor care indeplinesc, cumulativ, la data pensionarii, conditiile privind varsta standard de pensionare si stagiul minim de cotizare sau in specialitate, dupa caz, prevazute de prezenta lege.
     Art. 53 - (1) Varsta standard de pensionare este de 65 de ani pentru barbati si 63 de ani pentru femei. Atingerea acestei varste se realizeaza prin cresterea varstelor standard de pensionare, conform esalonarii prevazute in anexa nr. 5.
     (2) Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atat pentru femei, cat si pentru barbati. Atingerea acestui stagiu se realizeaza prin cresterea stagiului minim de cotizare, conform esalonarii prevazute in anexa nr. 5.
     (3) Stagiul complet de cotizare este de 35 de ani, atat pentru femei, cat si pentru barbati. Atingerea acestui stagiu se realizeaza prin cresterea stagiului complet de cotizare, conform esalonarii prevazute in anexa nr. 5.
Contestatorului, cadrul militar in Ministerul Administratiei si Internelor, i se aplica tabelul din anexa nr. 6 la lege, ale carui rubrici sunt urmatoarele: (…)
Contrar celor afirmate de contestator, tabelul trebuie interpretat in sensul ca, pentru toti cei nascuti intr-o anumita luna–de exemplu, in cazul contestatorului, iulie 1964- data si anul in care sunt indeplinite conditiile de pensionare pensionarii trebuie sa fie aceleasi, cu luarea in calcul bineinteles, a reducerilor de care beneficiaza individual fiecare in baza altor articole din lege, deci, toate persoanele care sunt nascute in aceeasi perioada sa indeplineasca conditiile de pensionare sub aspectul varstei in acelasi interval, sub conditia realizarii si a stagiului minim. Deci, in aplicarea corecta a tabelului se pleaca in mod firesc de la prima coloana a acestuia, urmand ca elementele din celelalte trei coloane sa depinda de coloana unu si sa fie stabilite raportat la aceasta.
Interpretarea contestatorului este cea opusa, in sensul ca varsta standard de pensionare si stagiile de cotizare sunt elemente obiective care se aplica in mod egal tuturor asiguratilor care solicita inscrierea la pensie in acelasi interval, indiferent de varsta biologica si  o prevedere contrara ar produce o discriminare nejustificata in functie de varsta. Invoca in sustinerea acestui punct de vedere decizia  ICCJ 4/2011.
Instanta nu isi poate insusi acest punct de vedere. I.C.C.J. a pronuntat, intr-adevar, in cazul unui recurs in interesul legii, decizia nr. 4/2011, care privea insa interpretarea si aplicarea legii anterioare a pensiilor, Legea nr.19/2000. Aceasta decizie a fost pronuntata in contextul in care in aplicarea Legii nr.19/2000 instantele de judecata au avut o practica neunitara cu privire la determinarea varstei standard de pensionare, respectiv daca trebuia aplicata anexa 3 la lege, care pornea intr-adevar in stabilirea varstei de pensionare si a stagiului de cotizare de la data la care a fost depusa cererea de pensionare, sau anexa 9 la Ordinul 340/2001, conform cu care fiecarei persoane asigurate i s-au prestabilit, in functie de data nasterii, un anumit stagiu de cotizare si o anumita varsta standard de pensionare. Aceasta controversa care este reala si la care face trimitere contestatorul a fost solutionata de ICCJ prin recursul in interesul legii, dandu-se prioritate actului juridic de forta superioara, legea, care, intr-adevar, prevedea ca punct de plecare in stabilirea varstei de pensionare si a stagiului de cotizare, data depunerii cererii.
Insa, tocmai pentru rezolvarea problemelor sistemului public de pensii si pentru a nu se genera interpretari diferite, legiuitorul (anterior chiar pronuntarii recursului in interesul legii) a edictat o noua lege a pensiilor, nr.263/2010, in vigoare si aplicabila reclamantului, in care a stabilit un singur mod de calcul a celor trei elemente ce sunt avute in vedere la stabilirea dreptului la pensie -  deci luna si anul pensionarii, stagiul complet si minim de cotizare se stabilesc in functie de  luna si anul nasterii titularului cererii de pensionare.
In acest sens au fost concepute anexele 5 si 6 la lege, in prezent nemaiexistand un alt tabel–cum exista in reglementarea precedenta invocata de contestator-care sa porneasca in stabilirea acestora de la data cererii de pensionare.
In acest sens s-a pronuntat si Curtea Constitutionala a Romaniei, care prin decizia nr. 919/2012, a retinut urmatoarele:
„In ceea ce priveste invocarea Deciziei Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr.4 din 4 aprilie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.349 din 19 mai 2011, Curtea observa ca ea a vizat o situatie existenta inainte de intrarea in vigoare a Legii nr.263/2010.
In aceasta decizie a fost analizata neconcordanta dintre doua categorii de dispozitii normative pretins contradictorii: unele prevazute de anexa nr.3 la Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.140 din 1 aprilie 2000 si altele prevazute de anexa nr.9 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare, aprobate prin Ordinul ministrului muncii si solidaritatii sociale nr.340/2001, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.237 din 10 mai 2001, care isi propuneau sa le detalieze pe primele. Solutia Inaltei Curti de Casatie si Justitie a vizat rezolvarea acestei contradictii care tinea, in opinia acesteia, de ierarhia normelor juridice.
Pentru a transa definitiv problemele legate de luarea in calcul a datei nasterii pentru stabilirea varstei de pensionare, legiuitorul a stabilit expressis verbis ca prima o determina pe cea de-a doua, ambele fiind indisolubil legate intre ele. In aceste conditii, aspectele rezultate din Decizia Inaltei Curti de Casatie si Justitie nr.4 din 4 aprilie 2011 nu mai subzista sub actuala reglementare; de data aceasta, pentru a nu da nastere la interpretari divergente, legiuitorul a stabilit ca ceea ce primeaza la stabilirea dreptului de pensie este situatia personala a asiguratului, si nu a altor asigurati (a se vedea in acest sens Decizia Curtii Constitutionale nr.1.238 din 22 septembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.811 din 16 noiembrie 2011).
De asemenea, Curtea retine ca legiuitorul nu este obligat la adoptarea unei solutii legislative care sa preia cele stabilite in decizia pronuntata in urma solutionarii unui recurs in interesul legii, ci poate adopta o reglementare noua si neechivoca (a se vedea, pentru o situatie similara, Decizia nr.575 din 4 mai 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.368 din 26 mai 2011). Decizia pronuntata in urma promovarii unui recurs in interesul legii reprezinta rezultatul unei activitati de interpretare a legii (Decizia Curtii Constitutionale nr.221 din 9 martie 2010, Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.270 din 26 aprilie 2010), si nu de legiferare (a se vedea, in acest sens, Decizia Curtii Constitutionale nr.838 din 27 mai 2009, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.461 din 3 iulie 2009), si isi gaseste aplicabilitatea atat timp cat temeiul de drept, mai precis norma interpretata, este in vigoare.
In concluzie, Curtea retine ca solutia din 2010 a legiuitorului vizeaza, pe de o parte, asigurarea unui echilibru intre resursele financiare existente si cheltuielile ocazionate de plata pensiilor, in conditiile unui deficit al bugetului asigurarilor sociale in crestere, iar, pe de alta parte, transarea definitiva a unei probleme care a dat nastere unei interpretari cel putin discutabile. Astfel, dublul criteriu folosit este de natura sa satisfaca exigentele art.16 din Constitutie privind egalitatea in drepturi, dispozitiile legale respective aplicandu-se persoanelor care se afla in aceeasi situatie juridica”.
Cu privire la pretinsa discriminare invocata de contestator, prin aceeasi decizie Curtea Constitutionala retine urmatoarele: „Trebuie observat ca legea instituie un dublu criteriu pentru iesirea la pensie pentru limita de varsta: varsta si stagiul complet de cotizare. Avand in vedere deficitul bugetului de asigurari sociale mentionat, legiuitorul a instituit o grila de crestere progresiva a varstei de pensionare, iar data nasterii este un criteriu obiectiv pentru determinarea acesteia, intrucat raportat la ea se stabileste varsta de pensionare. Acest tip de reglementare exista in majoritatea sistemelor nationale, ea fiind justificata de asigurarea resurselor necesare finantarii sistemului public de pensii, in conditiile in care, pe de o parte, se inregistreaza o scadere a numarului populatiei active si, pe de alta parte, o crestere a sperantei de viata a persoanelor aflate la pensie.”
Tot astfel, prin decizia nr. 698/2014 a Curtii Constitutionale s-au retinut urmatoarele: „Examinand exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 95 alin. (1) din Legea nr.263/2010, dispozitii criticate din perspectiva instituirii unei discriminari referitoare la calculul punctajului mediu anual, in functie de anul si luna nasterii, Curtea retine ca asupra criticii privind instituirea unor conditii inegale de calcul al punctajului mediu anual, in functie de anul si luna nasterii, cu consecinta diminuarii progresive a punctajului mediu anual, respectiv a pensiei, critica raportata la art. 16 din Constitutie, s-a pronuntat prin Decizia nr. 243 din 29 aprilie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 446 din 18 iunie 2014, respingand ca neintemeiata exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 2 lit. c) si d), art. 95 coroborat cu art. 3 alin. (1) lit. n) si v) si art. 52-54 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum si ale anexelor nr. 5 si 6 la aceasta. Curtea a retinut in esenta ca situatia diferita in care se afla cetatenii in functie de reglementarea aplicabila potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privita ca o incalcare a dispozitiilor constitutionale care consacra egalitatea in fata legii si a autoritatilor publice, fara privilegii si discriminari. Astfel, cuantumul pensiei reflecta atat stagiul de cotizare, cat si veniturile realizate in cursul acestuia, insa deschiderea drepturilor de pensie este conditionata si de varsta asiguratului determinata in functie de data nasterii sale. Legea instituie un dublu criteriu pentru iesirea la pensie pentru limita de varsta: varsta si stagiul complet de cotizare. Avand in vedere deficitul bugetului de asigurari sociale mentionat, legiuitorul, prin  Legea nr. 263/2010, a instituit o grila de crestere progresiva a varstei de pensionare, iar data nasterii este un criteriu obiectiv pentru determinarea acesteia, intrucat, raportat la ea, se stabileste varsta de pensionare. Acest tip de reglementare exista in majoritatea sistemelor nationale, ea fiind justificata de asigurarea resurselor necesare finantarii sistemului public de pensii, in conditiile in care, pe de o parte, se inregistreaza o scadere a numarului populatiei active si, pe de alta parte, o crestere a sperantei de viata a persoanelor aflate la pensie.”
  In concluzie, se retine ca modul de calcul solicitat de intimat, atat cu privire la varsta standard pentru deschiderea dreptului la pensie, cat si cu privire la modul de calcul al punctajului nu este in concordanta cu dispozitiile legale in vigoare si cu interpretarea acestora de Curtea Constitutionala a Romaniei.
Pentru considerentele aratate anterior, Curtea, conform art. 480 alin. 2 Cod de procedura civila, a admis ca fondate apelurile, a schimbat in parte sentinta atacata si a respins ca nefondata actiunea formulata in cauza.
S-a mentinut sentinta atacata in ceea ce priveste solutionarea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a C.N.P.P.